3,483 matches
-
civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei opțiuni lucide asupra "naturii" sufletești inerte a unui popor. Însă chiar și aceste teorii lovinesciene, arată Antonio Patraș, au partea lor de umbră: teoria progresului prin imitație ("voință") suferă corectivul că imitația se face pe baza unor tipare receptive preexistente, ținând de "temperamentul rasei"; iar "dogmatismul necesar" al criticului născut la Fălticeni ce își refuză orice parti-pris moldovenist se vede corectat prin producția sa literară, axată pe valorile retractile ("moldovenești") ale nostalgiei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
135 Iată o altă "contradicție", semnalată în studiul anterior despre geneza ideilor critice: în pofida faptului că, în teorie, Lovinescu aprecia rolul voinței și al "bovarismului" în formarea personalității, în realitate (în paginile confesive și în practica literară) el neagă importanța imitației și a influențelor modelatoare, acordând "temperamentului" individual (expresie particulară a unui psihism colectiv, "specific"), factorului psihologic "inconștient", rolul decisiv în procesul creativității. E de reținut, în acest sens, ideea că imitația "formelor" occidentale nu se datorează atât prestigiului "formelor" în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
paginile confesive și în practica literară) el neagă importanța imitației și a influențelor modelatoare, acordând "temperamentului" individual (expresie particulară a unui psihism colectiv, "specific"), factorului psihologic "inconștient", rolul decisiv în procesul creativității. E de reținut, în acest sens, ideea că imitația "formelor" occidentale nu se datorează atât prestigiului "formelor" în sine, cât admirației (unei predispoziții psihice înnăscute a "fondului", a rasei noastre de origine latină): nu "forma" generează, așadar, "fond", ci fondul evoluează organic și ajunge să genereze, în timp, creații
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modernizare și de constituire a identității etnice românești împrumutul mimetic al formelor "din afară" care, coborând până la "fondul" sufletului colectiv, reușesc să-l trezească la viață și să-i dea un contur distinct printr-o evoluție în doi timpi, de la imitație la "diferențiere". 233 Lovinescu își inventează un discurs mitologizant despre geneza operei, ca și Rebreanu. Vezi Ligia Tudurachi, "Ponciful și geneza romanului. Mărturisiri literare", în op. cit., pp. 106-110. 234 Vezi Ligia Tudurachi, capitolul Sugestivitatea și posibilitatea unei "traversări" a sensului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și poezii, versificări ce erau mai degrabă imitații după cele ale unchiului său, încă de pe vremea când era elev la liceu, pe care le-a publicat în jurnalul brăilean "Șoimul"56, chiar în "Convorbirile Critice" ale lui Mihai Dragomirescu și, cum am văzut mai sus, în "Cronică" bucureșteana
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
susținerea comunității prin mesajele și acțiunile sale, dar și prin personajul/personajele pe care le însuflețește și care populează spațiul virtual. Conform teoriei saturației sociale, ceilalți membri ai comunității beneficiază de pe urma interacțiunilor cu personajul creat, asimilând părți ale acestuia prin imitație, împrumuturi de modele comportamentale, scheme de gândire sau atitudini. Saturația socială intervine atunci când o persoană este implicată în mai multe relații sociale decât poate susține. Kenneth J. Gergen afirmă că mediile de comunicare moderne expun persoana de rând la "opiniile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Lovinescu, care nu mai trebuie să fie acum cap de listă. S. A.: Sigur. Cum spuneam mai sus, astfel neam fi putut reaminti legăturile și tradițiile noastre europene, mult mai vechi decât secolul XIX, "formele fără fond" și logica generală a imitației programatice. În acest context, E. Lovinescu ar fi avut mai multă noimă. V. N.: Așa este. Lovinescu, către sfârșitul vieții, a ieșit cu cărțile pe față, scriind despre junimism, despre generațiile maioresciene și postmaioresciene acolo e el foarte interesant. Cărțile
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și mă gândesc: "Stai, domnule, că aici găsesc ceva asemăn-are cu anumite case sau anumite străzi, pe care eu le consider foarte românești, din Vechiul Regat". Conchid că o anumită influență pozitivă tot s-a exercitat. Este un gen de imitație pe care eu îl consider foarte sănătos, spre deosebire de celălalt, al superficialității verbale și retorice, pe care îl combătea deja Maiorescu. În vreme ce o imitație a economicului, a structurilor așezate, a gospodăriilor mi se pare foarte potrivită. Mă întorc și la ceea ce
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
din Vechiul Regat". Conchid că o anumită influență pozitivă tot s-a exercitat. Este un gen de imitație pe care eu îl consider foarte sănătos, spre deosebire de celălalt, al superficialității verbale și retorice, pe care îl combătea deja Maiorescu. În vreme ce o imitație a economicului, a structurilor așezate, a gospodăriilor mi se pare foarte potrivită. Mă întorc și la ceea ce spuneai foarte bine despre unghiul de vedere actual (și să sperăm că viitorul va confirma ceea ce spuneai), de privirea spre Italia, Spania, Portugalia
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nou", metode noi. Știu, pentru a fi lucrat cu el în seminarul său de regie experimentală, lupta lui de fiece clipă împotriva retoricii, a țipătului, a ticurilor actoricești acoperind vidul gândirii și trăirii prin gesturi convenționale, prin agitație sterilă, prin imitație"267. Aceste comentarii nu trebuie privite cu rezervă sau considerate nefundamentate teoretic: Monica Lovinescu știe teatru. Știe pentru că îl studiază, îl joacă, îl urmărește. Cochetăria cu scena devine desfătare încă din adolescență și reprezintă una dintre puținele plăceri pe care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
află de mai bine de două secole în continuă evoluție, trecând de la modelul scientist de cunoaștere a lumii ficționale la un model subiectiv al inadecvării, iar naratorul recent nu mai are rol demiurgic. "Era postmodernă se va despărți de poetica imitației; pentru romancier nu există nicio semnificație pe care sistemele limbii să o preia ca atare și să o comunice: romanul nu emerge pe fondul unei prezențe a sensului, ci tocmai pe fondul unei absențe a acestuia. Poetica antimimetică duce la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care a trecut învățământul au impus o evoluție ascendentă a metodologiei: metode care cu timpul s-au dovedit depășite au fost treptat abandonate, altele mai elaborate, au fost supuse înnoirii. Începuturile educației sunt legate de practici rudimentare, empirice, dependente de imitație și memorie. Cu timpul s-a ajuns la comunicarea orală sub formă de oratorie și mai ales de dialog. Începând cu secolul al V-lea î.d.Hr. începe să se impună conversația maieutică, inițiată de marele filozof Socrate, metodă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
străbunii sătenilor din regiune, în casa-muzeu, moș Buraga are și obiecte unicat din diferite ere. La Dănești, moș Buraga are în muzeul său un frontal și un femur de hominid. Aici se găsesc: vase de Cucuteni întregi, arme de piatră, (imitație a unor arme din bronz), unelte de piatră în stadiul de fabricație (topor de piatră cu gaură de mănușare transversal în stadiu incipient de perforare), vase sarmate, ,,Sfînta Treime “ neolitică, obiecte ceramice neolitice votive, o colecție botanică de plante rare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mai ales, prin versul liber. - Reprezentanți: Charles Baudelaire (precursor), Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé, Oscar Wilde, William Butler Yeats, Stefan George, Walt Whitman. Simbolismul românesc Simbolismul românesc, primul curent sincron cu cel european, nu a fost un fenomen de imitație a școlilor simboliste franceze, ci manifestarea unei atitudini estetice moderne, născută din tentativa de a depăși romantismul minor, epigonic și idilismul rustic promovat de sămănătoriști. - Prima etapă (1880-1904): perioada teoretizărilor și a experimentelor. Gruparea formată la revista Literatorul și la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale direcției moderniste în literatura noastră au fost cenaclul și revista Sburătorul (cenaclul a ființat între 1919 și 1947, iar revista, între 1919 și 1922, 1926 și 1927). Promovând tendințele moderniste în literatură și tinerele talente, Eugen Lovinescu formulează teoria imitației, cea a mutației valorilor estetice și teoria sincronismului, care propune intrarea în rezonanță cu „spiritul veacului“, acceptarea elementelor de noutate din literatura europeană contemporană. Cenaclul condus de Lovinescu a fost agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și multiplicarea începuturilor, a finalurilor și a acțiunilor narative - tematizarea parodică a autorului/a cititorului (cititorul „implicat“ devine personaj) - accentuarea relativității valorilor prin suprimarea opoziției între acțiune și ficțiune, între realitate și mit, între adevăr și minciună, între original și imitație - autoreferențialitatea și metaficțiunea ca mijloc de dramatizare a inevitabilei învârtiri în cerc - la nivel stilistic, se remarcă utilizarea parodică a marilor procedee retorice tradițio nale și preferința pentru figuri neconvenționale cu rol structurant (anacronismul deliberat, tautologia sau retractarea). Reprezentanți ai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
importanță pentru formarea personalității și a comportamentelor copilului, este evident rolul pe care îl joacă educația oferită de familie. Părinții reprezintă primele modele din viața noastră, cunoscut fiind faptul că primele achiziții intelectuale și comportamentale ale copilului se dobândesc prin imitație. Este suficient să ne amintim de Dl Goe pentru a înțelege acest mecanism psihic. „Cei șapte ani de acasă“ contribuie, așadar, fundamental la cristalizarea personalității și a deprinderilor cu care copiii pornesc în viață. Desigur, educația comple mentară pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
erau însă toate identice. La Moscova, Hrușciov a eliminat stalinismul, pe cînd la București, Gheorghiu-Dej i-a îndepărtat pe hrușcioviști. Ceea ce nu știa încă Occidentul era faptul că Gheorghiu-Dej nu-i imita pe sovietici decît atunci cînd o astfel de imitație era în interesul comunismului național din România. Gheorghiu-Dej a încheiat această reorganizare desemnîndu-l pe Ion Gheorghe Maurer ca ministru de Externe și atribuindu-i mai multe responsabilități lui Nicolae Ceaușescu 907. Această epurare i-a permis liderului român să-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de frenezia trăirii, vitalitate și accentuarea laturii afective.8 În secolul al XIX-lea, la început, se creează și substantivul clasicism care desemnează o anumită școală literară, coagulată în jurul unei doctrine estetice, care, în cazul de față, presupune principii precum imitația anticilor și a naturii, finalitatea morală a artei, subsumarea creației la un set de reguli, accentuarea rațiunii ca element esențial etc. O dezvoltare a acestor principii se va realiza în subcapitolul următor. Deși se mai fac echivalări totale între noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
veacului al XVII-lea au perceput-o. Astfel, pentru clasicii francezi, asumarea modelului antic este justificată prin prisma unei duble motivări, ce ține atât de planul estetic, cât și de cel ontologic, fiind asociată unui alt principiu important și anume imitația naturii, conceptul de natură fiind înțeles aici în semnificația sa de condiție umană. În acest sens, imitația anticilor este raportată mai ales la imuabilitatea naturii umane, ființa păstrându-se în aceleași date esențiale indiferent de coordonatele spațio-temporale în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
prisma unei duble motivări, ce ține atât de planul estetic, cât și de cel ontologic, fiind asociată unui alt principiu important și anume imitația naturii, conceptul de natură fiind înțeles aici în semnificația sa de condiție umană. În acest sens, imitația anticilor este raportată mai ales la imuabilitatea naturii umane, ființa păstrându-se în aceleași date esențiale indiferent de coordonatele spațio-temporale în care se încadrează. Cum omul este neschimbat atunci și acum, și arta care îl reflectă rămâne neschimbată în ceea ce privește mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
începutului de secol al XVII-lea, Théophile de Viau "trebuie să scriem cum a scris Homer, nu ce a scris el." 20 (subl. n.) sau mărturisirile lui La Fontaine în Epistola către Huet, prin care se statua clar ideea unei imitații libere a anticilor. Textul va fi analizat mai în detaliu în capitolul dedicat Disputei dintre Antici și Moderni, moment de cotitură pentru doctrina clasică, mai ales în ceea ce privește raportarea la modelul greco-latin. De altfel, această dispută a avut doar la un
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
la un nivel superficial efectul desprinderii de antici, căci această raportare la trecut a fost redimensionată în neoclasicisme în respectul pentru tradiție și recunoașterea nevoii unui model. Legat indisolubil de aspectele discutate anterior privind relaționarea la Antichitate este și principiul imitației naturii, pe care l-am menționat pe scurt în rândurile de mai sus, făcând precizarea că elementul vizat este, de fapt, natura umană mai ales în resorturile sale interioare, de aceea s-a afirmat în mai multe rânduri că, din
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Toate acestea țin, de fapt, tot de prelucrarea esteticii antice, care percepea frumosul artistic în liniile măsurii și ale ordinii. În acest sens, "secolul al XVII-lea va prefera spectacolele ordonate și oamenii frumoși."21 De altfel, încă de la Aristotel, imitația naturii nu fusese înțeleasă în termenii unei copii perfecte, ci în liniile unei recompuneri care se subordonează unei esențializări, unei reduceri la elementele fundamentale prin selectarea unor aspecte reprezentative. Scopul este de a surprinde acele date ale umanului care transcriu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
trebui încadrate creațiile literare și dimensiunea concretă a existenței, care este domeniul istoriei. Se stabilește, totodată, scopul creației de a fi ca realitatea, fără a se confunda cu ea. În acest sens, principiul verosimilului vine în concordanță cu cel al imitației naturii, având rolul de a duce la realizarea unor opere care să fie credibile și, prin aceasta, mult mai puternice în a-și impune mesajul. Însă au existat și alunecări dogmatice, dintre care cele mai faimoase au fost cele prilejuite
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]