3,516 matches
-
cu HIV-1 nu mai poate face față multora dintre microorganismele care până la acel moment erau ținute sub control. Exploatând reducerea dramatică a capacității organismului gazdă de a da un răspuns imun eficient, asemenea microorganisme devin „oportuniste”, sunt scăpate de sub supravegherea imunitară, proliferează și astfel sunt declanșate infecții oportuniste, neconvenționale, imposibil de realizat în condiții obișnuite. Când numărul de limfocite T helper scade sub 500/µl de sânge, organismul gazdă nu mai poate face față atacului agenților infecțioși. În cazul în care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CMH clasa I sunt antigene de transplant, prezente pe suprafața tuturor celulelor mamiferelor și sunt responsabile pentru respingerea țesuturilor străine recunoscute ca atare în virtutea seriei particulare de antigene de transplant pe care acestea le poartă pe suprafața lor. În sistemul imunitar, prezența acestor antigene pe celulele țintă este cerută de realizarea răspunsului imun mediat celular. Clasa I de proteine CMH este definită serologic prin proprietățile lor antigenice. Proteinele CMH clasa II se întâlnesc pe suprafața limfocitelor B și T și a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
colul uterin spre a se manifesta imunogenic și a induce răspuns imun. Antigenele embrionare, deși sunt exprimate chiar înainte de implantare, sunt ascunse în stadiul de embrion timpuriu de zona pellucida, care nu poartă antigene de histocompatibilitate. Expunerea limfonului matern (sistemul imunitar al mamei) la antigenele fetale urmează transferului de celule fetale în circulația mamei. Hemoragii de sânge fetal în circulația sangvină a mamei apar mai frecvent și sunt mai extinse, pe măsură ce sarcina progresează și pot fi detectate prin descoperirea de eritrocite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fetus ce posedă un asemenea antigen, prezintă o creștere a titrului anticorpilor anti-A sau anti-B. Sincițiotrofoblastul poartă un înveliș de IgG matern. Pe măsură ce limfonul fetal se maturizează, imunocompetența fetală se dezvoltă. Infecțiile intrauterine induc intrarea în acțiune a sistemului imunitar al fătului. Fătul primește IgG matern în uter, markerul Gm fiind diferit de cei moșteniți de făt. La vârsta de șase luni, fătul poate produce anticorp anti-Gm. Hormonii au efect de reducere a reactivității limfocitului la mitogeni și antigene. Cel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de la antigen binding fragment, celălalt este denumit Fc, simbol derivat de la crystalizable fragment. Receptorul Fc este o proteină aflată pe suprafața anumitor celule printre care celulele T natural killer, macrofage, neutrofile și celulele mastoide care asigură funcțiile protective ale sistemului imunitar. Denumirea de receptor Fc derivă de la specificitatea sa de legare la fragmentul cristalizabil (Fc). Receptorii Fc se leagă la anticorpii atașați la celulele infectate sau la patogenii invadatori. Activitatea lor stimulează celulele fagocitice sau citotoxice în acțiunea de distrugere a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau este solubil, îndeplinind funcții multiple printre care creșterea și diferențierea celulelor B, blocarea legării IgE, în eozinofile, monocite și bazofile. Receptorii Fc se leagă la regiunea Fc a moleculelor imunoglobulinice. Ei se află localizați pe unele celule ale sistemului imunitar precum fagocite (macrofage și monocite), granulocite (neutrofile și eozinofile) și limfocite ale sistemului imunitar cum sunt celulele natural killer (NKC), precum și pe celule ale sistemului imunitar adaptativ, așa cum sunt limfocitele B. Receptorii Fc permit acestor celule să se lege la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legării IgE, în eozinofile, monocite și bazofile. Receptorii Fc se leagă la regiunea Fc a moleculelor imunoglobulinice. Ei se află localizați pe unele celule ale sistemului imunitar precum fagocite (macrofage și monocite), granulocite (neutrofile și eozinofile) și limfocite ale sistemului imunitar cum sunt celulele natural killer (NKC), precum și pe celule ale sistemului imunitar adaptativ, așa cum sunt limfocitele B. Receptorii Fc permit acestor celule să se lege la coada Fc a anticorpilor care sunt atașați la suprafața microbilor sau a celulelor infectate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea Fc a moleculelor imunoglobulinice. Ei se află localizați pe unele celule ale sistemului imunitar precum fagocite (macrofage și monocite), granulocite (neutrofile și eozinofile) și limfocite ale sistemului imunitar cum sunt celulele natural killer (NKC), precum și pe celule ale sistemului imunitar adaptativ, așa cum sunt limfocitele B. Receptorii Fc permit acestor celule să se lege la coada Fc a anticorpilor care sunt atașați la suprafața microbilor sau a celulelor infectate cu patogeni. Prin această legare a Fc la regiunea Fc a imunoglobulinelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lor Fc. Între receptor și anticorp se realizează multe interacțiuni de redusă afinitate care au ca finalitate legarea la anticorpii care acoperă microbul. Afinitatea individuală redusă previne ca FcR să lege anticorpi în absența antigenului, reducând astfel probabilitatea activării celulelor imunitare în absența unei infecții, prevenind totodată aglutinarea fagocitelor prin anticorpi, absența antigenului. După legarea la un patogen, interacțiunea dintre regiunea Fc a anticorpilor și FcR-urile fagocitului devine fermă și declanșează procesul de fagocitoză. Patogenul este înghițit de fagocit printr-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care este legată la o celulă-țintă infectată cu un anumit patogen. Acest receptor este numit FcγRIII sau CD16. Activarea lui FcγRIII de către IgG declanșează eliberarea de citokine de tip interferon, cum ar fi IFN-γ (care semnalizează alte celule ale sistemului imunitar) precum și alți mediatori chimici de tip perforina și granzima care pătrund în celula țintă, declanșând apoptoza. Acesta este procesul de citotoxicitate mediată celular, dependentă de anticorp, cunoscut sub acronimul ADCC. FcγRIII de pe celule NK se poate asocia și cu IgG
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
precum și utilizarea acelorași semnale nonamer-heptamer și a acelorași secvențe spațiatoare. Toate acestea dovedesc rolul duplicației genice în geneza informației genetice pentru elementele răspunsului imun umoral și celular. Capitolul 10 RĂSPUNSUL IMUN ÎN ALERGII Nimeni nu poate supraviețui fără un sistem imunitar funcțional. Există însă situații în care sistemul imunitar pare a fi în dificultate, așa cum se întâmplă atunci când omul își duce viața într-un mediu otrăvit, toxic, este mușcat de un șarpe veninos sau este înțepat de o viespe, ingeră alimente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvențe spațiatoare. Toate acestea dovedesc rolul duplicației genice în geneza informației genetice pentru elementele răspunsului imun umoral și celular. Capitolul 10 RĂSPUNSUL IMUN ÎN ALERGII Nimeni nu poate supraviețui fără un sistem imunitar funcțional. Există însă situații în care sistemul imunitar pare a fi în dificultate, așa cum se întâmplă atunci când omul își duce viața într-un mediu otrăvit, toxic, este mușcat de un șarpe veninos sau este înțepat de o viespe, ingeră alimente alterate (ouă infectate cu Salmonella, alune de pământ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
etc.) sau inhalează polen al unor anumite plante, precum asteraceea Ambrosia. În toate aceste situații, apare un răspuns imun a cărui complexitate este exprimată sub forma așa numitor alergii. Reacția alergică - cea mai comună formă de funcționare anormală a sistemului imunitar la om este declanșată de superproducția unui tip aparte de anticorpi și anume imunoglobulina E (IgE), ca răspuns la unele antigene comune, precum este praful și polenul. Complexele IgE-antigen activează mastocitele și acestea produc histamine. Histaminele sunt molecule semnal care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
printre care și epinefrina, care blochează eliberarea de histamine din mastocite. Orice alergie este declanșată de unul sau mai mulți epitopi din antigenele cu care organismul a venit în contact și care se numesc alergeni. Alergiile implică desfășurarea unor mecanisme imunitare speciale. În unele dintre aceste alergii, celulele T reprezintă actorii principali, pe când în altele, rolul mai important revine imunității umorale, bazată pe sinteza de anticorpi. Febra fânului este una dintre cele mai comune alergii, mediate de anticorpi. Planta asteracee Ambrosia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
spermatozoizilor. Sub controlul genelor Ir se află hipersensibilitatea întârziată față de polipeptide sintetice. Capitolul 11 UTILIZAREA MARKERILOR GENETICI ÎN ANALIZA BOLILOR AUTOIMUNE Bolile autoimune comune se caracterizează prin faptul că debutează clinic la indivizii predispuși genetic ca urmare a acțiunii sistemului imunitar asupra celulelor/țesuturilor proprii organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii reacțiilor autoimune. Autoimunitatea reprezintă incapacitatea sistemului imunitar al organismului de a recunoaște propriile elemente celulare și moleculare (self-ul). Relația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
faptul că debutează clinic la indivizii predispuși genetic ca urmare a acțiunii sistemului imunitar asupra celulelor/țesuturilor proprii organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii reacțiilor autoimune. Autoimunitatea reprezintă incapacitatea sistemului imunitar al organismului de a recunoaște propriile elemente celulare și moleculare (self-ul). Relația autoimunitate - boli autoimune. Sistemul imunitar contribuie la desfășurarea unor procese fiziologice (exemplu, clearance-ul celulelor din organism prin îndepărtarea self-ului alterat, a celulelor îmbătrânite sau modificate sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organismului (self). Alterarea căilor și mecanismelor care contribuie la recunoașterea self-ului stau la baza inițierii reacțiilor autoimune. Autoimunitatea reprezintă incapacitatea sistemului imunitar al organismului de a recunoaște propriile elemente celulare și moleculare (self-ul). Relația autoimunitate - boli autoimune. Sistemul imunitar contribuie la desfășurarea unor procese fiziologice (exemplu, clearance-ul celulelor din organism prin îndepărtarea self-ului alterat, a celulelor îmbătrânite sau modificate sau a celor care au fost infectate cu diferiți agenți patogeni etc.). Dacă intensitatea acestor procese depășește limitele fiziologice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de mediu și cei genetici în apariția bolilor autoimune este specific fiecărei afecțiuni, și desigur fiecărui pacient. A. Factorii de mediu. Traumatismele masive, agenții chimici (medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asociate sau lincate cu gene sau cu markeri din regiunea CMH (6p21) sau non CMH. În prezent, se încearcă identificarea relației de cauzalitate dintre acești markerii și bolile autoimune. Proteinele codificate de genele din aceste regiuni pot altera funcționarea sistemului imunitar și, implicit, pot genera riscul apariției bolilor autoimune, prin participarea la selecția timică și la maturarea limfocitelor (stabilirea repertoriului de TCR), discriminarea self-ului de non-self sau de self-ul alterat, procesarea și prezentarea centrală sau periferică a antigenelor etc.
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea IDDM18 este IL12B. IL-12 este un heterodimer alcătuit din catenele p40 (IL12 B) și p35 (IL12 A) legate prin punți disulfidice. IL12 este considerată genă candidat pentru DZ, deoarece participă la reglarea diferențierii limfocitelor Th-1 și a funcționării sistemului imunitar. 11.3. SINDROAME GENETICE ÎN SIMPTOMATOLOGIA CĂRORA POT FI PREZENTE ȘI MANIFESTĂRI AUTOIMUNE Sidromul deleției 22q11 (sindromul velocardiofacial, DiGeorge, Shprintzen). Severitatea acestui sindrom multisistemic descrește de la forma descrisă de DiGeorge, la forma velocraniofacială. Sindromul se poate manifesta prin dezvoltarea anormală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suplimentar generat de xenotransplanturi ar fi, în opinia unor cercetători, minim. Zoonozele încă apar, dar reprezintă evenimente rare. Dar imunosupresia, realizată în vederea evitării reacției de respingere a grefei, eliberează calea pentru dezvoltarea infecțiilor virale, care nu mai întâmpină rezistența sistemului imunitar al receptorului de grefă. Producerea de animale transgenice și de animale „knock-out” spre a se facilita evitarea respingerii grefei, prin „umanizarea” țesuturilor (transfecția acestora cu gene umane), ar putea afecta sistemul imunitar în capacitatea sa de a discrimina self-ul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
infecțiilor virale, care nu mai întâmpină rezistența sistemului imunitar al receptorului de grefă. Producerea de animale transgenice și de animale „knock-out” spre a se facilita evitarea respingerii grefei, prin „umanizarea” țesuturilor (transfecția acestora cu gene umane), ar putea afecta sistemul imunitar în capacitatea sa de a discrimina self-ul de nonself. Porcii utilizați în xenotransplanturi trebuiesc păstrați în containere speciale și riguros examinați, spre a nu conține virusul gripal porcin sau citomegalovirusul. Este dificilă însă eliminarea circovirusului porcin și a parvovirusului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un moment revoluționar în istoria medicinii umane, rezolvându-se problema extrem de dificilă a creării unor bănci de organe și țesuturi și eliminând nedorita problemă a eșecului unui alotransplant. Capitolul 15 ANTIGENE VARIABILE DE SUPRAFAȚĂ CELULARĂ LA TRYPANOSOMA ȘI EVAZIUNEA SISTEMULUI IMUNITAR UMAN În unele țări africane, protozoarul parazit Trypanosoma brucei, transmis la om de gazda sa intermediară musca țețe (Glossina tzetze) produce boala somnului, la om, și boli înrudite acesteia, la animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a parazitului, expusă la suprafața sa. Parazitul exprimă în orice moment doar un singur tip de VSG, a cărei structură o modifică periodic în cursul unui ciclu de infecție desfășurat în sângele gazdei-mamifer, strategie prin care se realizează evaziunea sistemului imunitar al acesteia și supraviețuirea sa de-a lungul întregului ciclu de infecție. Datorită acestui mecanism de evaziune a sistemului imunitar al gazdei-mamifer, câțiva dintre indivizii populației, reprezentând clona inițială a parazitului care a declanșat infecția, rezistă acțiunii neutralizante a anticorpilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o modifică periodic în cursul unui ciclu de infecție desfășurat în sângele gazdei-mamifer, strategie prin care se realizează evaziunea sistemului imunitar al acesteia și supraviețuirea sa de-a lungul întregului ciclu de infecție. Datorită acestui mecanism de evaziune a sistemului imunitar al gazdei-mamifer, câțiva dintre indivizii populației, reprezentând clona inițială a parazitului care a declanșat infecția, rezistă acțiunii neutralizante a anticorpilor specifici produși de sistemul imunitar al gazdei. Acesta este un mecanism de evaziune imunologică, ce are la bază o variație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]