4,971 matches
-
înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în muzică, și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
favorizează înțelegerea evenimentelor din viața reală și din narațiunile reprezentate verbal, Kafalenos crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează interpretarea. În experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin scris înainte de a fi citit. Și pentru că muzica instrumentală nu este împovărată de greutatea semantică atașată semnificanților verbali, Kafalenos consideră că este mai scriptibilă decât cea mai plurală dintre construcțiile alcătuite în cuvinte. În Music as a Narrative Art Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3.4. Perspectiva constructivistă / 87 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs / 92 Capitolul 4. Perspective românești asupra identității / 95 4.1. Identitatea o constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
desemnează o perspectivă ce reunește acele teorii care avansează sau pleacă de la ideea existenței unor identități fixe, statice, cu pronunțat caracter determinist, omogenizant 10, iar cel de-al doilea strânge în jurul său teorii care susțin ideea unor identități contextuale, procesuale, instrumentale, schimbătoare, inventate 11. Toate aceste puncte de vedere sunt însoțite de discursuri despre cultură, trăsături culturale, structuri, "granițe", categorii, putere, actori, memorii, imagini, emoții, cogniții ș.a., dar mai mult decât atât sunt însoțite de ceva mai puternic, de o "nevoie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
organică, naturală, instinctivă, nereflexivă, prin care un actor se vede pe el însuși ca un mijloc sau instrument de atingere a scopurilor grupului din care face parte. Societatea se referă la grupări bazate pe și susținute de pragmatism sau scopuri instrumentale. Este o "construcție socială" derivată din voința rațională / arbitrară (Körwille) deliberată, calculată, orientată spre viitor, prin care un actor vede grupul social ca mijloc de atingere a scopurilor sale individuale. Am considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective deoarece includ toate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
neexistând în sine, ci doar în calitate de categorii sau constructe generate subiectiv, ca reprezentări ale noastre. Transpusă în termeni de asumpții asupra identității, această idee poate, lua oricare din formele următoare: a) Identitatea este o construcție socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță, deci multiplă și fluidă. Vom exemplifica această poziție cu teorii ale identității denumite de alții contextualiste, situaționaliste, instrumentaliste, cognitiviste sau invenționiste. 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată În general
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță, deci multiplă și fluidă. Vom exemplifica această poziție cu teorii ale identității denumite de alții contextualiste, situaționaliste, instrumentaliste, cognitiviste sau invenționiste. 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată În general, Barth este considerat a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare etică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
elev va avea posibilitatea să interpreteze vocal sau la instrumente improvizate, ba chiar poate efectua mișcări ritmice pe melodia cântată de colegi. Lucrând cu două sau patru clase, Învățătorul va realiza ușor schimbul dintre generații atunci cand pregătește formații muzicale (vocale, instrumentale), În afara orelor de curs. e) Religia, disciplina pe care o studiază de obicei cu un alt cadru didactic este bine să se cupleze la ambele clase sau chiar la patru clase În situația unui astfel de simultan. Conținuturile se pot
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
foarte importantă deoarece copilul cu dificultăți de Învățare poate fi recuperat În totalitate În urma unui tratament medical și psihopedagogic adecvat sau prin Înlăturarea condițiilor care au condus la instalarea retardului. Dificultățile de Învățare se manifestă, cu predilecție În zona capacităților instrumentale: vorbit, scris, citit, calcul. Literatura de specialitate arată cauzele multiple care determină În mod semnificativ apariția dificultăților de Învățare: cauze biologice și fiziologice: nașteri premature, boli cronice sau contagioase care presupun o absență Îndelungată de la grădiniță/școală, probleme hormonale, probleme
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
coloratul desenelor date. Pentru timpul liber le-am recomandat să facă mult sport/turism, să acționeze calculatorul, jocurile mecanice, să colecteze materiale refolosibile, pe care să le valorifice, să formeze grupuri bazate pe interese comune pentru distracție: grup vocal, grup instrumental, cupluri de ieșit cu căruța sau individual, baby-sitter, pentru fetele care au frați sau nepoți mici de crescut. Tinzând spre incluziune, cadrele didactice se perfecționează În cadrul cursului ”Școală incluzivă” la C.C.D. Brașov, iar la clase confecționează fișe de lucru, planșe
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
depistați 4,5%, iar la 16 ani sunt diagnosticați 14%. La vârsta adultă procentajul scade brusc, aceștia intră În rândul populației adaptate profesional și social. Acești copii Întâmpină dificultăți În comunicare, În Însușirea scris-cititului și a calculului. Ei prezintă tulburări instrumentale marcante care nu pot fi recuperate la clasă, prin activitatea Învățătorului. Din nefericire mai sunt și astăzi părinți care insistă să-și Înscrie copilul În clasa I fără ca acesta să fie apt. Inteligența școlară sub limită - Debilitatea mintală Elevul din
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
educative (familii dezorganizate, exigența exagerată a părinților). Cum se manifestă acești copii? Prin agitație continuă, excesivă și incoerență (trece brusc de la o activitate la alta, părăsește banca, deranjează lecția), nestăpânire, impulsivitate și labilitate a comportamentului, nu-i functionează inhibițiaș. Tulburări instrumentale Din categoria deficiențelor instrumentale fac parte: tulburările de limbaj (oral - dislaliile, scris - dislexiile, disgrafiile, disortografiile), discalculiile. Caracteristica esențială a acestor deficiențe este apariția lor Într-un context de normalitate a inteligenței si personalității. Aceste inabilități școlare apar la vârstă școlară
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
exagerată a părinților). Cum se manifestă acești copii? Prin agitație continuă, excesivă și incoerență (trece brusc de la o activitate la alta, părăsește banca, deranjează lecția), nestăpânire, impulsivitate și labilitate a comportamentului, nu-i functionează inhibițiaș. Tulburări instrumentale Din categoria deficiențelor instrumentale fac parte: tulburările de limbaj (oral - dislaliile, scris - dislexiile, disgrafiile, disortografiile), discalculiile. Caracteristica esențială a acestor deficiențe este apariția lor Într-un context de normalitate a inteligenței si personalității. Aceste inabilități școlare apar la vârstă școlară mică. Un copil cu
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
ar fi spus Benedict Anderson. Cu toate acestea, mutațiile care survin în ultimele decenii sunt caracterizate pretutindeni în spațiul creștin de privatizarea vieții și valorilor religioase, de orientarea de consum, precum și de ceea ce psihologii sociali numesc prevalența orientării religioase extrinseci, instrumentale, care se substituie religiei ca sens, tradiționale, intrinseci. Studiile de psihologia religiei atestă, de altfel, o legătură puternică între orientarea religioasă extrinsecă (operaționalizată prin indicatori de genul: "calificarea religiei ca fiind foarte importantă", "participare frecventă la biserică", "inflexibilitate doctrinală") și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
-și stabilească normele, ei trebuie să lucreze adesea chiar și mai mult ca să ne facă să le judecăm cu exactitate personajele în lumina acestor norme"389. Romanul poate fi acuzat de un limbaj mult prea codificat. Însă prin funcția sa instrumentală, limbajul exprimă cunoștințe, păreri despre doctrina comunistă și produce sens. Jocurile de cuvinte rezultă în urma unei munci asidue și sunt o opțiune a autoarei care nu doar scrie, ci spune lucrurile într-un anume fel, conștientă de riscul criptării exagerate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un instrument al introspecției, o cronică a lumii din afară ce rareori conține referiri la propriile trăiri. Discursul ficțional al Monicăi Lovinescu poate fi acuzat de codificare exagerată a limbajului. De aceea am încercat să demonstrăm că prin funcția sa instrumentală, limbajul din roman exprimă cunoștințe, păreri despre doctrina comunistă și produce sens. Jocurile de cuvinte sunt o opțiune a autoarei care spune lucrurile într-un anume fel, conștientă de riscul criptării exagerate. Romanul Cuvântul din cuvinte beneficiază la apariție de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Metode bazate pe acțiune (metode practice). În afară de faptul că acestea servesc la însușirea de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi, în esență ele urmăresc operaționalizarea sau instrumentalizarea noțiunilor, aplicarea lor creatoare la realitatea practică, de unde și denumirea de metode operaționale sau instrumentale. După caracterul acțiunii, acestea se grupează în : 1. Metode de acțiune efectivă, reală sau autentică, de o gamă foarte largă, începând cu cele de exersare (tehnica exercițiului, group-training-ului etc.) și continuând cu diferite tipuri de lucrări practice (inclusiv experimentale, lucrări
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
concret de valorificare a metodei” (Moise, C., 1996, p. 99) 1.2. Funcțiile metodelor (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, p. 38): - funcția cognitivă, de organizare și dirijare a cunoașterii (învățării), de elaborare a noi structuri cognitive și operaționale; PREDARE - funcția instrumentală (operațională), de intermediar între elev și materia de studiat, între obiectivele de îndeplinit și rezultate; - funcția normativă, de optimizare a acțiunii, de a arăta ,,cum” anume să se procedeze, ,,cum“ să se predea, ,,cum“ să se învețe pentru obținerea unor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
metoda didactică; c. strategia didactică; d. procedeul didactic; e. tehnologia didactică. 2. Funcția de optimizare a acțiunii, de a arăta ,,cum” anume să se procedeze, ,,cum“ să se predea, ,,cum“ să se învețe indică următoarea funcție a metodelor didactice: a. instrumentală; b. formativ-educativă; c. motivațională; d. cognitivă; e. normativă. 3. Din categoria metodelor tradiționale fac parte metodele: a. modelarea; b. exercițul; c. studiul de caz; d. demonstrația; e. problematizarea; f. algoritmizarea. 4. O reproducere simplificată a unui original (obiect, fenomen etc.
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
performanței; - retenția și transferul PREDARE - prezentarea tipurilor de lecții (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, pp. 58-61) Tipuri de lecții Definiție Variante Etape de comunicare/ însușire de noi cunoștințe Vizează însușirea de cunoștințe și dezvoltarea proceselor și însușirilor psihice, a capacităților instrumentale și operaționale. Lecția introductivă Lecția prelegere Lecția seminar Lecția programată Captarea atenției Reactualizarea cunoștințelor Enunțarea scopului Prezentarea conținutului Dirijarea învățării Obținerea performanței Feed-back-ul Evaluarea performanței Retenția (fixarea) Transferul de formare de priceperi și deprinderi Presupune formarea unor deprinderi specifice domeniilor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Lecția de comunicare/ însușire de noi cunoștințe vizează: a. formarea unor deprinderi specifice domeniilor de activitate diverse; b. consolidarea cunoștințelor însușite, aprofundarea lor și completarea unor lacune; EVALUARE c. însușirea de cunoștințe și dezvoltarea proceselor și însușirilor psihice, a capacităților instrumentale și operaționale; d. constatarea nivelului de pregătire a elevilor. 5. Lecția cu caracter practic reprezintă una din variantele următorului tip de lecție: a. de fixare și sistematizare; b. de formare de priceperi și deprinderi; c. de verificare și apreciere a
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
didactice Probele practice Hărțile de contur Efectul Pygmalion Modelul curricular Corelația dintre senzorial și rațional Decizia Planul Dalton Funcția de diagnosticare Cum voi face? Procedeul didactic Evaluarea continuă Cercurile de specialitate Prelungirea duratei învățământului obligatoriu Modelul Normativitatea Dimensiunea structurală Funcția instrumentală Portofoliul Lecția de de fixare și sistematizare Generalitatea Lecția Efectul de ordine Concepte-cheie Categoria Obținerea performanței Flexibilitatea Învățarea prin dramatizare Dimensiunea funcțională Evaluarea sumativă Munca independentă Probele scrise Interacțiunea profesor-elev Efectul halo Ce voi face? Locurile didactice Testul docimologic Modelul
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Proba de certificare a competențelor lingvistice de comunicare în limba română are următoarele caracteristici: - comunicare orală, verbală, directă; - comunicare interpersonală preponderent unidirecționată (comunicarea bidirecționată apare, de obicei, ca secvență finală, când evaluatorii intră în dialog cu candidatul); - comunicare oficială (ascendentă), instrumentală (scopul explicit este evaluarea competențelor lingvistice ale candidaților). Având în vedere aceste tipologii, candidații trebuie săși adecveze ținuta, comportamen tul și discursul la contextul situației de comunicare. 3.1. Componenta verbală Pregătirea răspunsului începe cu o lectură rapidă, de orientare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]