2,195 matches
-
terminologia lui Simpson, aceste trei categorii alternative sînt denumite A, B(R) și respectiv B(N), unde A desemnează narația la persoana întîi, B reprezintă narația la persoana a treia, în cadrul căreia R denotă Rezonerul, iar N simbolizează opțiunea Naratorială impersonală. O altă variantă de a reda această clasificare tripartită este utilizarea de pronume personale care să eticheteze cele trei tipologii: narație în termenii lui eu, el/ea și, respectiv, ei/ele. După ce am denumit, utilizînd terminologia lui Simpson, narația la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de tristețe și uitare din salonul castelului lor din Foeni, unde a funcționat timp de zeci de ani grădinița satului. În primăvara lui 2005 o parte din Banat și-a shimbat definitiv înfățișarea, intrând într-o nouă eră, uniformizantă și impersonală. Privite de departe, inundațiile catastrofale ce au distrus definitiv părți însemnate din satele de pe marginea rîului Timiș au fost un fel de ieșire din circularitatea timpului mitologic și o trecere în timpul istoric, ireversibil și destructiv. S-au prăbușit sute de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a accepta această poziție sintactică. În limba română, există câteva verbe sau forme din paradigma unor verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine. c. Lui Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. *Merele îmi ajunge. b. *Cafelele e cam mult. c. *Kilometrii alergați e foarte bine. d. *Exemplarele acestea e suficient. 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă Conform normelor limbii române, reflexivul cu valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă Conform normelor limbii române, reflexivul cu valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
200 de miliarde (Realitatea TV, 2007) e. Se ia și bani pe chestia asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2007) e. Se ia și bani pe chestia asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a. Era
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a. Era să cadă pachetele din camion. b. Părea că râd niște copii. c. Ar fi trebuit să plecăm eu și tu. d. A rămas să venim noi mâine. e. Urma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adus. (137) a. ??Mai este de adus cărțile donate. a'. Mai sunt de adus cărțile donate. b. *Cărțile donate mai este de adus. b'. Cărțile donate mai sunt de adus. După operatorul modal a trebui se folosește o formă verbală impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singularul. În domeniul persoanei, persoanele I și a II-a sunt mai marcate morfosintactic decât persoana a III-a. Cea mai nemarcată formă este de persoana este a III-a singular, aceeasta fiind și cea care se folosește în structurile impersonale (ca formă nemarcată, engl. default). Ipoteza pe care o vom propune este legată de generalizarea din (32). Este vorba de ipoteza acordului cu termenul cel mai marcat morfosintactic. Conform acesteia, în structurile copulative, verbul "are în vedere" pentru acord ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei și-a spus cuvântul., Venea cu Vitoria Lipan nu numai crâșmarul, ci și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal, indiferent de structura subiectului multiplu, rămâne la singular" (punctul g). Se dau exemplele E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil, dar nu filozofic. La acestea se adaugă două situații care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceste exemple, acordul reflectă anumite preferințe ale vorbitorului de structurare tematică, informațională a discursului. Acordul la singular, în sine, este o strategie de reliefare a unuia dintre conjuncți, alături de utilizarea expresiilor de reliefare (mai ales, îndeosebi etc.). (E) Acordul predicatelor impersonale Utilizarea la singular a predicatelor impersonale, indiferent de structura sintagmei coordonate din poziția de subiect, trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ale vorbitorului de structurare tematică, informațională a discursului. Acordul la singular, în sine, este o strategie de reliefare a unuia dintre conjuncți, alături de utilizarea expresiilor de reliefare (mai ales, îndeosebi etc.). (E) Acordul predicatelor impersonale Utilizarea la singular a predicatelor impersonale, indiferent de structura sintagmei coordonate din poziția de subiect, trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau la infinitiv (E ușor de citit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conjuncți, alături de utilizarea expresiilor de reliefare (mai ales, îndeosebi etc.). (E) Acordul predicatelor impersonale Utilizarea la singular a predicatelor impersonale, indiferent de structura sintagmei coordonate din poziția de subiect, trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau la infinitiv (E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil). Acordul nu se poate face la plural deoarece conjuncții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr ce trebuie verificate, spre deosebire de adjectiv. Această observație nu are caracter de generalitate, nu întotdeauna se utilizează adverbul (alegerea între adverb și adjectiv depinde de mai mulți factori, între care și tipul semantic de adjectiv sau adverb 114, denotația predicatului impersonal etc.): (71) a. A greși e omenesc / omenește.115 b. Ar fi bine / * bun să iei o pauză. c. A fura pe rupte e firesc / * firește la acești parlamentari. Sintagma coordonată formată din doi conjuncți fără trăsătura de număr nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se nu sunt acordate în număr cu nominalul subiect. Pe lângă explicațiile specifice registrului oral (neanticiparea mesajului, neatenția), este vorba și de factori favorizanți care țin de sistemul limbii. Pasivul reflexiv are o nuanță impersonală, ceea ce influențează dezacordul: (44) s-a mai văzut pe partea dreaptă împăcări și divorțuri (Realitatea TV, 9.VI.2007) se va putea vizita grădinile, muzeul... (Realitatea TV, 14.V.2008) până la această oră s-a plătit 200 de miliarde (Realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se va stabili o strategie (Antena 3, 19.VI.2009) Câte accesări s-a făcut pentru acest film. (OTV, 10.IX.2008) Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba (Info Pro, 1.V.2008) Rar, verbul reflexiv impersonal, care ar trebui să aibă forma nemarcată de persoana a III-a singular, are formă de plural. De obicei, este vorba de un acord (greșit) prin atracție: (45) Se merg pe cu totul alte indicii. (Prima TV, 19.V.2008
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2004a) arată că simetria dintre cele două mecanisme este numai parțială, evidențiind câteva diferențe importante: (a) pasivul canonic reprezintă destituirea agentivului și promovarea pacientivului; antipasivul nu implică niciun mecanism de promovare; (b) pasivul se poate aplica și construcției intranzitive (pasivul impersonal este foarte răspândit în limbile lumii); nu există o construcție asemănătoare în cazul antipasivului; (c) pasivul modifică radical alinierea prototipică a rolurilor semantice și a rolurilor discursive, dar antipasivul menține și augmentează relația privilegiată dintre agent și topic; (d) tipologic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca multe limbi primitive, aveau partiție ergativă, ale cărei urme au supraviețuit în limbile semitice târzii. În akkadian, există un rest al morfemului ergativ final în morfemul locativ-terminativ -u(m), utilizarea acestuia fiind restrânsă la situația în care agentul este impersonal (Müler 1995: 263). Numele din akkadian și amorite au forme de acuzativ acolo unde este de așteptat forma de nominativ. O veche funcție a ergativului a fost deci înlocuită printr-o funcție a nominativ−acuzativului, așa-numitul pacient al propozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu un somnifer'/' Un somnifer îl face să doarmă'. Așa cum se poate observa, autorul include sub pasivizare mai multe fenomene care astăzi sunt tratate distinct de majoritatea lingviștilor: pasivul cu auxiliar, alternanța cauzativă (vezi Capitolul 3, 5.), construcțiile medii și impersonale, variațiile reflexiv/nonreflexiv care afectează verbele ergative (vezi Capitolul 3, 6.1.), cauzativele ergative. Este interesant de observat că autorul consideră verbele de tipul a intra (pe care astăzi le-am considera ergative/inacuzative de schimbare de localizare/mișcare direcționată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]