2,901 matches
-
Nu se poate contesta faptul că respectiva condamnare a reprezentat o "ingerință a unei autorități publice" în dreptul reclamanților la libera exprimare, că aceasta era "prevăzută de lege" și că urmărea un scop legitim, "protecția reputației (...) altuia". Rămâne de stabilit dacă ingerința era "necesară într-o societate democratică". 38. Curtea relevă că articolele incriminate purtau asupra unor teme de interes general și, în mod special, de actualitate pentru societatea românească, și anume procesul de restituire a terenurilor și presupusa corupție a înalților
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
drepturilor și libertăților altora." El susține că interdicția totală și absolută de a-și exercită drepturile părintești în timpul detenției și până la obținerea grațierii, adică inclusiv în perioada în care a fost eliberat provizoriu pentru motive familiale și medicale, constituie o ingerință gravă în dreptul său la respectarea vieții familiale, care nu este justificată de luarea în considerare a interesului copiilor. 45. Guvernul arată că interzicerea drepturilor părintești, ca pedeapsă accesorie, se aplică în mod automat din momentul în care o privare de
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
inevitabil, restricții în exercițiul normal al vieții familiale și că în plus, în timpul detenției, condamnatul nu mai are autoritate morală pentru a-și exercită drepturile părintești. 46. Curtea remarcă, în primul rând, că interzicerea drepturilor părintești primului reclamant constituie o ingerință în dreptul său la respectarea vieții sale familiale. Curtea arată că în speță nu s-a contestat faptul că interzicerea era întemeiată pe art. 64 și 71 din Codul penal și că, în consecință, era prevăzută de lege, în sensul primului
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
arată că în speță nu s-a contestat faptul că interzicerea era întemeiată pe art. 64 și 71 din Codul penal și că, în consecință, era prevăzută de lege, în sensul primului paragraf din art. 8. Rămâne de examinat dacă ingerința urmărea un scop legitim. Cu privire la acest aspect Curtea reține că, în opinia Guvernului, ingerința viza apărarea securității, moralității și educației minorilor. 47. Curtea reamintește că, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine intereselor copilului este
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
art. 64 și 71 din Codul penal și că, în consecință, era prevăzută de lege, în sensul primului paragraf din art. 8. Rămâne de examinat dacă ingerința urmărea un scop legitim. Cu privire la acest aspect Curtea reține că, în opinia Guvernului, ingerința viza apărarea securității, moralității și educației minorilor. 47. Curtea reamintește că, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine intereselor copilului este întotdeauna de o importanță fundamentală (Johansen împotriva Norvegiei, hotărârea din 7 august 1996, Culegerea
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
6 septembrie 1978, seria A nr. 28, paragraful 64). 53. În speță, este neîndoielnic că cererea reclamantului întemeiată pe art. 8 din Convenție poate fi susținută, de vreme de Curtea a considerat că retragerea drepturilor părintești este analizată drept o ingerință în exercitarea dreptului reclamantului la viața de familie. Curtea va analiza în continuare dacă recursul în fața Curții Constituționale era eficient în practică, la fel ca și în drept, și permitea instanței interne competente să examineze acest capăt de cerere și
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții sunt reprezentați de domnul M. Mocanu-Caraiani, avocat la Constanța. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, doamna R. Rizoiu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. 3. Reclamanții susțin, în particular, o ingerință nejustificată în dreptul lor la respectarea libertății de exprimare, garantat de art. 10 din Convenție, datorată condamnării lor ca urmare a publicării la 12 aprilie 1994 a unui articol într-un ziar local. 4. Cererea a fost înaintată Curții la 1
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
urmat aceeași tendință, recentele inițiative de reforme legislative având ca rezultat dezincriminarea insultei și eliminarea pedepsei cu închisoarea pentru infracțiunea de calomnie (a se vedea "dreptul intern pertinent", paragraful 57 de mai sus). B. Aprecierea Curții 1. Asupra existenței unei ingerințe 84. Nu s-a contestat că sancționarea reclamanților de către instanțele naționale ca urmare a publicării unui articol într-un ziar local, la care cel de-al doilea reclamant era redactor-șef, se analizează ca o "ingerință" în exercitarea de către reclamanți
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
1. Asupra existenței unei ingerințe 84. Nu s-a contestat că sancționarea reclamanților de către instanțele naționale ca urmare a publicării unui articol într-un ziar local, la care cel de-al doilea reclamant era redactor-șef, se analizează ca o "ingerință" în exercitarea de către reclamanți a libertății de exprimare. 85. Asemenea limitare încalcă Convenția dacă nu respectă cerințele impuse de paragraful 2 al art. 10. Prin urmare, trebuie analizat dacă ingerința "era prevăzută de lege", dacă viza unul sau mai multe
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
al doilea reclamant era redactor-șef, se analizează ca o "ingerință" în exercitarea de către reclamanți a libertății de exprimare. 85. Asemenea limitare încalcă Convenția dacă nu respectă cerințele impuse de paragraful 2 al art. 10. Prin urmare, trebuie analizat dacă ingerința "era prevăzută de lege", dacă viza unul sau mai multe dintre scopurile legitime menționate de respectivul paragraf și dacă era "necesară într-o societate democratică" pentru atingerea acestor scopuri. 2. Asupra justificării ingerinței 86. Avându-se în vedere hotărârile instanțelor
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
art. 10. Prin urmare, trebuie analizat dacă ingerința "era prevăzută de lege", dacă viza unul sau mai multe dintre scopurile legitime menționate de respectivul paragraf și dacă era "necesară într-o societate democratică" pentru atingerea acestor scopuri. 2. Asupra justificării ingerinței 86. Avându-se în vedere hotărârile instanțelor naționale, este evident că ingerința era "prevăzută de lege", adică de art. 205, 206 din Codul penal, astfel cum erau reglementate la epoca faptelor (paragraful 55) și nu se pot contesta accesibilitatea și
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
dacă viza unul sau mai multe dintre scopurile legitime menționate de respectivul paragraf și dacă era "necesară într-o societate democratică" pentru atingerea acestor scopuri. 2. Asupra justificării ingerinței 86. Avându-se în vedere hotărârile instanțelor naționale, este evident că ingerința era "prevăzută de lege", adică de art. 205, 206 din Codul penal, astfel cum erau reglementate la epoca faptelor (paragraful 55) și nu se pot contesta accesibilitatea și previzibilitatea acestora, și că se urmărea un scop legitim, adică "protecția drepturilor
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
altuia", în special a reputației doamnei R.M., funcționară la primărie la data săvârșirii faptelor și judecător la data publicării articolului (paragrafele 40 și 45 de mai sus). 87. Opiniile părților sunt divergente asupra caracterului "necesar într-o societate democratică" a ingerinței incriminate. Revine așadar Curții să analizeze respectarea, în speță, a acestei condiții impuse de paragraful 2 al art. 10 precitat, nu fără a reaminti în prealabil principiile care se degajă din jurisprudența sa în materie. a) Principii generale ... 88. Condiția
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
acestei condiții impuse de paragraful 2 al art. 10 precitat, nu fără a reaminti în prealabil principiile care se degajă din jurisprudența sa în materie. a) Principii generale ... 88. Condiția "necesității într-o societate democratică" impune Curții să determine dacă ingerința incriminată corespundea "unei nevoi sociale imperioase". Statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a stabili existența unei astfel de nevoi, dar această marjă este corelată cu un control european privind atât legea, cât și deciziile de aplicare
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
Franței [GC], Cererea nr. 29.183/95, paragraful 45, CEDO 1999-1). Nu rezultă de aici că trebuie să se limiteze să verifice dacă statul pârât a folosit această putere cu bună-credință, cu grijă și într-un mod rezonabil; trebuie ca ingerința în litigiu să fie apreciată în lumina tuturor circumstanțelor cauzei, inclusiv conținutul comentariilor imputate reclamanților și contextul în care aceștia le-au făcut (News Verlags GmbH amp; CoKG împotriva Austriei, Cererea nr. 31.457/96, paragraful 52, CEDO 2000-I
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
contextul în care aceștia le-au făcut (News Verlags GmbH amp; CoKG împotriva Austriei, Cererea nr. 31.457/96, paragraful 52, CEDO 2000-I). 90. În special, Curtea trebuie să determine dacă argumentele invocate de autoritățile naționale pentru a justifica ingerința sunt "pertinente și suficiente" și dacă măsura incriminată era "proporțională cu scopurile legitime urmărite" (Chauvy și alții împotriva Franței, Cererea nr. 64.915/01, paragraful 70, CEDO 2004-VI). În acest context, Curtea trebuie să se convingă că autoritățile naționale
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
nu a dispus nici o măsură (...) motivând că suma ar fi prea mică" (paragrafele 19 și 20 de mai sus). 98. Trebuie amintită jurisprudența constantă a Curții, conform căreia, pentru aprecierea existenței unei "necesități sociale imperioase" care să justifice existența unei ingerințe în exercitarea libertății de exprimare, este necesar să se facă distincția clară între fapte și judecăți de valoare. Dacă materialitatea primelor poate fi dovedită, cele din urmă nu pot fi supuse unei probări a exactității lor [a se vedea, de
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
1) din Constituție, ar fi golite de conținut și importanță. h) Dispozițiile modificate ale art. 72-86 sunt criticate în sesizare ca fiind contrare prevederilor art. 124 alin. (3) și art. 125 alin. (1), și ca "fiind, în mod vădit, o ingerință și un atentat la independența și inamovibilitatea magistraților și o violare a art. 6 alin. (1) al Convenției Europene a Drepturilor Omului". Se consideră că, prin reglementările modificate, drepturile magistraților anterior stabilite sunt "fie înlăturate, fie serios amputate". Cu titlu
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
unor astfel de măsuri în cadrul reorganizării judiciare și a falimentului, limitarea este justificată. În acest sens, se amintește caracterul relativ al dreptului de proprietate, așa cum apare atât în jurisprudența Curții Constituționale, dar și în cea a Curții Europene, potrivit căreia ingerințele pe care le comportă dreptul de proprietate trebuie să răspundă exigenței de legalitate și proporționalitate între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, restrângerile aduse dreptului de proprietate prin dispozițiile de lege criticate
DECIZIE nr. 320 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169680_a_171009]
-
nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora. Articolul 7 (1) Prin independența profesională a psihologului este garantată exercitarea activităților prevăzute la art. 5 din lege, potrivit competențelor pentru care a fost atestat, fără nici o ingerință în ceea ce privește aplicarea cunoștințelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a legilor în vigoare. (2) Independența profesională în exercitarea actului psihologic conferă, potrivit legii, dreptul de inițiativă și decizie, cu asumarea
NORME METODOLOGICE din 14 iulie 2005 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169783_a_171112]
-
și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară consta în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competente și obligații în concordanta cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale și publice
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169483_a_170812]
-
și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară consta în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competente și obligații în concordanta cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale și publice
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169484_a_170813]
-
și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară consta în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competente și obligații în concordanta cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale și publice
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169485_a_170814]
-
transmiterea corespondenței reclamantului, destinată Curții Ăi Comisiei A. Argumentele părților 31. Reclamantul susține că întârzierile în transmiterea corespondenței destinate Comisiei sau Curții aduc atingere dreptului garantat de art. 8, citat mai sus. 32. Guvernul admite că reclamantul a suferit o ingerință în dreptul său la respectarea corespondenței cu Comisia, datorită întârzierilor înregistrate în transmiterea corespondenței destinate Comisiei, și că această întârziere nu era prevăzută de o "lege", în sensul art. 8 § 2 din Convenție. Trimite, în ceea ce privește acest ultim punct, la Hotărârea Petra
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Silvestru Cotleţ împotriva României*) (Cererea nr. 38.565/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167510_a_168839]
-
încălcare a art. 8 din Convenție, pe motiv că legea română nu îndeplinea exigența de accesibilitate a legii, în sensul celui de-al doilea alineat al art. 8 din Convenție. Guvernul subliniază totuși că reclamantul nu a mai suferit nici o ingerință în dreptul la respectarea corespondenței după data de 24 noiembrie 1997, dată la care a fost adoptat un ordin al ministrului justiției (denumit în continuare ordinul ministrului justiției), care garanta transmiterea imediată a corespondenței deținuților, precum și secretul acesteia. B. Aprecierea Curții
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Silvestru Cotleţ împotriva României*) (Cererea nr. 38.565/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167510_a_168839]