5,940 matches
-
este reprezentată de insuficiența cardiacă. Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau după chirurgia de bypass aortocoronarian. Complicațiile neurologice și tulburările cognitive după inter - venții chirurgicale cardiace sunt frecvente, iar efectele secundare ale medicației au o incidență crescută. Toate acestea conduc la spitalizări prelungite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
valorilor TA la vârstnici scade semnificativ riscul de accident vascular cerebral (AVC) (conform studiilor SHEP, PROGRESS, SYST-EUR, LIFE, HYVET), dar fără o reducere importantă a riscului de demență vasculară. De asemenea, HTA este factor de risc pentru angina pectorală și infarctul miocardic, astfel că o creștere cu 20 mmHg a valorilor TA dublează riscul de boală coronariană. Relația se atenuează la subiecții cu vârsta peste 75-80 de ani. Valorile mai mari ale TA sunt mai bine tolerate la pacienții cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârstnici se corelează atât cu riscul crescut de evenimente coronariene și cerebrovasculare, cât și cu eficiența terapiei cu statine (55). De asemenea, Cardiovascular Health Study a indicat că nivelurile reduse ale HDL-colesterolului s-au asociat cu incidența mai mare a infarctului miocardic la bărbați (dar nu și la femei) (56). Un studiu realizat de Bruno și colaboratorii săi în 2006 a arătat că apolipoproteinele B și A1 ar putea avea o eficiență superioară măsurării parametrilor lipidici standard, în evaluarea riscului la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
recomandări în acest scop comparativ- cu adulții tineri. Pentru a schimba această falsă percepție, Smith și colaboratorii săi recomandă întreruperea fumatului la toți pacienții, indiferent de vârstă (69) . Întreruperea fumatului a determinat scăderea cu 50% a mortalității la pacienții cu infarct miocardic în antecedente, cu beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta peste 70 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată absența simptomelor. În plus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii capacității de efort, angina pectorală stabilă nu este adesea prima manifestare a bolii coronariene la vârstnic. Deseori, infarctul miocardic acut la vârstnic debutează cu dispnee sau cu simptome neurologice. De exemplu, în studiul National Registry of Myocardial Infarction, 77% dintre pacienții cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au prezentat durere anginoasă comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
a bolii coronariene la vârstnic. Deseori, infarctul miocardic acut la vârstnic debutează cu dispnee sau cu simptome neurologice. De exemplu, în studiul National Registry of Myocardial Infarction, 77% dintre pacienții cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au prezentat durere anginoasă comparativ cu doar 40% dintre subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Conform studiului realizat de Canto în 2012, pacienții vârstnici cu infarct miocardic au adesea simptome nespecifice, ca dispnee (49%), diaforeză (26%), grețuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
pacienții cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au prezentat durere anginoasă comparativ cu doar 40% dintre subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Conform studiului realizat de Canto în 2012, pacienții vârstnici cu infarct miocardic au adesea simptome nespecifice, ca dispnee (49%), diaforeză (26%), grețuri, vărsături (24%) și sincopă (19%). Deși în cazul adulților tineri, femeile prezintă adesea simptome atipice, Canto și colaboratorii săi au demonstrat că la pacienții cu vârsta peste 75 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sex privind relatarea debutului simptomatologiei (88). Toate aceste aspecte determină adesea adresarea tardivă la spital, precum și întârzierea diagnosticului la pacienții vârstnici cu sindroame coronariene acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la care se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
ani (5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la care se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de creșterea rigidității arteriale și scăderea contractilității ventriculare, predispun pacientul vârstnic la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă la debutul infarctului miocardic acut (89). Statisticile actuale arată că proporția pacienților cu sindroame coronariene acute care se prezintă cu simptome specifice insuficienței cardiace crește de la mai pu in de 20% la subiecții cu vârsta sub 65 de ani la mai mult de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada medie de supraviețuire după un prim infarct miocardic scade de la 17 ani pentru subiecții de 55 de ani, la 13,3 pentru pacienții de 64 de ani și la 3,2 ani la vârstnicii de peste 75 de ani (5,6) . În studiul Global Registry for Acute Coronary
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
ani. 10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe și sisteme, cauzează diverse boli cardiovasculare și le agravează pe cele preexistente. La pacienții vârstnici, o afecțiune cardiovasculară aterosclerotică în antecedente, ca de exemplu un infarct miocardic acut, reprezintă un predictor puternic de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii care au urmat un tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
simptomatologia. Toate aceste probleme fac vârstnicul mai vulnerabil, iar diagnosticul și conduita terapeutică trebuie dictate de specialiști pentru a putea iniția măsurile de prevenție. De reținut este și faptul că o simptomatologia atipică poate reprezenta o urgență, ca de exemplu infarctul miocardic acut, iar timpul este esențial în inițierea terapiei adecvate și prompte. Multiplele probleme ale pacientului cu patologie cardiovasculară necesită o abordare comprehensivă și o colaborare multidisciplinară (cardiologi, medici de medicină de familie, psihologi, psihiatri). În plus, la acest segment
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
electrică și structurală- atrială este legată de modificări specifice care explică geneza de aritmii, în particular a fibrilației atriale (FA). Inflamația, respectiv expresia proteinei C reactive, fibirinogenul, IL-1,6 și 10, TNF-alfa ar condiționa predispoziția spre boală coro- nariană, inclusiv infarct miocardic acut (IMA) și accident vascular cerebral (AVC). O expli- cație posibilă este și rolul factorilor trombogeni ca PAI-1 (21). Rigidizarea sistemului arterial, prin afectarea cuplajului cord-vas, poate fi un stimul adițional. 2.2.1.2. Modificările vasculare Rolul telomerelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
este transformată complet în componentă statică. Creșterea presiunii pulsului la nivel local, consecința reflexiei modificate a undei de puls cu vârsta, determină modificări structurale și funcționale. Deși aceste modificări sunt studiate mai mult în patologia cardiovasculară, se afirmă microhemoragii și infarcte silențioase în momentul producerii, care ar explica declinul cognitiv și intelectual, demența vasculară (47,54). Consecințele la nivel renal, deși există, au un mecanism controversat. Hemodinamica renală este ajustată de rezistența microvasculară, la rândul său controlată de fenomenul de autoreglare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cauză coronariană, comparabil la bărbați și femei (4). Un alt studiu privind boala coronariană, efectuat pe o populație care a inclus subiecți cu vârsta de 70 de ani, urmăriți pe o perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat variații semnificative în perioada de 9 ani de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
frecvenței rezultatelor fals negative, la un segment de populație cu prevalență crescută a bolii coronariene. Rezultatele fals pozitive la testul de efort pot fi de asemenea mai frecvente la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul rezultatelor fals pozitive poate fi redus prin excluderea de la testul de efort a pacienților care au o electrocardiogramă de repaus cu modificări ce se pretează la confuzii (3). În acord
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
4%, în comparație cu 5,3% pentru cei cu test de efort pozitiv, respectiv 13,7% la pacienții la care nu a fost posibil testul de efort din cauza instabilității clinice. La pacienții cu angină provocată prin testarea de efort, rata mortalității prin infarct miocardic acut a fost ridicată (hazard ratio 6,1; p = 0,02) (9). La subiecții urmăriți pe o perioadă de mai mulți ani, rezultatele privind valoarea prog - nostică a subdenivelării ST la testul de efort au fost diferite pentru subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
și se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă are ca obiective primare îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea sau abolirea crizelor anginoase și îmbunătățirea prognosticului prin scăderea riscului cardiovascular global, prevenirea infarctului miocardic și a morții subite cardiovasculare. Înaintea terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului de viață, care include renunțarea la fumat, modificările dietei și creșterea nivelului de activitate fizică. La pacientul vârstnic, care asociază frecvent multiple comorbidități, precum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
se recomandă analizarea răspunsului frecvenței cardiace la tratamentul betablocant și printr-un test de mers sau de efort, dacă răspunsul la doza stabilită inițial nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și a infarctului miocardic recurent non-fatal (15). Nu toate studiile clinice confirmă beneficiile betablocantelor în angina pectorală stabilă. Un studiu longitudinal din 2012, efectuat pe un număr de 44.708 subiecți, a analizat rezultatele clinice ale utilizării betablocantelor la pacienții stabili cu boală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
studiile clinice confirmă beneficiile betablocantelor în angina pectorală stabilă. Un studiu longitudinal din 2012, efectuat pe un număr de 44.708 subiecți, a analizat rezultatele clinice ale utilizării betablocantelor la pacienții stabili cu boală coronariană, cu sau fără istoric de infarct miocardic, precum și la subiecții cu risc pentru boală coronariană. Pentru o perioadă de urmărire de 44 de luni nu s -au obținut diferențe semnificative din punctul de vedere al mortalității și evenimentelor cardiovasculare (16) . Cu toate acestea, există dovezi în favoarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]