2,320 matches
-
dimensiunile intreprinderii. Pe măsură ce ea crește își reorganizează activitățile pentru a profita de ocaziile de specializare care apar. Faptul că întreprinderea nu-și poate utiliza într-un mod specific factorii (obținând de la ei servicii de valoare mare) din cauza dimensiunii reduse o incită să caute diverse modalități de creștere. Eterogenitatea mijloacelor de producție antrenează eterogenitatea seviciilor pe care acestea le pot furniza. Din rațiuni de comoditate practică, serviciile furnizate de diverșii factori suferă o omogenizare (ore-mașină, ore-om, tone de oțel etc.). Dar
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pentru piețele actuale, întrucât odată cu maturizarea acestor piețe cererea fie crește prea lent, fie stagnează sau chiar se reduce, iar marjele de profit ale firmelor din sector scad. Dacă doresc să-și susțină creșterea în aceste condiții, ele vor fi incitate să recurgă la diversificarea activităților: abordarea de către firmă a unor noi cupluri produs-piață. În paginile ce urmează vom analiza în detaliu diferitele alternative de creștere aflate în fața oricărei întreprinderi. III.1. Direcții posibile de expansiune Hans Igor Ansoff definește două
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și încă vie și ale căror rezultate politice au fost remarcate de către Arnold Toynbee 19, au devenit astăzi, în mare, o reminiscență istorică rămasă în tratate erudite, broșuri utopice și documente diplomatice, fără a mai avea însă capacitatea de a incita oamenii la acțiune. Doar petice și fragmente au supraviețuit din acest sistem al eticii supranaționale care își exercită influența restrânsă asupra politicii internaționale, așa cum am văzut, doar în cazuri izolate, precum uciderile pe timp de pace și războiul preventiv. Cât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doleanțele oamenilor, să li se adreseze, să‑i încurajeze, care are atitudini superficiale sau brutale față de problemele ridicate poate traumatiza, poate produce decepții (personale sau colective), poate da naștere la răspândirea unor comentarii nefavorabile la adresa conducerii întregii organizații, plantează neîncrederea, incită resentimentele membrilor grupurilor și organizației, toate acestea putând afecta grav planul relațional, moralul organizației, precum și planul productiv. În al doilea rând, necesitatea studierii stilului de conducere derivă din faptul că el are o mare capacitate de a se difuza în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elaborate, punând în strictă dependență calitatea informației de competența sistemului de luare a deciziilor. La cea de a treia întrebare: „De ce este necesară recoltarea informațiilor?” răspunsul este relativ simplu de formulat: pentru a asigura eficiența deciziei. Numai că acest răspuns incită o nouă întrebare: „În ce constă eficiența unei decizii?”. Cei mai mulți autori consideră că o decizie este eficientă dacă, pe de o parte, este de calitate, iar pe de altă parte, dacă este acceptată de către cei care urmează să o execute
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației, cum ar fi cele legate de siguranță și de productivitate. Avantajele cercurilor de calitate se întind pe o plajă largă: formalizează procesul învățării în situațiile de muncă; sporesc eficiența muncii (prin propunerea unor noi modalități de organizare a muncii); incită spiritul de creativitate al membrilor componenți; conduc la dezvoltarea capacităților comunicaționale ale participanților; facilitează învățarea organizațională, în condițiile în care sugestiile/soluțiile formulate sunt preluate, acceptate și transpuse în practică de conducerea superioară. Intențiile acestei forme participaționale sunt însă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multor probleme organizaționale. Însuși Takashi Osada sublinia faptul că practica celor 5S este barometrul managementului (în organizațiile bine gestionate, participanții sunt buni gestionari); ea este o știință a comportamentului (centrată pe acțiuni și nu pe cerințe); este un sistem care incită la un comportament responsabil (care favorizează instaurarea unui climat de solidaritate între participanți); în fine, practica celor 5S este arma supremă a productivității. Tocmai de aceea, consideră autorul citat, practica celor 5S trebuie să constituie prima etapă menită să conducă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Ilies, 2001). Cum se explică interesul crescut al cercetătorilor față de problematica satisfacției muncii? Muchinsky consideră că acest fapt este explicat de cel puțin trei motive: cultural, funcțional, istoric. Motivul cultural se referă la faptul că americanii valorizează libertatea individului care ,,incită” la fericire, la obținerea satisfacției. Motivul funcțional vizează faptul că satisfacția nu are doar o valoare intrinsecă, ci este legată de alte variabile importante, cum ar fi absenteismul, fluctuația, performanța, chiar dacă nu știm în ce măsură între ea și celelalte variabile există
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stimulent motivațional - afectează nu atât motivația de a produce, cât mai ales motivația de a intra sau de a părăsi organizația de unde concluzia că banii trebuie să fie un mijloc prin care atragem oamenii în organizație și prin care îi incităm să rămână în ea. După alții, motivația de a rămâne în organizație se datorează mai ales atitudinilor favorabile pe care lucrătorii le au față de aceasta, dorinței lor de a-i aparține. Numai cunoscând adecvat care sunt principalele tipuri de motivații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atât motivațiile, cât și stimulenții, astfel încât să putem obține un comportament eficient. Dacă, de exemplu, constatăm că relațiile interpersonale pozitive din cadrul grupurilor de muncă (cu colegii sau cu șefii) se dovedesc a fi un stimulent veritabil al comportamentului de muncă, incitând fie motivația de a produce, fie pe cea de a rămâne în unitate, atunci organizarea lor atentă, ameliorarea sau prevenirea unor eventuale conflicte ne-ar putea ajuta să menținem trează motivația lucrătorilor. În caz contrar, ar putea apărea fenomenul frânării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multidisciplinare: Unele metode, situații de învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată în continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor de artă pentru a fi aplicate în cadrul activităților didactice: EXPERIMENTUL CREATIV - experiment euristic, având la bază conceptul învățăii prin descoperire; JOCUL
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
Ar trebui oare să tragem concluzia că a fi antirasist, Într-o vreme când neorasismul s-a răspândit Într-atât Încât este pe cale să devină forma dominantă de rasism, Înseamnă În același timp a refuza dreptul la diferență și a incita la amestecarea identităților de grup („rase”, „etnii”, „culturi” etc.)? Noul antirasist ar trebui oare să se arate mixofil În toate privințele? Simplismul nu este niciodată cel mai bun sfătuitor: nu este suficient să susții opusul unei teze pentru a o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe un extraordinar loc de viață și de creație, așa cum spune În versurile sale: „Perlă a Chinei, mă pot lipsi de tine, căci eu am rubinul lui Al-Andalus”. Toate aceste mărturii arată că acest pământ a avut vocația de a incita la urmărirea și la cunoașterea altor culturi, creând astfel o cultură specifică. Nu putem să nu fim frapați, de exemplu, de faptul că, vorbind despre Al-Andalus, toți Îi evocă atât atmosfera, cât și puterea creatoare. „Toți arborii Înfloreau la Cordoba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Sisif. Vom putea trece apoi de la abstracția teoretică la studiul reprezentărilor sociale ale cetățeanului obișnuit, pentru a pune piciorul pe terenul solid al realității empirice. În sfârșit, transformările suferite și tensiunile mai mult sau mai puțin asumate ne vor incita să ne punem Întrebarea dacă, În ciuda numeroaselor indicii cu privire la o criză a cetățeniei, are sens să explorăm căile de reînnoire a acesteia. Cetățenie antică și cetățenie modernă Chiar dacă subiectul nostru este aici cetățenia modernă, nu putem trece mai departe fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dat semnalul de Începere pentru The Civil Rights Movement. În 1963 au loc În Statele Unite campanii pentru legalizarea utilizării de marijuana (hașiș, cânepă indiană, canabis), ca urmare a excluderii de la Universitatea Harvard a profesorului Alpert și a doctorului Leary, care incitaseră studenții să consume halucinogene. O dată cu apariția Los Angeles Free Press, anul 1964 marchează apariția periodicelor underground, care vor juca un rol important În schimbarea mentalităților, cu cronicile lor „medicale” despre viața sexuală (erotism, contracepție, avort) sau despre problemele legate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devalorizarea lor. Unanimitatea care le-a Înconjurat În ultimii ani a făcut să se uite dificultățile cu care s-a confruntat recunoașterea lor și a ascuns dezbaterea cu privire la baza și la funcția lor, În așa măsură Încât restaurarea lor poate incita o discuție legitimă. Este necesar așadar să clarificăm bazele intelectuale ale luptei În favoarea lor, precum și natura legăturilor pe care aceste drepturi le Întrețin cu dreptatea socială. ν Ne vom Întreba mai Întâi care este raportul dintre dreptul natural și drepturile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În discuție a statului-providență, date fiind creșterea cheltuielilor publice și deficitul de solidaritate. Reorganizarea industrială din anii ’80 se va face sub semnul dereglementării, al flexibilității și al dezafilierii. Chestiunea imigrației va deveni din ce În ce mai importantă, penuria de mână de lucru incitând tot mai multe state să-și deschidă granițele. Sfârșitul colonialismului politic și menținerea subdezvoltării vor accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create În urma unor emigrări de dată recentă: Australia, Statele Unite, Canada etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
șase puncte. Scopul experimentului era de a vedea dacă exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de ideea de bun public. Oricum, ancorarea și obiectivarea formează mecanisme ce stau la baza construirii unei reprezentări și a utilizării sale. Ele ne permit să considerăm mișcarea actului de reprezentare a unui obiect ca fiind cvasi-permanentă și continuă. Chiar dacă incită la o mai bună Înțelegere a mecanismelor stereotipiei și prejudecății, ele generează și o viziune nuanțată și tolerantă asupra omului În societate, care gândește uneori În mod părtinitor, ca un amator, iar alteori În mod adaptat, pragmatic, abil, fiind În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre subcultură, Însă cu riscul de a cădea În peiorativ, dacă am Înțelege-o ca un subprodus al unei culturi mai onorabile. C. R. & ALMOND Gabriel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bascheți sau cizme de cauciuc, ori pulovere cu model. „Îmi plac mult bătrânele“, spune artistul. Într-adevăr, „doamnele“ domină peisajul rural-urban. Scopul declarat al proiectului „Punct de colectare a artei“, parte a programului „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“, este să incite creatorii anonimi sau underground să se exprime, cu intervenții care țin de arta urbană, „ilegală“ chiar, de la graffiti până la simple mâzgălituri. „Există o discuție largă despre ce ai voie să faci pe pereții unui oraș. Dacă pereții orașului sunt interziși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
în relație cu trăsăturile narațiunii literare. În roman, empatia corespunde proceselor de identificate a punctului de vedere, căci, în descrieri și în narațiuni, ordinea în apariția evenimentelor este raportată la o perspectivă sau la un scop al unui personaj care incită receptorul să vadă lucrurile la fel ca el și să împartă cu el experiența personală. În acest caz, are loc o angajare prin care punctul de vedere dă un spațiu de identificare cu un centru de raportare care nu este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și interpreta sensul afirmațiilor făcute de emițător, mai degrabă decît să le accepte ca atare. În cazul narațiunii - în special în cazul narațiunii scrise - cititorul nu are posibilitatea practică de a „negocia” cu autorul, dar sensul unei scriituri modalizate, care incită la o conversație scriitor-cititor, rămîne ca efect textual. Simpson grupează formele sub care poate fi identificată modalitatea în două tendințe generale: modalitatea pozitivă și modalitatea negativă. Iar aceste două variante trebuie confruntate cu o a treia alternativă, și anume absența
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și de unele reduceri, de asemenea importante ale capului (în care prin faptul că parietalii sunt extravazați deasupra unei fețe mult prea mici se crează impresia unui craniu normal, deși este microcefal), constatarea unei microcefalii (de obicei moderată) trebuie să incite la căutarea tuberculozei la ascendenți și a altor semne la subiecți; - hipertricoză pe spate, pe brațe și puf pe frunte; - triada cromatică Quinton: gene negre, lungi, întoarse, iris albastru, păr roșcat, acaju sau blond, cu firul fin (tipul venețian); - unghiul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
concluzie "cultura" nu a fost o formă de rezistență, ci una de participare la dinamica spațiului public comunist. Ar fi mai potrivit să vorbim de consimțire prin cultură. Cenzura a fost într-adevăr unul dintre instrumentele prin care regimul a incitat și a stimulat "pasiunea pentru unanimitate" caracteristică a societății totalitare 71. Cenzura a împlinit așadar în cadrul culturii totalitare rolul de observator politic unic. Ea asigura în orice situație vizibilitatea actorului cultural: fie pe lista autorilor interziși, fie pe cea a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]