4,313 matches
-
pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă pentru gradul de comparație comparativ de superioritate); * marca Ø în opoziție cu mărci concrete: frumosØ (desinența Ø = marcă pentru genul masculin, numărul singular) vs. frumoși (-i = desinența pentru masculin, plural); * contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
masculin, plural); * contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază cazurile acuzativ și nominativ ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune mai multor clase
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent (vin) vs. timpul trecut (imperfect veneam, perfect simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul viitor (viitor I literar voi veni, viitor I popular oi veni/ o să vin/ am să vin, viitor II
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
judeci drept înseamnă că ești un adevărat înțelept." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată predicativă să aibă ca termen regent: (a) verbul copulativ a rămâne la modul infinitiv; (b) verbul copulativ a însemna la modul indicativ, timpul perfect compus; (c) verbul copulativ a deveni. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată predicativă să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ ce; (b) adverbul relativ cum; (c) conjuncția subordonatoare dacă; d) un adjectiv pronominal relativ precedat de prepoziție. Atribut
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
metafore...) și multiplică medierile (evocarea unor civilizații exotice, recursul la o imagerie estetizantă), pornograficul tinde aici spre eficacitatea maximă: accelerarea progresivă a ritmului, transparența reprezentării. Contrastul dintre un registru de scriere literară (erotic) și un registru "vorbit" la timpul prezent, indicativ (pornografic) este revelator: suntem aproape de monologul interior la prezent. Aici însă nu este vorba despre un prezent care istorisește o întâmplare deja încheiată (prezentul narațiunii) sau care evocă evenimente ce se desfășoară în momentul enunțării (prezentul deictic): aceste enunțuri la
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
procedează așa... Atenție! Voce autoritară Ritm sacadat Pronunțare silabisită a unor cuvinte Accentuare mai puternică a anumitor cuvinte Brațe încrucișate (poziția de autoritate) Bătaie cu palma/pumnul în masă Sprâncene ridicate Deget ridicat, amenințător Degetul arătător folosit într-un gest indicativ Indicare, pe degete, a regulii nr. 1, a regulii nr. 2 etc. Privire critică Analiză/studiere a interlocutorului din cap până-n picioare Atenționare prin producere de zgomote PĂRINTE protector/ocrotitor Nu-i nimic, se repară... Nu-i nimic, trece... Bravo
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
s-a întâmplat și apoi discutăm... Ritm normal al vorbirii Accentuarea cuvintelor-cheie ale mesajului Voce încrezătoare Intonație reflectând logica mesajului Mimică, gesturi "meditative" Capul sprijinit în mâini Privire contemplativă Degete încrucișate Deget dus la tâmplă, sprijinit de nas etc. Gesturi indicative, ilustrative, explicative etc. După cum reiese și din exemplele prezentate în tabelele anterioare, pentru fiecare Stare a Eului se poate vorbi de o coordonată pozitivă, respectiv de una negativă. De exemplu, Copilul poate reacționa pozitiv (își manifestă bucuria) sau negativ (își
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scrii și mie un mail cu toate detaliile... (c) Haideți să discutăm despre problema colegului nostru! mâinile ridicate într-un gest de scuzare degetul la buze pentru a impune liniștea gest cu mâna de temperare a ritmului, de calmare gest indicativ către ceea ce trebuie făcut într-un anumit context indicarea pe ceas a momentului în care trebuie finalizat lucrul gest indicativ de finalizare a activității/ discuției etc. cu palmele puse perpendicular, sub forma lui T ton moderat coborârea intensității vocii, pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
gest de scuzare degetul la buze pentru a impune liniștea gest cu mâna de temperare a ritmului, de calmare gest indicativ către ceea ce trebuie făcut într-un anumit context indicarea pe ceas a momentului în care trebuie finalizat lucrul gest indicativ de finalizare a activității/ discuției etc. cu palmele puse perpendicular, sub forma lui T ton moderat coborârea intensității vocii, pentru a impune aceeași reacție în comunicarea interlocutorului ton liniștit, calm intensitate scăzută a vocii diminuarea/ atenuarea percepției componentei negative a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
într-o situație de comunicare interpersonală, locutorul poate valorifica tehnica revenirii la unele din componentele discursului său, valorificând mijloace verbale (sintagme de tipul "sau mai degrabă...", "am vrut să spun că...", "ar fi trebuit să spun că..." etc.) sau gesturi indicative (către un obiect invocat anterior în cadrul mesajului sau către o persoană la care a făcut trimitere la un moment dat, pe parcursul discuției), implicând un anumit tip de relaționare cu interlocutorul aici, locutorul dorește să se facă înțeles cât mai bine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sale "într-un gest de liniștire" (Pease, 2007, p. 85); * valorificarea valențelor comunicării prin imagine (cf. Enăchescu, 2008, pp. 43-45; Bayon & Mignot, 2000, p. 171 ș.u. etc.): o întrebare poate fi adresată printr-o simplă privire și un gest indicativ către o fotografie/imagine/schemă etc. II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ Actul comunicativ implică, în diferitele sale componente, nu doar solicitare de informații (ca în accepțiunea avută în vedere în II.1.), ci și transmitere de informații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
limbajul filosofic este mult mai bogat în substantive decât în verbe, în nominative decât în genitive, în propoziții atributive decât în cele relaționale; verbul A FI e mai des întâlnit în sensul lui copulativ, care vizează esența, decât sub forma indicativului prezent, care vizează existența"92. O deosebire de substanță dintre cele două tipuri de limbaj are în vedere dimensiunea pragmatică: limbajul politic stă sub semnul funcționalității practice, fiind un mijloc prin care se urmărește cucerirea/menținerea puterii, în vreme ce limbajul filosofic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lua cuvîntul, el ar fi desemnat printr-un "eu", fără ca să fie un alt individ. Limba reprezintă astfel lumea arătînd cadrul propriei situații de enunțare. Modalizarea La fel, orice enunț are mărci ale modalității: fie și numai prin modul verbal (indicativ, conjunctiv), care semnalează ce atitudine adoptă co-enunțiatorul față de ceea ce spune sau ce relație stabilește cu co-enunțiatorul prin actul enunțării. Faptul că orice enunț are o valoare modală, că este modalizat de către enunțiatorul său arată că vorbirea nu poate reprezenta lumea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
asociații semantice între nume și referent; în felul acesta, clasificările numelui au în vedere aspectul fizic, clasa socială, naționalitatea, sau identifică prin porecle și supranume. Caracterul motivat al onomasemului literar se observă la nivelul semnificării, fiind ales în virtutea împlinirii funcției indicative, aceea de nume al personajului, ca actant literar (natura motivațiilor numelui poate fi stilistică, socială, etimologică, psihologică, istorică sau culturală). În actul de construire a universului ficțional, "onomasemele acționează ca nuclee formative, catalizând forța unei creativități viguroase"166, numele de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de semne/ mi-e patria, tărâm de mijloc" (Tărâm de mijloc, vol. Papirus, 1974, în Ștefan Aug. Doinaș, Opere II, p. 74). 1 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, Editura Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a caracterului indicativ sau ostensiv al referinței face posibil fenomenul pe care îl numim "literatură", unde orice referire la realitatea dată poate fi abolită. Abolirea unei referințe de prim rang, abolire pe care o efectuează ficțiunea sau poezia, este condiția de posibilitate pentru
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de diverse droguri. Se trăiește sub frică și anxietate constantă. Suferința complicată, durerea anormală, durerea nerezolvată, durerea patologică sunt doar câțiva termeni ce se referă la procesul durerii care nu-și urmează cursul normal. Departe de a fi anormalitate, simptomele indicative ale suferinței cronice pot fi un răspuns normal la durere și pierdere. Kastenbaum (1977) prezintă câteva caracteristici ale persoanelor suferinde: retragere socială, dificultate în a accepta realitatea pierderilor suferite, dezorganizarea stilului de viață, anxietate, depresie, panică, teamă, uneori gânduri suicidare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
exprimarea particulelor himerice care exprimă epitopi antigenici ai E7 în cadrul L1. Valoarea interferenței terapeutice pe baza acestor strategii de vaccinare este în prezent dificil de evaluat și va trebui să se aștepte rezultatul evoluției clinice. Acest virus oncogen, cunoscut sub indicativele HHV-8 sau KSHV, a fost identificat prin metode de tip „digital transcriptome substraction“ de către Y. Chang și colab. în 1994. S-a putut dovedi că acest agent viral transformant este îndeaproape înrudit cu alte virusuri ce induc maladii limfoproliferative precum
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mare măsură, dar și aici uneori numai ca chestiune de principiu, căci desinențele personale, de exemplu, nu s-au preluat ca atare, ci sistemul a fost refăcut de fiecare limbă romanică altfel. A apărut un nou mod, condiționalul, iar viitorul indicativ a devenit analitic. Tot analitică a devenit și diateza pasivă, care uzează întotdeauna de auxiliarul a fi, iar nu numai la timpurile perfecte ca în latină. De altfel, în limbile romanice s-au specializat pentru valori auxiliare și alte verbe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populară și preluată de limba literară încă de la începuturile ei42. Unii dintre învățații latiniști din secolul al XIX-lea, care au fost partizani ai scrierii etimologizante, l-au redat pe sînt prin grafia sunt, care corespundea și formei de prezent indicativ persoana a treia din latină. La Paul Iorgovici, unde se înregistrează, se pare, prima dată grafia sunt, se întîlnesc numeroase alte forme etimologizante, precum potea pentru putea. Desigur, scrierea sunt pentru sînt este etimologizantă, iar nu etimologică, și nu presupune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
verbe, it. stare, sp., pg. estar: rom. Citesc o carte interesantă.; fr. Je lis un livre intéressant. it. Leggo / sto leggendo un libro interessante.; sp. Leo / estoy leyendo un libro interesante.; pg. Leio / estou a ler um livro interessante. Modul indicativ, care exprimă acțiuni apreciate de vorbitor ca fiind reale, a păstrat toate timpurile, deși unele au suferit schimbări importante. Latina avea un timp prezent, două timpuri viitoare și trei timpuri trecute, dar, în faza tîrzie a aspectului popular, s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]