5,241 matches
-
cancer pancreatic cu histologie medulară trebuie evaluați din punct de vedere genealogic pentru sindromul Lynch. Pancreatita ereditară cu mutația genei PRSS1 se asociază cu un risc de cancer de 40%. Riscul de cancer crește cu durata pancreatitelor recurente și a inflamației cronice. Tabelul 136 prezintă sindroamele asociate cu cancerul pancreatic familial [25]. MOMENTUL SCREENINGULUI Inițial s-a considerat că la persoanele cu risc crescut de cancer de pancreas, screeningul ar trebui început la 50 de ani sau cu 10 ani înainte de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92199_a_92694]
-
31]. FACTORII DE RISC Sunt puțini factorii de risc bine stabiliți în colangiocarcinom. Majoritatea colangiocarcinoamelor se consideră a fi dezvoltate pe ficat normal, fără factori de risc identificabili [32]. Totuși în aproximativ 10% din cazuri, CC este precedat de o inflamație cronică a căilor biliare ce poate induce modificări progresive ale epiteliului biliar, care să culmineze cu apariția cancerului. Exemple în acest sens sunt CSP, infestațiile parazitare hepatice și litiaza hepatică, dar nu și cea colecistică [1]. Unii factori de risc
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
dezvoltarea și progresia CC [35, 36]. INFECȚIILE PARAZITARE Există date epidemiologice și experimentale care susțin legătura dintre infecțiile cu paraziți hepatici și CC îndeosebi în țările asiatice unde aceste infestații sunt epidemice. Plathelminții din familia Opistorchiidae, clasa trematodelor, care produc inflamația cronică a căilor biliare la om, cei mai cunoscuți sunt Opisthorchis sinensis=Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini și Opisthorchis felineus.Viermii adulți colonizează căile biliare mici și medii intrahepatice, ocazional vezica biliară și ductele pancreatice, unde supraviețuiesc 20-30 de ani [16
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
în carnea peștilor de apă dulce, unde se dezvoltă în metacercari. Infecția la om se produce prin ingestia de pește crud, saramură de pește, pește afumat sau pește insuficient preparat [40, 41]. Paraziții localizați în ductele biliare produc obstrucție mecanică, inflamație, hiperplazie adenomatoasă epitelială și fibroză periductală, crescând susceptibilitatea colangiocitelor la carcinogenii endogeni și exogeni [16, 42]. Un vierme adult eliberează zilnic 2000-4000 ouă care sunt excretate prin ductele biliare și fecale [43]. Rezervoarele intermediare sunt câinii, pisicile și alte mamifere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
în colangiocarcinom la 28 de pacienți cu clonorchiază și CC concomitent [69]. Kim a evidențiat faptul că mucoasa hiperplazică expusă la infecția cu C. sinensis se poate transforma în colangiocarcinom trecând prin diferite stadii de displazie [70]. Odată prezentă clonorchiaza, inflamația cronică persistentă peste 20-30 de ani determină eventuala transformare carcinomatoasă. Proliferarea celulară necontrolată reprezintă marca neoplaziei maligne [71]. În colangiocarcinogeneză sunt întâlnite două tipuri de leziuni premaligne: neoplazia biliară intraepitelială (BilIN) și neoplasmul papilar intraductal al căilor biliare [72]. BilIN
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
intraductal se transformă fie în adenocarcinom tubular fie în adenocarcinom mucinos (carcinom coloid) [72-75]. Aceste două leziuni precanceroase sunt adesea observate la examenul histopatologic la pacienți cu clonorchiază și la cei cu CC asociat clonorchiazei. Modificările sugerează faptul că inducerea inflamației cronice persistente din clonorchiază poate evolua spre colangiocarcinom, posibil prin intermediul stadiilor precanceroase. În ceea ce privește dezvoltarea CC în infecția cu O. viverrini studiile experimentale evidențiază faptul că infecția singură nu produce dezvoltarea cancerului, ci crește producerea de nitrozamine endogene [76, 77]. Pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
viverrini, ca având un rol epigenetic [78]. COLANGITA SCLEROZANTĂ PRIMITIVĂ Colangita sclerozantă primitivă (CSP), o boală autoimună a tractului biliar ce determină fibroză și stricturi ale căilor biliare extra și/sau intrahepatice este un factor de risc recunoscut pentru CC. Inflamația cronică, proliferarea epiteliului biliar, producerea de mutageni endogeni biliari și staza biliară sunt mecanisme presupuse ale carcinogenezei [11]. Pacienții cu CSP dezvoltă CC la vârste relativ mai tinere, media de vârstă fiind în jur de 40 de ani [79, 80
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
o joncțiune pancreaticobiliară anormală în care ductele pancreatice și biliare se întâlnesc înafara duodenului și asociază tipic un canal comun lung de peste 10 mm [89]. Această anomalie determină refluarea enzimelor pancreatice în tractul biliar cu creșterea consecutivă a presiunii intraductale, inflamație și dilatare a ductelor biliare. În boala Caroli (dilatarea ductelor biliare intrahepatice și fibroză hepatică congenitală), anomalia este atribuită malformației plăcii ductale [90]. Refluxul enzimelor pancreatice, staza biliară și creșterea concentrației acizilor biliari intraductali sau deconjugarea carcinogenilor care au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
102]. Datele sunt mai puține din țările vestice, dar un studiu italian caz-control pe populație de spital, relevă aceeași asociere semnificativă între litiaza intrahepatică și ICC [103]. Etiologia hepatolitiazei nu este cunoscută, dar sunt implicate anomaliile congenitale ductale, dieta și inflamația cronică prin infecții bacteriene sau parazitare. Calculii sunt de obicei formați din bilirubinat de calciu (calculi pigmentari bruni). Calculii biliari produc stază biliară ce predispune la infecții bacteriene recurente și inflamație cronică, care la rândul lor predispun la leziuni maligne
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
cunoscută, dar sunt implicate anomaliile congenitale ductale, dieta și inflamația cronică prin infecții bacteriene sau parazitare. Calculii sunt de obicei formați din bilirubinat de calciu (calculi pigmentari bruni). Calculii biliari produc stază biliară ce predispune la infecții bacteriene recurente și inflamație cronică, care la rândul lor predispun la leziuni maligne [100, 101]. Infecțiile recurente produc un ciclu vicios de stenoze și dilatări ale ductelor biliare inițiind formarea de calculi ce duc la inflamație cronică și predispun la CC. Adițional, infestația cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
biliară ce predispune la infecții bacteriene recurente și inflamație cronică, care la rândul lor predispun la leziuni maligne [100, 101]. Infecțiile recurente produc un ciclu vicios de stenoze și dilatări ale ductelor biliare inițiind formarea de calculi ce duc la inflamație cronică și predispun la CC. Adițional, infestația cu paraziți de tipul Clonorchis sinensis și Ascaris lumbricoides se regăsesc în proporție de 30% la pacienții cu hepatolitiază [104]. Identificarea CC apărut ca o complicație a hepatolitiazei este dificilă. Totuși, acesta poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
celulele progenitoare hepatice reprezintă originea comună a hepatocitelor și colangiocitelor. Asocierea infecțiilor VHC și VHB cu riscul de CC nu a fost în întregime stabilită până la ora actuală. Există însă dovezi recente ale implicării VHB și VHC în carcinogeneză prin inflamația cronică pe care o produc. În acest context, expresia pe termen lung a unor oncoproteine virale, îndeosebi proteina core a VHC și proteina HBx a VHB, pot participa în procesul tumorigenetic [125]. Frecvența crescută a ICC la tinerii de sex
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
a pacienților cu CHC tipic [129]. Aceste date ar putea reprezenta argumente pentru a susține existența procesului comun de carcinogeneză pentru ICC și CHC asociate infecțiilor cu virusuri hepatitice. LITIAZA COLEDOCIANĂ ȘI COLANGITA Deoarece mecanismele presupuse pentru dezvoltarea CC implică inflamația cronică și staza biliară, diversele studii au evaluat și riscul pe care îl poate reprezenta litiaza biliară extrahepatică, litiaza coledociană și colangita. Două studii ample SEER-Medicare au arătat o corelație pozitivă strânsă a CC cu litiaza coledociană și colangita, cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
daneză, s-a găsit de asemenea o corelație semnificativă a litiazei coledociene și a colangitei cu ICC [111]. Litiaza biliară extrahepatică poate crește riscul de ICC printr-o serie de mecanisme potențiale cum ar fi alterarea compoziției bilei, colestaza sau inflamația cronică. Inclusiv litiaza biliară veziculară, care este un factor de risc pentru cancerul de veziculă biliară, poate crește riscul atât de ECC cât și de ICC. Acest risc pare să scadă progresiv în timp, după colecistectomie [106]. Într-un studiu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
dezvoltarea colangiocarcinomului [143]. Il-6 pare să aibă un rol important în patogeneza și dezvoltarea CC, acționând atât prin stimularea autocrină cât și paracrină a unor căi intracelulare implicate în supraviețuirea și creșterea colangiocitelor maligne [144, 145]. TNF-α, un mediator al inflamației, acționează direct atât în distrucția cât și în reparația tisulară [143]. Datele existente arată că TNF-α poate acționa și ca promotor tumoral endogen, înafară de rolul pe care îl are în răspunsul imun. În colangiocarcinomul asociat hepatolitiazei s-a constatat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
HELICOBACTER PYLORI Câteva studii au arătat asocierea între carcinomul de tract biliar și infecția cu Helicobacter pylori (Hp) [148-150]. Deși relația cauză-efect nu a fost dovedită, se sugerează faptul că Hp poate fi implicat în patogeneza neoplasmelor biliare prin stimularea inflamației și a proliferării celulare. TOXICELE CHIMICE PROFESIONALE Azbestul În țările dezvoltate majoritatea cazurilor de CC apar în absența unor factori de risc cunoscuți [12]. Prin urmare, alți factori posibili de mediu și/sau profesionali ar putea fi implicați în cele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
CC [151, 152]. Rolul carcinogenic al azbestului asupra sistemului biliar se bazează pe faptul că cele mai mari depozite de fibre de azbest au fost găsite în ficat datorită permeabilității microvasculare crescute a sinusoidelor hepatice, iar aceste fibre produc o inflamație cronică în ficat cu formarea de radicali liberi ai oxigenului, de citokine și factori de creștere, implicați în proliferarea celulară aberantă și în apoptoză [153, 154]. Primul caz de cancer al căilor biliare la un pacient cu azbestoză a fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
lucrători în depozite de materiale de construcții, construcții și reparații de vapoare, izolații [151]. Un studiu recent din Italia, unde azbestul a fost extensiv utilizat timp de peste 100 de ani, evidențiază legătura dintre expunerea la azbest și ICC probabil prin inflamația cronică indusă în căile biliare, dar și o posibilă asociere cu ECC [155]. Solvenții organici Un studiu japonez recent evidențiază incidența extrem de mare a CC printre actualii sau foștii muncitorii dintr-o tipografie din Osaka. Expunerea la solvenți organici (diclormetan
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
de mediu. Factorii genetici ai gazdei singuri sau în interacțiune cu factorii de mediu, au fost examinați ca și posibili factori de risc pentru CC. Genele care codifică enzimele responsabile de metabolizarea carcinogenilor, de reparația a ADN-ului și de inflamație, au fost examinate pentru variantele polimorfice care ar putea fi asociate cu creșterea susceptibilității la CC. În câteva studii controlate, pe pacienți spitalizați s-au găsit polimorfisme genetice diferite asociate cu creșterea sau descreșterea riscului de dezvoltare a CC [157-160
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
merg la vânătoare, ei se ocupă de treburile organizatorice și de Îngrijirea bolnavilor. Terenurile de vânătoare și toate produsele provenite din vânat, pescuit, cules, erau Împărțite În mod egal de Întreaga comunitate. Vracii au cunoștințe surprinzătoare În vindecarea abceselor, a inflamațiilor pielii, a plăgilor, luxațiilor, fracturilor. Rănile se tratează cu grăsime, cenușă, lapte de mamă, iar pentru hemoroizi se folosește cărbunele de lemn, cenușa din scoarță de copac, pânza de păianjen etc. Toate aceste practici erau Însoțite de descântece. După ceremonialul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
doze, au eșuat în prevenția infarctului miocardic, AVC ului sau în reducerea mortalității totale, în cazul indivizilor expuși la risc sau cu boală cardio - vasculară definită (33). b) Proteina C reactivă (PCR) este unul dintre cei mai studiați markeri ai inflamației, studiile clinice prospective demonstrând că este un predictor puternic și independent al evenimen - telor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular ischemic, moarte subită cardiacă), cu o relație liniară între concentrațiile plasmatice și creșterea riscului (34). De asemenea, PCR se asociază cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
La vârstnici, nivelul de PCR se corelează negativ cu diametrul coapsei, măsurat la jumătatea acesteia, bătrânii cu sarcopenie având niveluri mai înalte față de martorii de vârstă mai tânără cu același IMC (18). Proteina C reactivă este un marker definit al inflamației sistemice low-grade, dar la populația geriatrică nivelurile crescute ale acesteia sunt uzuale, fără ca semnificația unor concentrații foarte mari (> 10 mg/l) să fie clarificată. În English Longitudinal Study of Aging, care a înrolat 5.307 vârstnici de ambele sexe, o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
pare să fie mediată de mai multe mecanisme: excesul de cortizol, creșterea activării plachetare și disfuncția sistemului nervos autonom. Hiperactivitatea axului hipotalamo pituitar adrenocortical, indusă de tulburarea depresivă, conduce la hipercortizolemie, care are ca rezultat mobilizarea acizilor grași liberi, inducând inflamație endotelială și status procoagulant. În același sens contribuie hiperac - tivarea plachetară și supresia sistemului imun, cu creșterea citokinelor proinflamatorii care conduc la dezvoltarea și agravarea bolii aterosclerotice coronariene, activarea plăcilor de aterom și apariția unui episod acut (figura 7.2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
reductazei, care determină scăderea sin- tezei de colesterol, dar există diferențe între profilul farmacocinetic, structură, lipofilie între diferite tipuri de statine. Pe lângă efectul principal de reducere a valorilor LDL-colesterolului, studiile actuale au demonstrat multiple efecte vasculare indirecte, asupra funcției endoteliale, inflamației vasculare, a stresului oxidativ, efect antitrombotic și antiagregant plachetar. Toate aceste efecte, numite pleiotrope, determină stabilizarea plăcii de aterom și promovează angiogeneza, determinând astfel scăderea riscului cardiovascular (28). 4.3.1.1. Utilizarea statinelor în prevenția primară Studiul Air Force Coronary
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
și grosimea intimă-medie. Mai mult, în cursul urmăririi (15 luni), modificările GIM la pacienții cu acest parametru ecografic inițial normal s-au corelat direct cu ADMA și cu nivelul seric al proteinei C reactive (PCR), un marker bine cunoscut al inflamației. Interacțiunea dintre ADMA și CRP a reprezentat singurul predictor independent al progresiei leziunilor carotidiene. Ca urmare, acumularea inhibitorului endogen al NO-sintetazei ar reprezenta în sine un factor de risc cardiovascular. Aceste date au fost confirmate de Pagagianni și col. [2003
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]