15,145 matches
-
a Statelor Unite. După părerea lui Robert Cornell, reprezentantul Finanțelor, România era "un client bun". Aceasta cumpăra produse finite, prelucrate în SUA și produsul agricol excedentar guvernamental. Mai mult decît atît, Bucureștiul era un "furnizor de încredere", de la care se puteau importa produse derivate din petrol 2120. Reprezentanții guvernamentali au atras atenția asupra creșterii numărului de emigranți care plecau în Statele Unite și Germania Federală și asupra politicii externe independente a Bucureștiului. Emigrarea evreilor către Israel scăzuse în ultimii doi ani, însă reprezentanții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a reduce importurile și de a spori volumul exporturilor, la sfîrșitul anului 1981, balanța comercială dintre Washington și București a înregistrat o schimbare semnificativă. În acel an, Statele Unite au exportat produse în valoare de 504 milioane de dolari și au importat, în schimb, echivalentul a 612 milioane de dolari, înregistrînd un deficit comercial de 108 milioane de dolari 2171. În 1980, America avusese un surplus comercial de 400 milioane de dolari în raport cu România. Mai pe scurt, într-un singur an, România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ripostînd la aceste plîngeri din ce în ce mai numeroase împotriva regimului represiv al lui Ceaușescu, congresmenii Smith, Hall și Wolf au prezentat, pe 27 iunie, moțiunea nr. 2765 a Camerei Reprezentanților. Dacă ar fi fost aprobată, această măsură ar fi interzis Statelor Unite să importe vin, brînză, carne și alte produse agricole din România 2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a construit bariere de-a lungul graniței româno-ungare, pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
embargo. A doua, mai importantă, consta în faptul că numărul restricțiilor comerciale este invers proporțional cu pîrghiile prin care America poate induce schimbări în anumite țări comuniste. A treia obiecție era aceea că din cauza restricțiilor comerciale, Europa Occidentală nu poate importa materiile prime de care are nevoie din Europa de Est. Spre deosebire de Departamentul Comerțului, Departamentul de Stat a acceptat tradiționala relație de tip "grînar-atelier" dintre Europa de Est și cea de Vest. Deși Războiul din Coreea tindea să atenueze divergențele dintre Departamente, moartea lui Stalin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Biblioteca LBJ 1137 Departamentul de Stat, România: Cultural Relations, nr. 9739, Treaties and Other International Acts, Tipografia Guvernului, Washington, D.C., 1965, p. 1-3 1138 Această creștere era reprezentată, în mare parte, de cantități importante de cărbune bituminos și bumbac neprelucrat, importate de România din Statele Unite. Congresul SUA, Senat, audiere în fața Comisiei pentru Finanțe Internaționale a Comitetului pentru Bănci și Finanțe, East-West Trade, al 90-lea Congres, sesiunea a doua, 1968/109. Apoi, Hearings on East-West Trade, 1968. 1139 Public Papers of
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Orientul Mijlociu, pe de alta, de o anumită toleranță locală. Sodomia, homosexualitatea sau alte aberații nu erau excepționale. Sodomia, cu mai multe definiții, dar mai mult ca homosexualitatea, când "se împreună neștine cu fiece obraz parte bărbătească", era un obicei importat de la turci, așa cum rezultă din multe texte. Astfel, Grigore Ureche povestește că în 1475 turcii au luat robi în urma unei bătălii pe care au câștigat-o (la Kaffa): "Un glion (corabie) cea avea înăuntru 150 copii tineri luați din Kaffa
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
era încă o raritate, iar publicațiile psihiatrice se limitau la compilații, puținele lucrări care aduceau observații sau idei originale se diferențiază în mod deosebit prin contribuția lor la conturarea psihiatriei științifice românești. Dacă lucrările menționate au avut meritul de a importa cunoștințele de specialitate din școlile medicale evoluate, cele din a doua categorie au conturat bazele spiritului științific original, constituind reale contribuții al dezvoltarea științei românești. În Muntenia, cele dintâi lucrări românești de psihiatrie sunt legate de numele lui Alex. Șuțu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în paginile următoare. A. Fătu: Proiectul de organizare a Spitalului de psihiatrie În lucrarea "Proiectul de organizarea Policiei Sanitaria în România"80, A. Fătu consacră asistenței psihiatrice un capitol însumând un total de peste 30 de pagini. Ideile de organizare psihiatrică, importate de autor din "Instituțiile sanitare ale țărilor cu cea mai înaltă civilizație", și modul în care A. Fătu le adaptează necesităților și condițiilor noastre, fac din lucrarea sa un model de studiu psihiatric. I. Străchinaru, care s-a ocupat de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prin arbuști verzi în permanență. Sunt prevăzute pavilioane cu destinație de distracții, club și servicii speciale. Lukaszewski se pronunță cu insistență pentru ergoterapie, căreia, în spiritul psihiatriei germane, de care credem că aparține ca formație îi atribuia un rol deosebit de importat în tratamentul unor alienați. El critică, în lucrarea sa, pe doctorul A. Șuțu, profesor de psihiatrie la București, care era mai rezervat în această privință. (Vorbește chiar de "ignoranța" lui A. Șuțu.) Este remarcabilă optica sub care prezintă organizarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, "tot nume... tătărăști de boieri de a lui Alexandru Vodă"110, zice ironic Eminescu. El remarcă și altă "ciudățenie": la 1407, Alexandru cel Bun dă un așezământ din care rezultă că negustorii importau postav din Lemberg, pește din Brăila, cai și vite albe din Podolia: "ce-or fi aducând ei oare din Cetatea Albă? Poate corturi tătărăști? Ei aduc din Cetatea Albă stofe cusute cu fir de aur, stofe de mătasă și vinuri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
arăta că Stalin nu a fost satisfăcut că pacea din 1945 nu i-a adus la picioare întreaga Europă, în pofida faptului că Franklin Delano Roosevelt fusese dispus să i-o ofere. Este o eroare să se susțină că Rusia a importat doctrina comunismului de la Europa civilizată, chiar dacă acolo s-a cristalizat teoria marxistă, preluată însă pe calapod leninist și stalinist. La 1878, Eminescu simte că stafia despotismului comunist vine chiar din "deșertul sufletesc" care bântuie spațiul slav. La 6 august, comentând
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
exterior, Ricardo afirma: "Reiese deci, că o țară care posedă foarte importante avantaje în mașini și îndemânare tehnică și care, în consecință, poate fi capabilă să fabrice mărfuri cu mai puțină muncă decât vecinii săi, poate, în schimbul acestor mărfuri, să importe o parte din grâul cerut de către consumul său, chiar dacă pământul ei ar fi mai fertil iar grâul ar putea fi cultivat cu mai puțină muncă decât în țara din care este importat"4. Ca și în cazul mercantilismului, modelul de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
decât vecinii săi, poate, în schimbul acestor mărfuri, să importe o parte din grâul cerut de către consumul său, chiar dacă pământul ei ar fi mai fertil iar grâul ar putea fi cultivat cu mai puțină muncă decât în țara din care este importat"4. Ca și în cazul mercantilismului, modelul de comerț internațional al lui Ricardo are și unele puncte slabe. Astfel, având în vedere că fiecare participant la comerțul internațional are ca principal mobil realizarea unui profit cât mai mare și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
loc între ele (în ipoteza unor tehnologii și preferințe ale consumatorilor similare). Teorema Heckscher-Ohlin (H-O) se referă la faptul că fiecare națiune va exporta bunul care utilizează intensiv factorul de producție relativ mai abundent și mai ieftin și va importa bunul care este relativ mai rar și mai scump. Gradul de abundență a unei anumite țări, în ceea ce privește un anumit factor de producție, este direct proporțional cu numărul de unități ale factorului respectiv, care corespund fiecărei unități din cel de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
câștig important în satisfacerea la un nivel superior a preferințelor și gusturilor extrem de variate ale acestora. În anul 1983, Krugman nota: "dotarea cu factori de producție poate determina sfera generală a bunurilor pe care o țară le va exporta și importa; dar în interiorul acestei sfere, diferențierea produselor și economiile de scară joacă un rol foarte important în generarea comerțului și a câștigurilor din comerț"17 Un alt rezultat deosebit de important al modelului Krugman îl reprezintă creșterea nivelului de bunăstare a consumatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și persoanele sunt puternic motivate; dimensiunea și creșterea cererii interne devin un avantaj; avantajul național este susținut de dorința și capacitatea agenților economici de a investi agresiv; noile capacități sunt echipate cu tehnologii dintre cele mai avansate; se perfecționează tehnologia importată prin mijloace proprii; se realizează câteva canale internaționale de comercializare proprii, realizându-se și contacte directe cu beneficiarii finali; factorii de producție sunt folosiți într-un mod mai eficient deoarece tehnologia străină este asimilată mai bine; produsele destinate exportului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a-și întări avantajele competitive (sau în cazul stadiului IV, incapacitatea) în scopul creșterii nivelului de bunăstare. Astfel, o anumită țară va realiza un progres atunci când va reuși, printr-un spectru mai larg al industriilor sale, să exporte (și să importe) mai mult și mai bine, pregătind, astfel, trecerea de la o dependență a consumatorilor interni (în special a celor productivi) de produsele externe la o dependență a consumatorilor externi de produsele indigene. În concluzie, dezvoltarea economică trebuie privită prin prisma avantajului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
micșorând implicit și potențialul de export al bunului X); c) efect negativ pronunțat al consumului asupra comerțului (punctele din regiunea II corespund situației în care consumul din bunul realizat pentru export crește pe fondul reducerii consumului din bunul care este importat); d) efect pozitiv al consumului asupra comerțului (punctele dispersate în regiunea III indică o creștere a consumului ambelor bunuri, consumul din bunul importat fiind superior însă celui din bunul realizat pentru export); e) efect pozitiv pronunțat al consumului asupra comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în procesul de producție prin inițierea unor activități mai sofisticate. Există totuși și câteva exemple de succes de substituire a importurilor anumitor țări în contextul rețelelor internaționale de producție care au condus la deplasarea structurilor economice de la asamblarea părților componente importate la producerea lor pe plan intern. Sugestiv este cazul industriei calculatoarelor electronice din Taiwan, țară care deține cel mai dezvoltat sector industrial în acest domeniu din Asia, cu excepția Japoniei. Economia Taiwanului s-a diversificat foarte puternic, depășind nivelul producerii componentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
doua orientată spre exterior. Prima reprezintă o încercare de retragere, chiar și pe termen scurt, de la participarea deschisă în cadrul relațiilor comerciale internaționale, având ca element central substituirea importurilor, în sensul producerii pe plan intern a bunurilor care altfel ar fi importate. Acest lucru poate conduce la economisirea valutei și în cele din urmă poate genera noi exporturi de produse manufacturate, eliminând astfel problemele cauzate de exporturile produselor primare, în cazul în care industriile autohtone, care substituie importurile, realizează economii de scară
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Limitând posibilitățile exploatării economiilor de scară, dimensiunile reduse ale piețelor naționale din țările în curs de dezvoltare contribuie în același timp la creșterea costurilor de producție ale acestora. De asemenea economiile valutare tind să fie reduse, datorită necesității de a importa materiale, mașini și utilaje"25. Politicile de substituire a importurilor au înregistrat o serie de diferențe între țările în curs de dezvoltare cu economie de piață și țările socialiste din Europa Centrală și de Est. Țările aparținând primei categorii au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în curs de dezvoltare asimilează competitivitatea ca pe un element necesar al unei dezvoltări durabile. Un nivel îmbunătățit al competitivității exporturilor permite diferitelor țări în curs de dezvoltare să acumuleze cantități sporite de valută și ulterior, pe această bază, să importe produse, servicii și tehnologii necesare pentru ridicarea standardelor de viață ale populației și creșterea productivității naționale. O competitivitate ridicată permite în același timp țărilor în curs de dezvoltare o diversificare a exporturilor, realizarea unui avans substanțial al eficienței economice precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
discordanță cu direcțiile de evoluție înregistrate pe plan mondial făcute în domeniul siderurgiei, metalurgiei, industriei constructoare de mașini și chimiei, lipsite de o bază proprie de materii prime, au creat o mare dependență față de străinătate. Spre sfârșitul acestei perioade, România importa 90% din minereul de fier, 60% din necesarul de bauxită, 50% din cel de petrol și cărbune cocsificabil"10. Trăsătura generală a structurii importurilor românești de-a lungul întregii perioade 1950 1989 a fost reprezentată de ponderea exagerată deținută de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
-și ponderea valorică în deceniile șase, șapte și opt, iar ulterior, datorită dezvoltării industriei chimice autohtone și substituirii treptate de către producția internă a unor produse anterior importate, procentul deținut de aceasta a cunoscut o ușoară scădere (tabelul 3.3), fiind importate în principal produsele deficitare (coloranți organici și sintetici, vopsele, cauciuc sintetic, medicamente, mase plastice și materiale necesare pentru fabricarea lor, etc.). Importurile de bunuri destinate consumului individual 11 au înregistrat o creștere ușoară a volumului fizic în deceniile șapte și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1 ianuarie 1991 a intrat în vigoare regimul vamal de drawback 22, care are o largă răspândire pe plan internațional, și potrivit căruia, agenții economici au posibilitatea să primească înapoi valoarea totală sau parțială a taxelor vamale percepute asupra mărfurilor importate în cazul în care acesea sunt reexportate în aceeași stare sau după ce au fost transformate, prelucrate sau reparate în vederea exportului, sau au fost încorporate în produse de export. Printre măsurile de stimulare de o importanță majoră se numără și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]