3,598 matches
-
ar scrie zeci de tratate, tot n-ai înțelege-o: ce le trebuie lor fund la bărbați?!). Picioarele de fotbalist, lăudabile. Gleznele subțiri. Tălpile cuminți, fără monturi, aliniate pe gresie. Despre degetele de la picioare, ce să mai zic: multe, normale, inerte. Ce poate fi mai trist decât o asemenea priveliște? În tot infernul ăsta de piele și oase, pâlpâia o salvare. Căpătasem sentimentul reconfortant că existența mea se desfășoară de fapt înăuntru, că mecanismele sensibile și complicate prin care sunt pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
televizorului și butonam canalele cu nemiluita, oricând prindeam un minut liber: la ora 9, la 10.45, la 12, la 14 (știrile), la 17, 19 (iar știrile), 20, 21, 22 până la 24. Fundul mi se sudase de perne. Corpul zăcea inert, ochii atârnau, retina se lipise de ecran. Camera arăta ca o capsulă, ca un borcan închis, imens. Dacă pompai formol în loc de aer, puteai să-ți închipui că ai aterizat la Antipa. Brațul părea cel mai interesant, cu toată cutia neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mica mea economie sexuală, exclusivistă ca un club privat, s-a prăbușit în câteva luni. Intrasem în capitalism și nimeni nu-mi mai observa rezistența. Dacă încă păstrasem un colț neatins din angrenajul ei, asta se datora încăpățânării și senzației inerte că merit mai mult, totul, de fapt. Sigur, nu mă consideram un fătălău: corpul fusese deja donat unor experiențe carnale, corelate vârstei și fără de care nu puteam pătrunde în lumea bărbătească a golanilor de cartier, dar ele se dovediseră neimportante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
școală, cu muțuneii de pluș atârnând de fermoarul rucsacului. Nu ne jucam nici de-a studenta slăbănoagă, cu breton și picioare osoase, cu care să ieși doar noaptea prin Grozăvești; m-ar fi enervat să-i ating fundul plat și inert, de tocilară în blugi. Mă iritau și combinațiile asexuate în care, sub fusta mini și dresurile groase, apăreau ghetuțele de fetru, ca niște ghiulele prinse de glezne; spre deosebire de Sebastian, feminitatea lor băiețească îmi displăcea. Nu suportam nici gestul cu șuvița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că orașul pe care poate l-aș fi vrut al meu, dar care mă întâmpina atât de străin și de neprimitor, mă urmărea. Nu era o impresie, nici rezultatul oboselii de pe tren. Străzile se mișcau odată cu mine, instituțiile solide și inerte se repetau la nesfârșit, ca plăcile tectonice ale memoriei unui sclerozat, asfaltul venea la fel, drept, curat, negăurit. Nu umblase nimeni la borduri. Dacă vreun inginer construia deplasarea kinetică a clădirilor în ritmul gândurilor mele, atunci fiecare pas pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe cât de mult îi iubeam, pe-atât mi se păreau de incompleți, incapabili să mă smulgă din propria dislocare. Semănau cu niște doctori care, pentru că te tratează, îți atrag mereu atenția asupra infirmității de care suferi. Nici unul nu evolua, păreau inerți, blocați ca și mine într-o viteză perpetuă, ce le depășea de fiecare dată viața, împiedicându-i să crească sau să ajungă undeva. Sau nu vedeam eu bine, nu le mai remarcam vioiciunea? Se pregăteau să dispară, deși îi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
literaturii didactice românești în general și a manualelor de istorie națională în special, considerate a fi expresii textuale ale memoriei naționale românești. Analiza discursului are în centrul său ideea că realitatea socială este diferită calitativ față de lumea naturală a obiectelor inerte prin faptul că prima este semnificativă, saturată de sens, în timp ce celei din urmă îi lipsește această dimensiune particulară. Lumea socială, departe de a fi un "dat" al naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
finalul intervenției, este nevoie de cel mult cinci minute pentru ca pacientul să iasă de sub efectul gazului. Aceasta pentru că protoxidul de azot se elimină în totalitate prin același loc pe unde a pătruns în organism, adică prin plămâni. Fiind un gaz inert, care nu se leagă de componentele sangvine, care are un coeficient de solubilitate în sânge foarte mic (CS = 0,47) și, deci, cu o dinamică foarte mare, el nu este reținut mult timp în țesuturi (mușchi, oase, țesut adipos) și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
către ajutorul lui Dumnezeu pe care‑l cer cu insistență și smerenie În rugăciune. Credință și vindecare 261 X.2. Hristos nu dorește să‑l tămăduiască pe cel bolnav fără ca el să ceară ajutorul Lui Omul nu este un obiect inert asupra căruia Dumnezeu Își exercită puterea divină, ci un fiu preaiubit, creat după chipul lui Dumnezeu, cu vocația de a deveni și după asemă‑ nare cu Acesta. Din marea Sa iubire față de om - preot și rege al creației, Hristos Domnul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și structurii lor contextuale, pe care ar trebui, manipulate cu grijă, doar să-l traducă ori să-l ornamenteze prin invenție asociativă, ci își constituie propriul lor mesaj, rezultat complex al unei „chimii” specifice: „... cuvintele nu mai sunt niște păpuși inert ascultătoare. Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvântul dansator descătușat avea să sară dintre rânduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
stagnantă a discursurilor moștenite, multiplicând perspectivele („Fiecare poem o pupilă”), instaurând regimul polisemiei, mișcarea perpetuă a spiritului inventiv, atras de „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei sau de obiecte”. Imaginația este interpretată deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine inerte, dar, implicit, și ca factor de întemeiere a unui alt spațiu, mai autentic-vital, al unei alte realități: un real imaginar sau un imaginar real, ce se constituie tocmai pe direcția tensională trasată mai sus: în funcție de o opoziție-negație și, totodată, de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trasau totuși o schiță semnificativă a ceea ce urma să se definitiveze ca vectori ai viziunii sale în întreaga creație următoare. Rezolvată, pentru moment, în interiorul convenției simboliste de coloratură bacoviană, „schema” structurantă viza organizarea universului imaginar ca spațiu închis, stagnant și inert, opresant pentru ființă, generator, ca atare, al unei permanente tensiuni, exprimate fără vehemențe conflictuale, dar lizibilă în lamentația elegiacă a subiectului liric urmărit de imaginea „orașului întunecat”, cu străzi, piețe și cheiuri pustii, cu parcuri în putrezire autumnală, cu „odăi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aceast] întrebare. El a acceptat p]rerea lui Hume potrivit c]reia percepțiile nu pot fi o surs] independent] a motivației. Hume a sustinut c] motivele noastre (rațiunile pentru a acționa) sunt percepțiile și dorințele noastre. Percepțiile sunt reprezent]ri inerte despre lume și e de înțeles c] ele nu pot fi cele care ne fac s] action]m. Dorințele sunt cele care ne determin] s] action]m, ele fiind st]ri care împing înspre a face ceva. Simțim o dorinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se aseam]n] mai mult cu percepțiile sau cu dorințele?; această eră controversă dintre cognitiviști și noncognitiviști; intuiționiștii apar drept cognitiviști în aceast] abordare și, prin urmare, drept externaliști (potrivit imaginii lui Hume). Convingerea c] faptele morale sunt st]ri inerte ale lumii morale pe care cineva le poate observa într-un fel care nu are nici o leg]tur] direct] cu alegerea cuiva de a acționa, i-a pus și mai mult în dificultate pe intuiționiștii care trebuiau s] r]spund
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este nevoie de o dorinț] pentru a determina o acțiune; uneori e suficient] doar percepția pentru a acționa. De obicei, ei sunt de acord c] povestea este așa cum o spune Hume. Vreau o portocal] (dorinț]) și percepțiile mele care sunt inerte prin natura lor, canalizeaz] dorința în așa fel încât s] m] duc] mai degrab] într-o direcție (spre mas]) decât într-o altă. Dar lucrurile nu se întâmpl] mereu așa. Când stau într-un refugiu pentru pietoni și m] asigur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Ross presupune renunțarea la explicațiile lui Hume despre percepție și dorinț]. Mi se pare c] aceast] mișcare ofer] și un r]spuns mai ușor la întrebarea cum ajungem s] recunoaștem faptele morale. Cand, în acord cu Hume, am considerat inerte aceste fapte, nu aveam decât dou] explicații posibile despre cum ajungem s] le cunoaștem - prin simțuri sau prin rațiune. Dar acum le lu]m altfel în considerare, si anume ca motive pentru a acționa. Pe aceast] bâz] am putea pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doua, cea a lui McDowell este mai sceptic]. Dar ambele se folosesc de opinia potrivit c]reia într-un sens sau altul exist] valori care sunt acolo pentru că noi s] le recunoaștem sau nu. McDowell arăt] c] lumea nu este inert] din punct de vedere motivațional. O modalitate de a exprima aceast] concepție ar fi s] pretindem c] percepțiile singure pot fi suficiente pentru a motiva și c] ele nu sunt inerte așa cum susținea Hume. O altă ar fi s] spunem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoaștem sau nu. McDowell arăt] c] lumea nu este inert] din punct de vedere motivațional. O modalitate de a exprima aceast] concepție ar fi s] pretindem c] percepțiile singure pot fi suficiente pentru a motiva și c] ele nu sunt inerte așa cum susținea Hume. O altă ar fi s] spunem c] lumea este mai bogat] decât își imagineaz] știință. Lumea fizic] este inert] din punct de vedere motivațional, dar pentru noi lumea nu este cea fizic] și lumea noastr] nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi s] pretindem c] percepțiile singure pot fi suficiente pentru a motiva și c] ele nu sunt inerte așa cum susținea Hume. O altă ar fi s] spunem c] lumea este mai bogat] decât își imagineaz] știință. Lumea fizic] este inert] din punct de vedere motivațional, dar pentru noi lumea nu este cea fizic] și lumea noastr] nu este atat de limitat]. Pentru Nagel, obiectivitatea este o chestiune de gradualitate. Un punct de vedere este mai obiectiv dac] este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
peste arborii plângători ai apelor,/se aud - și eu aud - toate căruțele Moldovei;/ De la Dunăre urcă, prin grâul țării/și altele, și altele dinaintea lor,/sună pământul dinăuntru/și dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori un paseism inert, de o duioșie minoră; poetul celebrează satul și rânduielile sale, dar în imagini mai degrabă stranii, armonios-bizare și difuz incomode, uneori cvasichagalliene, moderat dramatice, cuprinse vag de o angoasă domolită în fața „marii treceri”. Încă din primul volum își face loc
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
contemplarea imaginilor, se poate observa că, bună parte dintre acestea, conțin elementul exergă, majoritatea au în reprezentări elemente decorative, alcătuite din ghirlande, steme și panglici, două prezintă edificii, alte două, compoziții cu animale și două reprezentări umane, corect executate, dar inerte (deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au ca reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătam mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
modul special în care este folosită limba în literatură. Limba este materia primă a literaturii așa cum sunt piatra sau bronzul pentru sculptură, culorile pentru pictură sau sunetele pentru muzică. Dar nu trebuie să uităm că limba nu este o materie inertă ca piatra, ci este ea însăși o creație a omului, fiind astfel purtătoarea moștenirii culturale a unui grup lingvistic. Principalele distincții care trebuie făcute sunt între limba literară (limba scriitorilor) limba vorbită și limbajul științific. Modul în care Thomas Clark
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o va duce în oraș. Irina o ia la fugă peste deal. O fetiță a locului, mica ei prietenă, îi strigă : „Nu acolo !”. Neli dispare după creastă, se aude un țipăt și toți nuntașii fug într-acolo. Trupul lui Neli, inert, într-o râpă. Secretarul de partid care cheamă răstit Aviasanul la telefon. Avionul sanitar aterizând. Tăietură de montaj. Dr. George, stând lângă o piatră în care e încastrat portretul lui Neli. O femeie se oprește lângă doctor și îi spune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Primul este o tratare în cheie grotesc- mocirloasă a piesei lui Caragiale D’ale carnavalu‑ lui. Astăzi, este descris ca un film antidictatură, dar eficiența la nivelul masei de spectatori a acestui produs intelectualist, pe cât de forțat, pe atât de inert, apare ca aproape nulă. Ce trebuie să-i fi speriat pe culturnici este mise en abîme folosită de Pintile când devoalează echipa filmând în România contemporană : cum adică, toată mahalaua asta mizeră e acum, aici, la noi, nu în secolul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și la 150 m de platforma de gunoi. 4) Transportul laptelui. Este un factor important în menținerea calității laptelui și se face cu ajutorul autocisternelor de diferite capacități; acestea trebuie să aibă bazinele de formă ovală/cilindrică și confecționate din materiale inerte față de lapte (inox sau polstif), să fie izolate termic, să permită o igienizare eficientă și o încărcare/descărcare rapidă. O atenție deosebită trebuie acordată spălării, dezinfectării și mai ales răcirii cisternei înainte de introducerea laptelui. Fiecare compartiment al autocisternei trebuie umplut
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]