9,551 matches
-
relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din urmă sens, proiectarea Ierusalimului În centrul lumii din reprezentările creștine, ori prezența inscripției hic sunt leones, ca și diversele Însemne convenționale care marchează câmpul hărții sunt, desigur, grăitoare. Dincolo de asemenea fertile similitudini, trebuie marcate totuși și diferențele. Astfel, hărțile psihologice ale cognitiviștilor sunt moduri de reprezentare situabile la nivelul psihismului individual. Prin contrast
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adevărului mărturisit. În primul număr din 1994, editorialul Închiderea ziarului - deschiderea cărții anunță un nou format și o nouă grafică a revistei, înlocuirea formatului de ziar cu cel de carte, realizându-se prin aceasta și „un racord cu seriile interbelice”. Inscripția de pe ultima copertă - „Familia: O revistă. O carte. O bibliotecă” - își află acoperire deplină în numerele de peste vară, de obicei duble, cuprinzând în special proze scurte (Altă vară, alte proze, 7-8/1995). C.A.,Il.C.
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
pentru minte, inimă și literatură” din numărul 20/1990 colaborează Alex. Ștefănescu (Votez cu Marin Preda. 10 ani de la moarte). Pe prima pagină a acestui număr este reprodusă statuia lui Lenin din fața fostei Case a Scânteii, având în mâna dreaptă inscripția „Jos comunismul”. Din aprilie 1996 F. iese în format de revistă, cu tipar în policromie. Alți colaboratori: Romul Munteanu, Cezar Tabarcea. I.H.
FLACARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287014_a_288343]
-
1979), vol. 1, anexa 9 („Intelligence in advance of the GAF Raid on Coventry, 14 November 1940”), pp. 528-548. 21. Pentru a face o analogie, vă puteți imagina că vă confruntați cu un set de grafice care nu au nici inscripții și nici gradații pentru axele x și y și că vi s-a comunicat doar natura fenomenului ale cărui diferite aspecte sunt prezentate în grafice. Apoi, vi i se cere să explicați semnificația fiecărui grafic și să prezentați fenomenul în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și trimisă poetului ca s-o transpună în versuri. Deși a fost compusă în mai multe etape, opera trebuie plasată în jurul anului 470. Scrierea s-a bucurat de aprecierea lui Perpetuus care l-a invitat pe Paulin să redacteze o inscripție în versuri pentru bazilica Sfântului Martin din Tours pe care Perpetuus o construise și o terminase în 473. Cu această poezie, Paulin a scris douăzeci și cinci de hexametri și a adăugat apoi alte optzeci de versuri în care se povestește cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
treia din Despre datorii: avem de-a face aici, cum observă Fontaine, cu un respect exagerat pentru reguli care devine aproape represiv. În sfârșit, ne-au mai rămas de la Isidor unsprezece scrisori și douăzeci și șapte de tituli, adică scurte inscripții versificate, aproape toate în distihuri elegiace, destinate, așa cum se obișnuia în poezia creștină încă din vremea lui Prudențiu, descrierii unor locuri care aveau o semnificație religioasă particulară; așa cum se întâmpla deja de două secole, cunoștințele prozodice ale lui Isidor sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ales patriarh de Constantinopol în 535 cu ajutorul severienilor, pe care papa l-a declarat însă destituit, în înțelegere cu împăratul, în februarie sau martie 536, hotărâre confirmată întocmai de către sinod. În 537-538, Hipațiu era încă episcop de Efes, așa cum dovedește inscripția despre care vom vorbi imediat; a murit înainte de 552, an în care apare numele altui episcop de Efes. O inscripție de 35 de rânduri găsită la Efes la începutul secolului trecut conține o dispoziție a lui Hipațiu referitoare la îngroparea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în februarie sau martie 536, hotărâre confirmată întocmai de către sinod. În 537-538, Hipațiu era încă episcop de Efes, așa cum dovedește inscripția despre care vom vorbi imediat; a murit înainte de 552, an în care apare numele altui episcop de Efes. O inscripție de 35 de rânduri găsită la Efes la începutul secolului trecut conține o dispoziție a lui Hipațiu referitoare la îngroparea creștinilor. Cei care se ocupă de ei, spune inscripția, procedează la fel cum a făcut Iosif din Arimateea cu trupul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
552, an în care apare numele altui episcop de Efes. O inscripție de 35 de rânduri găsită la Efes la începutul secolului trecut conține o dispoziție a lui Hipațiu referitoare la îngroparea creștinilor. Cei care se ocupă de ei, spune inscripția, procedează la fel cum a făcut Iosif din Arimateea cu trupul lui Isus. Biserica episcopală din Efes, cu hramul Fecioarei Maria, organizează în acest scop un grup de bărbați (decani) și de femei (canonice) cu această sarcină și își asumă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
79, 81-581) conține 1061 epistole, distribuite în trei cărți alcătuite, fiecare, din 333 scrisori, plus o a patra formată din 62; în realitate, ediția originară, așa cum a arătat J. Gribomont pornind de la codexul Ottobonian grec 250 (secolul al XI-lea; inscripția pe care o conține, „Ale lui Nilus, ascet din Ancyra în Galatia” confirmă datele din text privitoare la persoana lui Nilus pe care le-am semnalat mai sus), cuprindea 1027 de scrisori repartizate în trei cărți, din care prima (329
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așa cum am spus, a fost deja criticat de Fotie; totodată, patriarhul bizantin consideră că și explicațiile geografice ale lui Cosma sunt invenții puțin credibile. Cu toate acestea, unele detalii din relatările sale merită atenția noastră cum se întâmplă atunci când copiază inscripțiile grecești pe care le-a găsit la Assum, în Etiopia (II, 54-64), sau când descrie particularitățile florei și faunei ecuatoriale din insula Taprobane. Desigur, așa cum observă Maisano, „la puține decenii după ce Cosma a compus această meticuloasă lucrare, multe din acele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
În țara toamnei, Cluj, 1929; Arderea etapelor, București, 1968; Obsesia verii, Cluj, 1972; Lucian Blaga inedit. Amintiri și documente, Cluj-Napoca, 1974; Patima albă, pref. Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1976; Efigiile riscului, Cluj-Napoca, 1978; Blaga inedit. Efigii documentare, I-II, Cluj-Napoca, 1981; Inscripții pe tăblițe de aer, Cluj-Napoca, 1983; Miraculoșii Alter Ego, Cluj-Napoca, 1985; Infinitul de fiecare zi, Cluj-Napoca, 1987; A patra dimensiune, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1989; Pelerin la Curtea Miracolelor, Cluj-Napoca, 1991; Copacul ascuns, Cluj-Napoca, 1994; Mixaje în timp, București, 1995
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
Poantă, Radiografii, I, 214-216, II, 181-184; Dumitru Micu, Sfidarea ruginii, RL, 1979, 3; Aurel Sasu, Bazil Gruia sau Poezia riscului lucid, O, 1979, 5; Lit. rom. cont., I, 132-133; Mircea Vaida, O sută de poeme, TR, 1983, 20; Irina Petraș, „Inscripții pe tăblițe de aer”, T, 1983, 12; Tașcu, Poezia, 126-132; Petru Poantă, „Miraculoșii Alter Ego”, ST, 1986, 1; Mircea Popa, Poezia lui Bazil Gruia, TR, 1991, 27; Poantă, Dicț. poeți, 95-97; Dicț. scriit. rom., II, 463-464. D.Gr.
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
explicativ - poartă amprenta propriei mele însângerări, a dragostei de libertate, a idealului creștin de luptă întru făurirea unei lumi izbăvite pentru totdeauna de tiranie și de lupta de clasă, prin triumful Luminii asupra puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din mai multe etape. Întoarcerea la „cumințenia poeziei, la rostul ei inițial de transfigurare, de primenire a văgăunilor din noi și a beznelor lumii în care trăim” este intenția declarată
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
goulag (Chronique de l’enfance opprimée en URSS), Paris, 1979; ed. (Copiii Gulagului), tr. Mioara Izverna, București, 2000; Le Calvaire de la Roumanie chrétienne, Paris, 1987; ed. (Calvarul României creștine), Iași, 1992; Maîtresse, Dieu existe, Paris, 1988; Univers simfonic, București, 1994; Inscripții pe un vas de lut, pref. Dan Zamfirescu, București, 1994; În șfichiul ironiei, București, 1996; L’Homme interiéur, Paris, 1997; ed. (Chipul omului dinlăuntru), București, 1999; Apocalipsiada, București, 1999; Peripețiile lui Țumpi, Chișinău, 2000; Fiul cel pierdut, București, 2000; Banul
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
altele, cu scrisoarea-circulară trimisă de Ștefan cel Mare principilor creștini la 25 ianuarie 1475, cu solia încredințată lui Ioan Țamblac Paleolog, unchiul doamnei Maria din Mangop, pentru a fi expusă în fața dogelui Andrea Vendramin și a senatului Veneției, și cu inscripția de la Războieni, din 8 noiembrie 1496. Textul acesta a stat în cea mai mare parte, alături de celelalte versiuni interne, la baza capitolelor dedicate domniei lui Ștefan cel Mare în letopisețul scris de Grigore Ureche. Străbătut de suflul eroic și evlavios
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
unde se publică sau se reeditează literatură propriu-zisă, comentarii, note și articole diverse. Printre semnatari se numără autori consacrați sau în curs de afirmare. De reținut e, în primul rând, prezența în sumar a unor poeți cunoscuți, ca V. Voiculescu (Inscripție pe o piatră de la Epidaur), Ion Pillat (Mi-e dragă amintirea..., Cină, Vestitorul), Victor Eftimiu (Vă port pe toți în mine...), Aron Cotruș (Horia), Nichifor Crainic (Prinos), ca și a unora mai tineri, precum Emil Giurgiuca, George Dumitrescu, Virgil Carianopol
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Cronica muzicală” (Alfred Hoffman, George Sbârcea), „Cronica filmului” (Oscar Lemnaru, Florian Potra, Ecaterina Oproiu), „Cronica teatrală” (Radu Popescu și Mariana Pârvulescu), „Cronica plastică” (Petru Comarnescu, Maxim Cosma, Dan Grigorescu). Alte rubrici: „Revista revistelor”, „Evocări”, „Note de drum”, „Însemnări de cititor”, „Inscripții”, „Artă și realitate”, „Cotidiene”, „Zigzag”, „Semnal”, „Agenda zilei”, „Creație și angajare”, „Festivalul Național «Cântarea României»” ș.a. Lirica de substanță lipsește. Poezia publicată ocazional este, în faza de consolidare a regimului comunist, propagandistică, agitatorică, imnică, iar ulterior invariabil encomiastică, aducând osanale
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de critic literar, RL, 2000, 20; Dan C. Mihăilescu, Întâmpinând, „Ziarul de duminică”, 2000, 22; Al. Cistelecan, Farmecul incisivității, VTRA, 2000, 5; Nicolae Coande, În exercițiul funcțiunii, R, 2000, 7-8; Ioana Sabău, „Graffiti”, ST, 2000, 7-8; Mihai Dragolea, Pereți cu inscripții fericite, VTRA, 2001, 2-3; Cornel Moraru, Trei debuturi critice, VTRA, 2001, 4-5; Daniel Cristea-Enache, Prețioasele ridicole, ALA, 2003, 651. M. I.
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
sine, rămânând el însuși. / Dar tu, cel ce pătrunzi, ești cel ce poartă-n el/ Sâmburul sfânt?/ [...] Sorbind pământu-n sine-l face viu. E totul mumă, totul e sicriu”). Începută încă de pe acum, adaptarea simbolisticii „laudei somnului” e continuată în Inscripții (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu). Somnia-regenerare e protagonista „imperiului întunecat”, a „pădurii străbătute de iluminări” și cu cărările șterse, poetul fiind și de astă dată în căutarea „sensurilor graalice ale unor eterne semne” (Marcel Petrișor). Coloana infinitului intermediază identificarea
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
vremea când morții își trec sufletele/ Deplin în cei vii/ Copiii nenăscuți își cheamă părinții/ Iar aceștia strigă după pruncii uitați./ E o învolburare a puterilor lumii /[...] Bărbații și femeile își simt sângele rodnic/ Cerând înviere.” În rest, versurile din Inscripții par o pastișă a poeziei din În marea trecere de Lucian Blaga. Micul studiu monografic Ion Vinea (1971), cel dintâi dedicat operei scriitorului, îmbină critica de tip tematic cu o necesară deschidere comparatistă. Deși transpusă într-un stil hibrid, împănat
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1971; Soare, fântâni, trandafiri...., București, 1972; Inscripții, București, 1981. Traduceri: Hermann Hesse, Peter Camenzind, București, 1975; Prosper Mérimée, Studii asupra artelor din Evul Mediu, pref. Marius Tătaru, București, 1980. Repere bibliografice: Marcel Petrișor, „Ion Vinea”, F, 1971, 10; Alex. Ștefănescu, „Ion Vinea”, LCF, 1971, 46; Florin Manolescu
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
Manolescu, „Ion Vinea”, RL, 1971, 48; Valentin Tașcu, „Ion Vinea” , TR, 1972, 2; Al. Protopopescu, „Soare, fântâni, trandafiri...”, TMS, 1972, 8; Ion Vartic, „Soare, fântâni, trandafiri...” ,ST, 1972, 11; Teodor Tihan, Ion Vinea - ipostaze critice, ST, 1973, 4; Marcel Petrișor, „Inscripții”, F, 1981, 9; Popa, Ist. lit., II, 543-544; Dicț. scriit. rom., IV, 163-164. O.S.
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
Iași, 1970; G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe, pref. edit., Iași, 1972; ed. București, 1992, Poezii și desene pentru copii, pref. edit., București, 1982, Țiganul în cer, București, 2001 ; Otilia Cazimir, Baba Iarna intră-n sat... și alte poezii, București, 1972, Inscripții pe marginea anilor, pref. edit., Iași, 1973, Scrieri despre teatru, pref. edit., Iași, 1978. Repere bibliografice: Al. Piru, Romanul lui G. Topîrceanu, RL, 1972, 38; Florin Faifer, „Veronica Micle”, CRC, 1972, 46; Al. Piru, „Veronica Micle”, RL, 1972, 46; D.
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
venit în școală). Clasa a VII-a D nu are un renume prea bun în școală, lucru pe care Ioana l-a observat din primele momente când a intrat în clasă: băncile erau murdare și mâzgălite cu tot felul de inscripții, pereții clasei nevăruiți de mult și cu pete, elevii ostili unii față de alții și față de profesor. După două săptămâni, în care situația în acea clasă nu s-a ameliorat deloc, Ioana a citit într-o duminică o carte despre limbajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]