3,415 matches
-
și o aplecare asupra imaginii poetice, autorul căutând forme și modalități de exprimare mai elaborate. Dincolo de mine însumi (1967), volum consacrat „memoriei lui G. Călinescu”, abandonează temele conjuncturale și, în versuri cantabile, lucrate cu vădită grijă pentru echilibrul prozodic, propune incursiuni în universul sufletesc sau confesiuni sentimentale ponderate. Partea ultimă a cărții este rezervată unor „interpretări” ale poeziei indienilor nord-americani, de fapt o traducere-adaptare a câtorva pagini utile pentru cunoașterea acestei zone literare. Tot sub formă de cicluri este structurat și
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
universitară, RL, 1981, 45; Piru, Ist. lit., 546; Dan Simonescu, „Teme, motive, mituri și metamorfoza lor”, ALA, 1991, 83; Satco-Pânzar, Dicționar, 173-174; Lucian Chișu, Eseistica literară neeuclidiană. Dim. Păcurariu despre spațiu și timp în literatură, L, 1995, 15; Toma Grigore, Incursiuni în literatura română, Craiova, 1995, 154-156; Nicolae Rotund, Dialoguri indirecte, Constanța, 1996, 165-174; Nicolae Rotund, Incursiuni critice, Constanța, 1997, 182-187; Ovidiu Ghidirmic, Dimitrie Păcurariu și modelul sadovenian, R, 1999, 4; Dicț. esențial, 624-626; Libuse Valentová, Jiři Nasinec, Slovník rumunských spisovatelu
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
ALA, 1991, 83; Satco-Pânzar, Dicționar, 173-174; Lucian Chișu, Eseistica literară neeuclidiană. Dim. Păcurariu despre spațiu și timp în literatură, L, 1995, 15; Toma Grigore, Incursiuni în literatura română, Craiova, 1995, 154-156; Nicolae Rotund, Dialoguri indirecte, Constanța, 1996, 165-174; Nicolae Rotund, Incursiuni critice, Constanța, 1997, 182-187; Ovidiu Ghidirmic, Dimitrie Păcurariu și modelul sadovenian, R, 1999, 4; Dicț. esențial, 624-626; Libuse Valentová, Jiři Nasinec, Slovník rumunských spisovatelu˚, Praga, 2001, 176-177; Alexandru Niculescu, Un profesor, un istoric literar: Dimitrie Păcurariu (1925-2002), JL, 2002, 5-10
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
Solidaritate invincibilă, TR, 1988, 36; Ion Lungu, O carte despre relațiile româno-maghiare de-a lungul istoriei, ST, 1988, 9; Mihail Diaconescu, O meditație gravă, T, 1988, 9; Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, București 1989, 289-306; Cristea, A scrie, 151-156; Simuț, Incursiuni, 53-60; Micu, Ist. lit., 504-505; Dicț. scriit. rom., III, 649-652. N.Br.
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
este reflectat în lucrările acestora. Interesul lui s-a îndreptat și spre istoria tiparului, studiată într-o lucrare încă utilă - Din trecutul tiparului românesc (1940) - sau spre rosturile educative ale cărții. Excesiva preocupare didactic-analitică subminează sinteza, necesară în astfel de incursiuni. Uneori criticate de confrați, textele lasă de dorit și la nivel formal. În cazul poeților Văcărești, P. aduce, totuși, o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și un cult exagerat pentru tradiție, ajunge
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
și sufocare, trenul e așteptat cu înfrigurare, luat cu asalt la fiecare oprire, fiind ultima șansă de evadare din infern. Asemenea unora dintre cărțile anterioare ale autorului, scrierea îmbină ficțiunea cu documentul, propunându-și să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la patria-mamă sunt reconstituite cu exactitate și cu forță evocatoare. Epicul atinge o tensiune dramatică extremă în episoadele fugii din fața invadatorilor sovietici
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion Grămadă, Lascar Luția, Claudiu Isopescu, Mircea Streinul, precum și scurte incursiuni în existența unor periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu un destin istoric
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
382-386; Ioan Holban, Scriitori în exil, CRC, 1990, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, Omul nerevoltat, RL, 1990, 41; Ion Vlad, Jurnalul unui condamnat, TR, 1993, 30-31; Octavian Soviany, Don Giovanni din subterană, CNT, 1993, 37; Lovinescu, Unde scurte, III, 259-262; Simuț, Incursiuni, 291-297; Ulici, Lit. rom., I, 368-372; Alex. Ștefănescu, Alexandru Papilian, RL, 1997, 12; Georgeta Drăghici, Făpturile din insectar, RL, 1998, 49; Cosma, Romanul, II, 282-284; Perian, Pagini, 177-180; Dicț. scriit. rom., III, 613-615; Popa, Ist. lit., II, 852-853; Dicț. analitic
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
confirmată de eșecul familial și de stigmatizarea fizică. Dacă personajul lui Preda mai mult problematiza detașat decât suferea, protagonistul de aici nu are aptitudini de cazuist al culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul e, de altfel, bazat pe reverberații poetice, textul fiind contrapunctat de pagini poematice. Prozatorul apelează la folosirea persoanei a doua singular, procedeu care permite o serie de suprapuneri: planul real cu cel al visului
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
6; Sorin Titel, „Aproapele nostru, aproape”, RL, 1973, 34; Constantin, A doua carte, 220-223; Sorin Titel, Cazul de conștiință, RL, 1974, 39; Petroveanu, Traiectorii, 278-281; Roxana Sorescu, Platon Pardău, un fabulist contemporan, VR, 1975, 9; Barbu, O ist., 413-414; Ciobanu, Incursiuni, 175-182; Culcer, Citind, 200-203; Liviu Petrescu, Un roman al puterii, TR, 1977, 8; Ungureanu, Proză, 234-238; Tudor-Anton, Ipostaze, 97-104; Stănescu, Jurnal, I, 104-112; Lit. rom. cont., I, 663-664; Ștefănescu, Jurnal, 205-206; Ciobanu, Opera, 260-268; Iorgulescu, Ceara, 245-252; Odangiu, Romanul, 148-152
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale. Evenimentele sunt reduse la câteva linii (de exemplu, Florică, țigan lăutar, „ceteraș”, protagonist al unei nuvele apărute inițial în „Viața românească” din 1913, moare apărând demnitatea iubitei), dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și nivelul semnificant este evidentă. Și în alte incursiuni critice - Desenul din praf. Idei, autori, cărți (1998), Chipul din apă. Între conceptual
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și nivelul semnificant este evidentă. Și în alte incursiuni critice - Desenul din praf. Idei, autori, cărți (1998), Chipul din apă. Între conceptual și senzorial (1998), Narrative Poetry. The Mythical Mode (2001), Dicționar SF (A-F) (2003), Dramatic Poetry. The Mythical Mode (I, 2003) ș.a. - P. evidențiază „gândirea mobilă și
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
sunt recuperate într-o formulă specială câteva elemente parnasiene. Mihai Codreanu adoptă ca formă poetică preferată sonetul, devenind un fel de omolog al lui Hérédia, iar N. Davidescu acordă orientării o atenție deosebită atât în poezia proprie, cât și în incursiunile critice. Procedări de felul celor statuate de școala parnasiană franceză pot fi identificate, discontinuu, în toată poezia română, inclusiv în cea din a doua parte a secolului al XX-lea, la Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Tudor George, Grigore Hagiu
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
Lista prozatorilor cuprinde atât pe Ion Vinea, Eusebiu Camilar, Nicolae Jianu și Henriette Yvonne Stahl, cât și pe Geo Bogza, Pop Simion, Fănuș Neagu, Sânziana Pop ș.a. În opțiunile lui predomină secolul al XX-lea, dar K. face și unele incursiuni în trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Alecu Russo). Tradiția literară l-a atras de altfel nu doar accidental: a colaborat, cu fragmente din Pseudo-cynegetikos, la transpunerea în limba germană a unui volum de scrieri alese ale lui A.I. Odobescu (Ausgewählte
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
lui M. Sever, cu nuvelele Moarta, Idila, Ordonanța, dar și Memnon sau Înțelepciunea omenească de Voltaire -, cât și prin ample prezentări și comentarii: Poezia lirică franceză, Dramaturgia sârbească, Portrete scandinave, Aspecte din literatura rusă, Scriitori celebri și autobiografiile lor, O incursiune în literatura bulgară ș.a. „Cronica teatrală” (cu variantele „Teatrele bucureștene”, „Note teatrale”) e semnată de Dem. Theodorescu, C. Săteanu (Arald) ș.a. L.Cr.
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
sale cărți fiind trepte pregătitoare, de natură istorică și teoretico-estetică, în elaborarea construcției critice care culminează cu Istoria literaturii dramatice românești. De la începuturi până la 1890 (I, 1985). În viziunea autorului, două ar fi caracteristicile esențiale ale dramaturgiei noastre, expuse în Incursiuni în istoria dramaturgiei române. De la Gh. Asachi la Camil Petrescu (1971): lirismul, în sensul participării „ardente” a creatorului, a „neobișnuitei sale disponibilități pasionale” și polemice, și tendința spre echilibrul clasic al expresiei. Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918) (1973
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
se înscrie, prin construcția critică întemeiată în egală măsură pe cercetarea istorică, pregătirea teoretică și capacitatea analitică, tinzând spre analiza integrală a textului, ca o lucrare de referință în istoriografia literară românească. SCRIERI: Însemnări despre literatură și teatru, București, 1958; Incursiuni în istoria dramaturgiei române. De la Gh. Asachi la Camil Petrescu, București, 1971; Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918), București, 1973; Victor Ion Popa, București, 1975; Jocul situațiilor dramatice. Principii, aplicații, analize, București, 1978; Istoria literaturii dramatice românești, vol. I
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
Teodor Mazilu, LCF, 1975, 37; Silvia Urdea, Deficit ideatic, VTRA, 1975, 10; Cornel Ungureanu, „Iubiri contemporane”, O, 1975, 11; Mihai Ungheanu, „Într-o casă strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin Faifer, Ultima piesă sau Lirismul alegoric al sarcasmului, CRC, 1981
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
la fel ca multe alte campanii de presă din vreme, și aceasta a avut soarta „furtunii Într-un pahar cu apă”. Încă mulți ani, critica literară se va menținea la același nivel, după cum vom afla din cărțile următoare. În finalul incursiunii pe tema dată, să precizăm că nu numai criticii literari au combătut pe acest front, nu numai un poet matur, ci și un tânăr scriitor; despre nedumeririle acestuia iscate de lipsa de relevanță, eficacitate și creativitate a unor „mostre” de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
străinătate. Autorul aduce o contribuție teoretico-metodologică și practică substanțială în ceea ce privește sistemul asigurărilor de sănătate. Astfel, el ne prezintă strategia națională privind serviciile de sănătate și ne familiarizează cu evoluția asigurărilor sociale de sănătate din 1902 și până în prezent, făcând o incursiune a organizării sistemului sanitar național după 1989 și o analiză comparativă a statutelor CNAS-ului. Legislația existentă și dezvoltată în domeniu se aliniază standardelor europene din ce în ce mai mult, aducând îmbunătățiri sistemului. Lipsuri există, dar sistemul sanitar suferă schimbări în continuare prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
demnă de reținut și trebuie pusă în relație cu diferitele aspecte ce vor fi prezentate în capitolul 6 al lucrării noastre. - un limbaj cu o pronunțată conotație militară este utilizat în acest domeniu în care cuvinte ca apărare, manevră, luptă, incursiune sau contraofensivă revin foarte des, limbaj ilustrat de titlul celui de-al treilea capitol al cărții lui Sandler, intitulat „Operațiunile defensive ale eului considerate obiect de analiză”. De fapt, termenul „operațiune” se poate referi la acțiuni întreprinse într-un scop
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
explica În parte criza de legitimitate din ultimele două decenii ale regimului Ceaușescu și recurgerea acestuia la naționalism și cultul personalității. 1.1. Metodologie: o abordare a elitelor comuniste române din perspectivă guvernamentală Planul de cercetare Acest studiu este o incursiune În structura, compoziția și modelele de recrutare ale unor grupuri semnificative ale elitelor politice comuniste. Pentru a documenta schimbarea presupusă În compoziția elitelor guvernamentale și pentru a marca schimbarea de atitudine față de intelectualitate, am ales două perioade bine delimitate din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
scopul exterminării „dușmanului politic al orânduirii socialiste”. În subsidiar, am dorit să testăm un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În problema dihotomică a unor cupluri conceptuale: sistem - om, regim democratic - regim totalitar, morală tradițională (a democrațiilor liberale) - morală totalitară. Plecând de la presupoziția neutră că „nu există, În fond, niciun motiv pentru ca vreun sistem să potențeze În mod necesar acele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
puteri locale și a bunului-plac inclus În tipul de putere instituțională pe care Îl posedau, acțiunile acestor ofițeri superiori au căpătat semnificație În economia sistemului. Analiza bazei de date SPSS pe care o propune acest studiu se vrea tocmai o incursiune În modelul de recrutare utilizat de regimul comunist pentru cadrele prezentate anterior. După variabila mediu de proveniență, din populația statistică de 100 de persoane, 25 (25%) sunt din mediul urban, 75 (75%) - din cel rural: Mediu de proveniență Frecvența Procentul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]