7,075 matches
-
aceea spune cu năduf: „În neagra adversitate/ Înfrunt capete de hidră”. (Gând de primăvară). De multe ori, poetul își acordă un răgaz din revolta de care este cuprins și atunci e năpădit de suave flori, de nescrise vise, de ape imaginare, buchete de narcise, țărmuri primitoare, de imagini tandre, ireale, armate de ondine, de crângurile milenare unde se adapă „caii poeziei”. Toate acestea chemate de nicăieri, în poezia „Suave flori”. Pentru Virgil Ciucă, acesta e un „veac aberant” unde „Încerci temător
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
salvării sănătății copilului ei.Cartea este o oglindă sinceră a unor întâmplări desfășurate în România, dar și în Germania Federală „rezultatul estetic superior venind din surpriză și din verosimil. Cu acest roman, ucronia lumii noastre, în total diferite de aventurile imaginare ale lui Ulise, Ioana Heidel ne dă un roman valabil, modern și... insolit pe alocuri căci, în fine, condiția prozei baroce, este de a oglindi meandrele sufletului unui personaj aflat în luptă cu viața și speranța. -------------------------- Al Florin ȚENE Cluj Napoca
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
De vreme ce icoana n-are chip. Nici ochi. Și, totuși, Atât de puternic plânge Prin ploile de toamnă... (3) Am avut noroc să trăiesc Până când am înțeles Melodiile jazz-ului. Prin paleta de sunete Să desenez un timp cu palma Traseul imaginar al unui Cântec fierbinte, tropical, Aspru. Trebuia să fie așa Pentru a visa mai puțin. Pentru a nu mai avea poftă Să ne întoarcem La cele clasice. La urma urmei, operele clasice Te fac să privești îndărăt. Și te cheamă
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
care le includeam în textul spectacolului, cu acordul coordonatorului. Eu am scris mai multe versuri și am participat activ, ca fiecare dintre noi, dar catrenul ăsta nu a fost acceptat. În context era o discuție în contradictoiu între niște personaje imaginare și ar fi trebuit să aibă un caracter satiric. ‒ Ce satiră putea fi asta? m-a întrebat colonelul. Cine ești tu să iei în derâdere niște realități ale vieții noatre. Cu ce drept ai o atitudine critică față de realizările partidului
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
anunță la poarta schimbărilor dorite sau nu ca într-un restaurant de lux ținuta este obligatorie se ridică pantalonii se aruncă bluza de mătase părul ciufulit se adună de pe câmpurile de maci și într-o tăcere profundă se ascultă luptele imaginare de dincolo de pragurile înalte ale ușilor de lemn ecourile busculadei traumelor copilul cu ochii din cenușa imperiului tăcerii așterne coroana pe țeasta încă vie a maturului îndoit în poziția fătului pe covorul din tălpile trecutului și prezentului laolaltă se aduc
BUSCULADA TRAUMELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367832_a_369161]
-
să înoate pe marea de vise și fă-i aezii dorului. Eu, iubito, am aprins candela stelelor ca să te uiți în adâncurile sufletului meu, acolo unde iubirea mai zace doinind pe un ciob de tăciune. Poezia face parte din volumul „Imaginarele iubiri” - pregătit pentru editare. Referință Bibliografică: ca să privești / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 216, Anul I, 04 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CA SĂ PRIVEŞTI de LEONID IACOB în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367367_a_368696]
-
acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni, împliniri, neîmpliniri, dau timpului timp. Nou roman „Destine paralele” se citește cu sufletul la gură căci acțiunea te cuprinde în brațele ei imaginare și totuși atât de reale, atât de ale tuturor. Oameni buni, eroi, oameni reci, sadici, dragostea față de toate frumusețile lumii. Spitalul. Mister. Convalescență. Libertate. Rivalitate. Prietenie. Mângâieri. Michelangelo. Furie. Răzbunare. Personajele care au de împărțit vieți, idealuri, necazuri, dureri, disperări
ARTISTUL PLASTIC MAIA MARTIN DESPRE ROMANUL DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367382_a_368711]
-
numai trupul, nu numai familia. Ci beția distruge sufletul și distruge relația cu Dumnezeu. Și alcoolismul este păcat. Marius Ioana, preot: Alcoolismul este o patimă, este un păcat pentru că face ca viața noastră să se dubleze. Îți creează o viață imaginară aici pe pământ, o viață care după câteva ore poate să te readucă în realitatea crudă pe care o trăiești și cel mult poate să-ți ofere un confort oarecare pentru puținul timp pe care-l petreci într-o stare
DOCUMENTAR ALCOOLISMUL – EXISTĂ TOTUŞI SPERANŢĂ ! de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367393_a_368722]
-
anatema să fii. Mi-a plăcut foarte mult pentru că este un adevăr, dar și pentru că Biserica se ocupă să ne trezească la faptul că tot ce a spus Iisus Hristos este adevărat și vrednic de urmat. Nu-i nimic utopic, imaginar, nu-i nimic imposibil. El a spus că va fi mai greu. O fi! Dar îți rezolvi problemele cu forțele proprii? Asta-i greșeala. Trebuie să ți le rezolvi cerând permanent ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
anatema să fii. Mi-a plăcut foarte mult pentru că este un adevăr, dar și pentru că Biserica se ocupă să ne trezească la faptul că tot ce a spus Iisus Hristos este adevărat și vrednic de urmat. Nu-i nimic utopic, imaginar, nu-i nimic imposibil. El a spus că va fi mai greu. O fi! Dar îți rezolvi problemele cu forțele proprii? Asta-i greșeala. Trebuie să ți le rezolvi cerând permanent ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
cum obișnuiesc fetele de vârsta noastră, sau mai ales fratele meu. Prefer să rămân acasă, să citesc, să mă uit la televizor, sau chiar uneori să mă apuc de scris poezie. Este doar pentru sufletul meu și adresată unui iubit imaginar. O himeră. - Și eu mai scriu câte ceva când mă plictisesc și colega mea nu este în cameră, sau pictez. - Da? Știi să pictezi? - Desigur, am absolvit Școala Populară de Artă din Constanța odată cu liceul, făceam naveta după cursuri la Constanța
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
divorțului au arătat că, în special femeile, continuă să aibă puternice resentimente față de fostul soț, chiar și după 15 ani de la divorț. Resentimentele consumă multă energie și duc la creșterea stresului. Apar reacții de apărare față de orice atac, real sau imaginar, și o stare de permanentă activare. De exemplu, cineva care a fost în copilărie dominat și umilit va încerca din toate puterile să nu se mai lase dominat și va avea permanent tendința de a se apăra, iar uneori va
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
în favoarea bunelor relatii cu vecinii. El a optat pentru restabilirea relațiilor cu Uniunea Sovietică, dar protejând granițele României. De asemenea, a lansat idea unei Europe unite introducând sintagma spiritualizarea frontierelor, potrivit căreia o abordare transfrontalieră a valorilor cultural-spirituale poate desființa imaginar granițele dintre state, iar popoarele țărilor vecine devin mai unite. * Datorită talentului său diplomatic de excepție, cât și a contribuției sale la cauza păcii în Europa, Titulescu a fost supranumit ministru al Europei, rămânând un simbol veșnic al României în
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
Alecsandri” ar fi cele mai însemnate. Privind caracterizarea moravurilor, Ghica a zugrăvit în „Convorbiri economice”, o societate „venală” cu un „tineret ticăloșit”, numit „Tintilomii”. De remarcat că în „Scrisori către V.Alecsandri”, personajele sunt reale, în „Convorbiri economice” personajele sunt imaginare iar în „Schițe politice”, personajele, de foarte multe ori „ne arată mai întotdeauna grupului cărora le aparține”. Iată ce ne spune despre vremea domnitorului Caragea: „Jaful,camăta, acumularea de averi - legea ce-i pune în mișcare pe toți. De la ciocli
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
pictați, Cum un heruvim aveți în mână!! Adesea imaginile sunt atât de vii, Cum fiecare selectând ce-i bun, Rămân în Eu-uri doar vise de copii, Procesând doar ce mâinile propun. Ne-ați înveșmântat și-o carte, Cu sugestii imaginare grăitoare, Cu-un gest de care s-aveți parte, În tablouri mari, copleșitoare!! La mulți ani Fericiți, maestre Panduru Ion! O viață surprinzător de Frumoasă și de acum încolo! Sănătate, căci în rest cred că le aveți pe toate! Referință
RECUNOŞTINŢĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367534_a_368863]
-
semn le face, pișicher,/Să cugete la cifre și volume./ [...] Când altele-asfințesc frumos ca floarea,/ele-și desfid amurgul pasămite,/ Mereu, deși le doare, cu ardoarea/ Unor ființi ce se socot vrăjite.” Sirenele ca și celelalte creaturi acvatice reale sau imaginare nu vor fi totuși izgonite definitiv din sensibilitatea și imaginația omului modern care simte în continuare nevoia de poveste și senzațional și care rămâne receptiv la tot ceea ce a fost fermecător și captivant în istoria omenirii. Elena TRIFAN Referință Bibliografică
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care vorbeam e o voce a poetului, poetul, chiar atunci când vorbește în numele său, nu e decât tot un personaj. Caracterul imaginar, pe de o parte, al poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
nu e decât tot un personaj. Caracterul imaginar, pe de o parte, al poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
dorita vară Era climatologic, primăvară ! Și chiar de 1 Martie De sub zăpada-mantie Ieșea un verde firișor Pe post de vesel vestitor ! Azi ghiocelul iată, crește Pe sol negru...(mai) albește Metaforic clopoțind Și mundanului șoptind : Eu vestitorul glaciar De anotimp imaginar Ce precede iar o vară Cod roșu-caniculară... Acel ce mă dăruiește E omul ce vă lipsește ! Domnițelor, sunt "Prințișor" Lângă doritul "Mărțișor !" (De-ți place o scriere, Intrebi: cine-i Scriitorul? La fel e cu Ghiocelul ; Vrei sa-I afli
GHIOCELUL 'VESTITOR !' de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367662_a_368991]
-
îndrăzni să spun, diabolic. Totul este scris de ea prin viziunea psihologică a unui bărbat precum Boaz. E o performanță. Dar și un mod al scriitoarei, de altfel izbutit, de a-și voala și propriile trăiri, unele motive reale sau imaginare în care, cine știe, poate i-a fost dat să existe. Un ochi mai atent deslușește însă și vigoarea ei sufletească. De aici decurge, poate, și abilitatea cu care-și manipulează personajele. Și trebuie recunoscut: crearea personajelor se face și
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
dorința de a face bine și de a liniști sufletul cititorului doritor de pedepsire a răufăcătorului. Basmele populare sunt parte a memoriei colective, a ceea ce Jung numește inconștient colectiv, eu mi-aș permite să îl numesc strat protector al memoriei imaginare colective, moștenit în subconștient și dirijat spre eternitate. Sensibilitatea femeii s-a dovedit activă în făurirea acestei lumii a basmelor pentru că ele au fost primele care le-au cules, îmblânzind caracterele răufăcătorilor, mângâind prin cuvinte drumul spinos al eroului, deși
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
vom lăsa pe ele „să vorbească", să vă încânte ochii și vom lăsa muzică ce le va însoți să vă încânte și ea sufletele, mai ales că ne obligă și numele celui care a compus-o! Că într-o parapanta imaginara, veți călători cu noi prin munții Baiului și Neamțului, Basarab, Retezat, Rodnei, Iezer-Papusa, Persani, Cernei, Mehedinți, Maramureșului, prin împrejurimile Cheilor Bicazului, prin Alpii francezi și elvețieni, prin Fagarasii, măi altfel, prin munții Lotrului, Ceahlău, Obcine bucovinene. Prin unii vom trece
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]