1,880 matches
-
și îl iubesc pentru sufletul său mare, dedicat artei cuvântului scris, pentru prietenia noastră, curată și caldă, pentru idealurile ce îi călăuzesc viața, pentru întâlnirile mult așteptate de amândoi și transformate în șuete literare aducătoare de satisfacții spirituale și sufletești. Implacabila trecere a timpului își pune tot mai mult amprenta pe viețile noastre încărcate de ani, limitându-ne plăcerea de a ne întâlni mai des și de a tăifăsui de la suflet la suflet. Corespondența a rămas cel mai la îndemână mijloc
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ofițerul de la Krugul nu avea În memoria sa ipoteze referitoare la zbor În postura de pilot. Eroarea comisă de 326 poate fi explicată prin starea sa de spirit generată de situația de criză În care se afla și de lupta implacabilă cu secundele care se scurgeau. Nu trebuie uitat faptul că pe timpul activității de zbor, principalii actori (piloți, conducător de zbor - Startul, În cazul nostru, ofițerul din Stația de Dirijare la Aterizare - Krugul ș.a.) recepționează toate convorbirile care au loc. În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
riguroasă, logistica ultramodernă, mult superioară celei aflate la dispoziția organelor legii. Sunt relevante în acest context afirmațiile făcute de Giovanni Falcone, celebrul judecător italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992: „Mafia constituie o lume logică, mai rațională și mai implacabilă decât STATUL. Mafia este o articulație a puterii, o metaforă a puterii, dar și o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o componentă obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvoltă datorită statului și își adaptează comportamentul în funcție de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic pulsațiilor vitale pornite din abisurile subconștientului, s-ar supune,în fond, unor constrângeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil. Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu obiect întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu desăvârșire, iar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
orice faptă a omului este dictată de zei. Dar orice încălcare a voinței acestora este pedepsită chiar dacă fapta în sine pare nobilă ( ex. Prometeu). Destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca rezultat al înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Experiența morală a anticilor a constituit o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în situații din care nu poate ieși decât
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
oameni se încheie de obicei cu victoria zeilor. În cadrul gândirii filosofice propriu-zise, cât și în cel al gândirii mitice, Necesitatea își face simțită prezența în viața oamenilor într-o formă impersonală - ca Destin. Destinul întruchipa - pentru antici - caracterul prestabilit și implacabil a cursului vieții fiecărui individ. Gândirea antică face apel la ideea de soartă sau destin fără a elucida natura și originea acestei forțe implacabile căreia i se acordă un rol atât de important în viața oamenilor, pur și simplu destinul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în viața oamenilor într-o formă impersonală - ca Destin. Destinul întruchipa - pentru antici - caracterul prestabilit și implacabil a cursului vieții fiecărui individ. Gândirea antică face apel la ideea de soartă sau destin fără a elucida natura și originea acestei forțe implacabile căreia i se acordă un rol atât de important în viața oamenilor, pur și simplu destinul desemnează ”ceea ce este scris să se întâmple”, adică un curs fatal de evenimente ce poate fi prevestit, dar nu preîntâmpinat.Destinul se împlinește în ciuda
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
adică un curs fatal de evenimente ce poate fi prevestit, dar nu preîntâmpinat.Destinul se împlinește în ciuda tuturor eforturilor umane. În gândirea antică târzie destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca efect a înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Destinul reapare ca rezultat fatal al manifestării cauzalității în viața oamenilor. Experiența morală a anticilor a constituit și ea o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de propriile înclinații naturale. Se afirmă că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege și face ceea ce vrea. Dacă omul nu este liber, dacă actele sale nu i se datorează, ci îi sunt dictate în mod implacabil, atunci el nu poartă responsabilitatea lor, nu poate fi nici blamat, nici lăudat pentru faptele sale și nici determinat prin educație religioasă să se perfecționeze moral, în acest caz amenințarea și promisiunea, sfatul și interdicția, răsplata și pedeapsa și-ar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
întâmplă au pus gândirea antică în fața unor întrebări foarte grave: În această lume guvernată de necesitate mai poate fi vorba de libertate? Cum s-ar putea realiza libertatea umană acolo unde domnește fatalitatea? Soluția stoică presupune recunoașterea necondiționată a forței implacabile, a Necesității, a destinului asupra fenomenelor reale. În interpretarea stoicilor, evenimentele nu sunt necesare doar pentru că au un caracter predeterminat și ireversibil ci pentru că ele alcătuiesc armonia universală, cosmică, de necuprins pentru om. Pentru cei care acceptă principiul cauzalității, ideea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care se mișcă și se metamorfozează până la infinit în spațiu și timp, ascultând de legi fatale, nu rămâne nici un loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de-a doua încununează definitiv înstăpânirea sa asupra naturii, triumful său asupra ecologiei fiind materializat prin adoptarea economiei productive (Gamble 2007). Semnificativ este faptul că această meta narațiune, al cărei obiectiv fundamental l-a reprezentat dintotdeauna identificarea germenilor civilizației, divizează implacabil preistoria între un „înainte” și un „după”, metaforele invocate fiind grăitoare: oamenii paleoliticului „sunt înzestrați”, sau „achiziționează” (bipedia, limbajul, gîndirea simbolică, instituțiile sociale); în contrast, lumea agricultorilor, realmente creativi din punct de vedere cultural, „crește”. Epoca paleolitică devine, așadar, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de 20 metri și lată de 10 metri, domnește totuși or‑ dinea rațional‑artistică: numărul mare de personaje distribuite în douăspreze‑ ce grupe compoziționale sunt antrenate într‑o trombă vertiginoasă de la viziunea dreapta spre stânga, înconjurând figura Mântuitorului. La gestul implacabil al lui Cristos, nenumăratele trupuri gigantice se înconvoaie îngrozite, se prăvă‑lesc în neant; contrastul dintre vigoarea formidabilă și groaza acestor oameni dezvăluie răul și justifică pedeapsa. Judecata de Apoi nu are nimic comun cu manierismul celor care crezând în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prevederile bugetului permite compararea permenentă a mărimii indicatorilor programați cu cei efectivi, amplificând rolul informațiilor contabile în procesul conducerii activității. Tendințe evolutive ale metodelor de calculație a costurilor Advanced Manufactoring Technology (A.M.T.), tehnologia de producție avansată, conduce în mod implacabil la noi orientări în ceea ce privește sistemele tradiționale de calculație a costurilor și de comensurare a rezultatelor. Deficiențelor metodelor tradiționale de calculație a costurilor se referă la mai multe aspecte. Astfel, se invocă procedeele de repartizare a cheltuielilor indirecte bazate pe coeficienți
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
înainte de a tăia în stofa posibilului și de a da contur suitei de acte care alcătuiesc conținutul unei vieți, libertatea mea se manifestă ca atitudine față de hotarele primite, ca libertate care se întoarce asupra zestrei mele și o consideră în implacabilul sau în reformulabilul ei. Înainte de a-mi da formă sau de a da formă la tot ce mă înconjoară, pot să fiu - sau nu - în acord cu setul de limite primit și pot să-mi construiesc viața în armonie sau
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
astfel îmi este totodată frică. Dar frica aceasta, care este o componentă a curajului, care s-a născut din libertatea hotărârii mele, frica aceasta pe care mi-o asum laolaltă cu efectul hotărârii mele, frica aceasta care însoțește așteptarea deznodământului implacabil pe care, hotărându mă, eu l am provocat - este altceva decât frica resimțită noaptea, într-o pădure sau la marginea satului, lângă un cimitir. Frica aceasta nu mă surprinde; ea este prevăzută, știută, așteptată. Ea s-a desprins din gestul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
intrat în ordinea libertății și este frica autentic umană. Ea este acompaniamentul necesar al oricărei hotărâri luate în „spaimă și cutremur“. Din clipa în care, dând dovadă de curaj, m-am hotărât, am riscat sau m-am expus unei primejdii implacabile, se naște în mine frica. Doar cel care s-a hotărât știe ce este, omenește, frica. „Anu ști ce este frica“ nu e un semn al prezenței curajului, ci al ignorării primejdiei, iar cel care nu cunoaște frica nu cunoaște
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sângeroasă a unei demonstrații a marinarilor de către armata țaristă, pe un traseu de orizontale. Formele statice, încremenite, de scări sunt animate de mulțimea care caută să scape, urmărită de rândurile de soldați înarmați care coboară treptele ca un mecanism ucigaș implacabil. Formele orizontale le regăsim în multe gravuri cu caracter sacru realizate de Rembrandt. Ele ordonează imaginea și ne conduc către locul unde se desfășoară acțiunea principală. În arhitectură și în pictura monumentală desfășurările orizontale se numesc registre. Așa întâlnim: compoziții
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
atenției, situând-o prima și dedicându-i cel mai consistent paragraf în comparație cu paragrafele dedicate celorlalte cinci figuri de orbi, figura orbului căzut în șanț. Interesul autorului pentru acest tablou pare a se explica astfel prin ideea aceasta a unei căderi implacabile a umanității. Orbul căzut în șant este un personaj care nu mai are soluții existențiale, pentru care nu mai există nicio speranță și niciun refugiu. Figura lui devine astfel o emblemă a romanului. Accentuând asupra lui, descrierea ekphrastică reia în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
are în zona centrală o compoziție foarte sugestiva care poate fi receptata ca simbol al corpului uman divizat în vital și morbid. Secțiunea din stanga contemplatorului, ramificata în frunze, sugerează viața, iar cea din dreapta acestuia, în ramuri uscate, sugerează calea spre implacabilul sfârșit în prelungirea căreia intervine medicul recuperator. Brațele întinse lateral ne duc cu gândul la simbolul crucii sub care se află atât existența umană, cât și intervenția recuperatorie a medicului neurolog. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă mărginita de cercuri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
capitolul 15, partea I), concepție spinozistă. Virtutea nu poate exista fără fericire. El neagă existența spiritelor superioare și a lui Dumnezeu, deci și a argumentelor a priori. El vede în Univers materia în mișcare, acesta fiind condus de legi naturale implacabile, cu cauze și efecte. Nu este nevoie de a recurge la forțe supranaturale pentru a a înțelege lucrurile. Sistemul naturii este o viziune naturală a naturii. Se bănuiește că și Diderot a scris o parte din cartea considerată o culme
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la I.A. Bassarabescu sau Brătescu-Voinești amplifică în fond, această condiție tragică a omului pe care absolut totul îl readuce în stadiul nimicniciei. Nimic și nimeni nu înseninează această atmosferă: nici un zâmbet, nici o privire caldă pentru că pașii eroilor lui duc implacabil spre prăbușire. Mizeria materială din nuvelistica acelei perioade a lui Agârbiceanu și Sadoveanu nu stă în prim plan, ci exprimă acea continuă frământare zadarnică, cu atât mai dureroasă cu cât apare după clipe de euforie. În nuvelele rebreniene, se observă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
mult încordarea din ultimele capitole.Cuvintele se încarcă de sens, o vorbă rostită pare să însemne de zece ori mai mult decât inseamnă.” Cuvintele sunt material exploziv, de o putere nebănuită, necunoscută celor ce le rostesc, ele declanșează un proces implacabil, mai presus de voința individuală”.Relatarea unor cazuri care nu sunt atăt de revelatoare, dar sunt exact cele care se impuneau unei atenții calme, devin mai interesante tocmai prin platitudinea lor: niște țărani sunt bănuiți că ar fi furat porumb
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]