5,812 matches
-
a vorbi cu oamenii sau cu orice vietate care le ieșea în cale, pentru că le plăcea să facă ce fac alții. Era de ajuns să audă vreo două- trei vorbe și zgomote sau să vadă niște gesturi, că ele imediat imitau cu ușurință. Tot așa și acum, în zborul lor și printre cotănelile lor zgomotoase, observară colivia imensă în care erau închiși moșii cei negri, în timp ce aceștea se chinuiau pe rând să desfacă cele trei lacăte mari. Se apropiară și începură
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
desișul de salcâmi, să-i alăpteze. Am pătruns cu greu printre crengile dese și încurcate până aproape de un izvor, deasupra că- ruia era o vatră de nisip galben și mărunt. Am stat nemișcat cu urechile ascuțite. Nimic. Am început să imit din gât cu mâinile făcute pâlnie la gură glasul căprioarei. După o pauză de câ- teva minute repet aceeași chemare o dată, de două ori și iar fac pauză. De data asta am făcut o pauză mai mare. Undeva, mai sus
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
întrucât a obține libertatea înlănțuita de femei prin amestecul raselor într-o nouă formă metisa de umanitate, înțeleasă ca materie primordială a creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic, echivalează cu a obține amestecul raselor ” prin națiunile transgenetice” ( care imită felul în care funcționează genele umane prin computație genetică), si nu prin “națiunile transplantate” din euro-afro-asia în America Latină și din A.Latina în cea de Nord, așa cum s-a petrecut în UȘĂ în ultimii două sute de ani. Înseamnă a uni
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
mai cumpăra și șoșoni albi ca să le apărăm de noroi - am intrat împreună cu mama în sala de clasă. În colțul de lângă catedră apăruse un brad împodobit cu hârtie creponata de toate culorile și cu smocuri mici de vata pe ramuri, imitând zăpadă. Sub brad erau așezate cutii frumos ambalate, în interiorul cărora părinții și învățătoarea puseseră cadouri pentru fiecare copil. Serbarea era pe punctul să înceapă. Până să iau loc în bancă, am văzut-o deja pe una dintre colegele mele - care
CRACIUNUL COPIILOR de RODICA-ELENA LUPU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344923_a_346252]
-
ceva de spus. Mara Circiu: Cum ai descoperit scenă? Care sunt primele tale amintiri legate de începutul carierei tale muzicale? Ozana Barabancea: La patru ani dirijam corul grădiniței. Mare mândrie a familiei, desi toți erau arhitecți sau ingineri. Apoi o imitam pe Silvia Voinea în fața oglinzii venețiene a mamei mele, imbracandu-i rochiile de seară. Mama nu se supără. La șapte ani m-a dat la pian, unde nu prea studiam, m-au dat afară din școala dar la rugămințile mamei
INTERVIU REALIZAT CU SOPRANA OZANA BARABANCEA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344947_a_346276]
-
jucat în piesa lui Hașdeu “ Trei crai de la răsărit” sau “Orthonerozia”(1879), rolul franțuzitului musiu Jorj; de pe scenă știu că am ieșit pe stradă așa cum jucasem, în piesă, în frac și cu țilindru, iar copiii urbei se țineau după mine, imitându-mă: „Musiu Jorge, Musiu Jorge!”; din păcate spectatorul meu devotat tata era în pușcărie, firește pe motive politice, și n-a putut să-mi trimită decât o amărâtă de carte poștală, pe care tânărul director al liceului- școală medie, fostul
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
asemănător unui lac plin de pești, din care puțini pot fi văzuți în același timp. O îmbinare de sunete de templu tibetan cu melodii lirice întruchipează a zecea parte, „Rugăciune verde”. În partea a douăsprezecea, „Ploua soare'n stropitoare”, muzica imită murmurul picăturilor de ploaie”. Mă bucur că mi-a fost dat să ascult o asemenea capodoperă muzicală, compusă de unul din mării dirijori ai lumii, care a dus faima României pe tot globul. În pauza, Directorul General al Filarmonicii “George
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
familie din Călărași.Fata lor era puțin mai mare decât mine și o studiam cum își făcea unghiile, cum se dădea cu creme pe față, cum se pensa... Mereu avea ceva de aranjat. Era foarte dezinvoltă și încercam să o imit, eu fiind la vremea aceea, și nu m-am schimbat prea mult, foarte timidă. Aveam o părere foarte deformată în privința trupului meu. Sufeream că nu aveam sânii mai mari, că sunt prea înaltă, că nu am picioarele ca scobitorile, și
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată țipase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat de ecou, credea că nimeni nu mai știa ce fenomene ciudate se produceau acolo, în întuneric. Gândea că-i va uimi pe toți cu descoperirea lui; ridicându-se de deasupra fântânii, tresări deodată atent. Apăruse pe
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
puternic: -Domnule Eminescu, dumneata dormi și duduia a sosit! -Care duduie? - se trezi el din visul lui, frecându-se la ochi. -Mai și face pe naivul, sări ea ca arsă, duduia de la Ieși!... Auzi la el:care duduie? și-i imită glasul leneș și somnoros cu care-i răspunsese. Își aminti întradevăr de ora opt, privi la ceas, ce repede trecuse timpul cu visul lui; se sculă repede, își scutură hainele, își frecă ochii și ieși în hol unde mam’zel
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
reușesc... dacă pot face față influențelor nocive ale societății moderne. Ești căldărar, înveți copilul să facă căldări. Ești muzician, înveți copilul să îi placă muzica. Scrii, ești om de litere... Scrie și copilu'! Uneori chiar literatura de calitate. La început imita părintele... apoi personalitatea îi dictează să fie indepentent. Fără influențe... dar totuși păstrează linia celor „șapte ani de-acasă”. Desigur că l-am ajutat pe băiatul meu să își cizeleze unele texte literare. Dar acum scrie fără influențe, și fără
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Păi stelele se nasc ca și mugurii primăvara Împrăștiind lumină printre oameni și lucruri Îngerii probabil zboară pe vârfuri de la o stea la alta Poetul cu opaițul poeziei contemporane în mână îi imită toată ziua Sensul giratoriu al poeziei mai provoacă insomnii condiției umane Așa că în zori trebuie să-mi scot iar din viteză sufletul înstelat Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: MATERNITATEA CERULUI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MATERNITATEA CERULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347975_a_349304]
-
și au fost realizate în anul 1901, la inițialtiva lui Károly Haller, primar al Clujului în acea vreme. Cu toate că podul a depășit venerabila vârstă de 100 de ani, suflul vremurilor noi își face simțită, din plin, prezența. Obișnuiți în a imita străinii, probabil într-un dispreț total față tradiția lor, românii postdecembriști au importat sărbătoarea americană dedicată sfântului Valentin, cunoscută drept „Valentine’s Day”. I-au dat apoi o notă autohtonă, îmbogățit-o cu obiceiuri culese, vorba bătrânilor „din cele străinătăți
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Dar pentru că nu-i cu putință, din pricina vârstei noastre, să înțelegeți adâncimea cuvintelor Sfintei Scripturi, deocamdată să ne exercităm mai dinainte ochiul sufletului, ca în umbră și oglindă, cu alte învățături, care nu se deosebesc cu totul de ale noastre, imitând pe soldații care fac exerciții de luptă pe câmpul de instrucție: aceștia, exercitându-și mâinile și picioarele, dobândesc o deosebită dibăcie, așa că datorită instrucției sunt victorioși în lupte. Trebuie să știm că în fața noastră stă cea mai mare luptă din
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
a căutătorului de frumos, că poeta Elisabeta Gîlcescu s-a descoperit cu evlavie și a pășit pe ogorul bogat al literaturii în anul 2009, purtând în mâini rodul fascinant al gândului din „Ieri și azi”, pentru a-l oferi publicului. Imitând mișcarea precisă a pendulului unui metronom literar, aceeași autoare și-a impus să apară, în fiecare an care a urmat, cu altă carte sub braț, cu alte bijuterii de cuvinte așezate cuminți „La cumpăna dintre ani” (2010), ascunse copilărește în
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
să prindă privirea care fugea de a ei. Nu uita ce vârstă ai, anii trec și tu nu-ți dai seama... Ar fi o partidă extraordinară... Aiala își auzea mama și se miră de lipsa ei de intuiție... Apoi o imitase: Extraordinară! și-i reveniseră pe o secundă ochii mamei ei. Își aminti motivul invocat să pună capăt discuției: Eu acum mă întorc acasă să-mi termin studiile, alt ceva nu mă interesează, nimic. Mai pune ceva la încălzit, te rog
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
nevolnicia, Adame... Cu o mușcătură de măr. Acum simți lumina cum îți pătrunde Trupul ce naște frământări și fiori Răni și trăiri ca-n nevăzuți semizei Acum poți simți și tu durerea Renașterii mele în fiecare joc De copii care imită glasul nevinovăției. Mă bucur că pot fi sărutată Sub fiecare pas, alergare spre mâine De buzele pământului, buze de rouă... Nouă sunt! Adevărata femeie care A învățat să plângă, îmbrățișată de pleoape vii Mii și brațe sute, de bărbați nemișcați
de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348887_a_350216]
-
si efortul domnului (șot, iubit, amant si orice alt animal căruia Domnul i-a dat o parte din organele creației). După ce naște, poate alăpta copilul, adică îl hrănește. Cu organele din dotare date prin "Facere". Au încercat și bărbații să imite cele două procese. Adică nașterea și alăptarea. S-au cuplat, s-au chinuit să facă un fel de act... premergător creației, dar nu a rămas nici-unul gravid! Adică, însărcinat. Au reușit, în schimb, să inventeze "homosexualitatea"! Au încercat sa alăpteze
DOCUMENTAR PENTRU SUBSTANTIVE FEMININE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348973_a_350302]
-
religioase de la noi poetesele sunt extrem de rare. Poate prea temperată ar putea fi considerată alegerea autoarei de a-și numi poemele din prima parte a volumului ... psalmi. Cu siguranță, artista și poeta brăileană nu are pretenția de a-l egala / imita pe Arghezi, ci doar de a transfera în sufletul cititorului ceea ce caracterizează psalmul în esența lui; smerenia, încrederea și proslăvirea lui Dumnezeu. Așa ca în Plasmul XX ; „ Întorci mâna și atingi / Gândul meu strivit de clopot./ Doar prin rugă tu
POEZIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346758_a_348087]
-
reci și cețoase, despre care Vladmir Maiacovski, victimă a altei revoluții, a scris: „În astfel de nopți/ În astfel de zile/ Umblă pe străzi cu umbre tiptile/ Poeții și tâhlarii". I-am recitat întreaga viață poeziile postume. Aurel Covaci îi imita și tonul dulce moldovenesc, cu inflexiuni surprinzător de dure, ca dalta unui sculptor cioplitor al cuvintelor limbii românești. „Pot flămânzi zile întregi, dar nu pot să nu scriu" În momentul de față, rămasă în viață, sunt singura care a trăit
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
neprihănite, care este asemănătoare cu modul existenței îngerești. Fii ai lui Dumnezeu și fii ai învierii, soții sunt la fel cu îngerii (Luca 20, 36). Câtă vreme trăiesc pe pământ, ei au îndatorirea nașterii de prunci. Prin această menire, ei imită și copiază „faptele” lui Dumnezeu, cum ei înșiși sunt o copie sau o imagine a firii dumnezeiești. Apărată fiind de castitate, iubirea reprezintă în căsătorie o valoare în sine, chiar atunci când devine creatoare, și în special atunci. Ea nu este
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
Gramatică limbii române permite apropierea ori depărtarea acțiunii, captând cititorul, aducându-l exact în locul și în timpul desfășurării acesteia. Eu scriu după cum simt și, bineînțeles, după cum mi-a dăruit Creatorul suprem posibilitatea să o fac. Nu forțez cuvântul ori expresia, nu imit pe nimeni. Dacă cineva m-a asemuit, parțial, prin tematicile abordate sau poate prin manieră de a-mi construi conținutul ori mijloacele artistice la care am apelat, cu Rebreanu ori cu Topârceanu, Eminescu, Sadoveanu, Macedonski ori Nichita Stănescu, este măgulitor
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
mai apoi, cum intervin sentimentele și trăirile, dragostea, ah! dragostea!, crește dorința de cizelare a expresiei, fără ca motivația să se dezvăluie. Primele mele încercări literare au fost în anii de liceu, când am compus câteva texte lirice, desigur de dragoste, imitând ritmul și rima din poeziile lui Mihai Eminescu, George Coșbuc sau Vasile Alecsandri. Apoi, observând că, în afară de sentiment, mai există și defecte și răutăți, m-am încercat în epigrame. Dar abia ajungând student la Litere, în București, am avut posibilitatea
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
o mână de ajutor chirurgilor care amputau membrele sfârtecate de schije ale combatanților. În lumea aceasta dezorientată a razboiului, bărbații și femeile din preajma sa își trăiau relațiile amoroase într-o lăcomie care l-a impulsionat și pe Costică să-i imite, primind dispensă de vârstă de la partenerele de ocazie. Evident, cu unele consecințe (post-factum) dramatice pentru cel care mai târziu a aspirat la privilegiul de a deveni părinte. După război, deși pubertinul Costică Hanganu a sărit peste etape importante ale ciclurilor
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
multă iubire, Extrase din viața mea, M ăsura-voi încă multe luni de zile, Pentru a fi aievea, I ntactă inima îmi vei găsi oricând, Să nu pășești timidă, H otărâtă fii în suflet și în gând, În dragoste nu se imită. A lege nuanța cea mai senină, Lasă false sentimente, I ntră cum ești, în plină lumină, Cu purtări independente. Referință Bibliografică: Intră în lumină / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi de
INTRĂ ÎN LUMINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346397_a_347726]