4,097 matches
-
cu mult mai adâncă. Misticul ne spune că dinspre transcedență se relevă o entitate cu care omul răutății seamănă mai intens decât se întâmplă cu ierarhiile organicului inferior. Astfel, clarvăzătorul ce ascede spre sfințenie indică ca terifiantă prezență comparativă un intelect al tenebrelor, o flacără a unui zeu răsturnat ce-și oglindește fardarea diabolică pe chipul celui rău. Acest ne-omenesc transcendent îl surprinde misticul în saltul său peste viziunea ateului pe care o acceptă ca reală dar insuficientă. Aici apare
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
menise să fie istoric; că nu încăpea nici o îndoială în această privință, o dovedeau simțământele lui când încerca, măcar pentru o frântură de clipă, să adopte ireala ipoteză de a renunța la istorie. El urma să fie, cu întregul său intelect, cu nervii, cu dorințele sale, cu întreaga lui energie, cu tot sufletul, un cărturar, un erudit. În calitate de bun istoric, va trebui să știe de toate, să-și lărgească necontenit sfera cunoștințelor. Spre acest domeniu se îndreptau impulsurile lui competitive, nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ea mi-a răspuns că, fără îndoială, își va relua studiile, dar „nu încă“, și că poate o să înceapă să „scrie ceva.“ Mă tem că în momentul de față e mai preocupată de mintea lui George decât de propriul ei intelect. Am mai încercat să aflu, amintindu-mi de o întrebare pe care i-am pus-o cândva, dacă un George docil și liniștit continuă să o intereseze. Mi-a răspuns cu emfază că da, și că acum îl iubește într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie să fie doar un semn care marchează trupul: Dt 10,16; 30,6; Ier 4,4 vorbesc despre „circumcizia inimii”. Pentru că în limbile semitice inima desemnează metaforic intelectul, spre deosebire de Occident în care ea este locul sentimentelor, această formulă presupune că toată viața gânditoare trebuie să se desfășoare sub semnul alianței, al cărei semn fizic este. 9 Alte elemente relevante: cultul și sacrificiile 9.1 . Cultul Dintre diferitele definiții
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în fața frumuseții lumii. Regăsim la anumiți autori o astfel de coincidență. Astfel, "lumea copil" la G. Vico sau "bărbatul-copil" la Platon 107, care atrag atenția asupra procesului de exaltare, a curiozității deschise proprii proximității naturii, a energiei native pe care intelectul n-a slăbit-o încă. Acestei figuri energetice a "copilului etern", creștinismul i-a păstrat urma în sărbătoarea de Crăciun, când Dumnezeu apare sub forma unui copil. Franciscanii, fideli "exemplarismului" sfântului Bonaventura, adică atenți la forța imaginilor, au pus în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fi programată genetic, cultural de sentimente, de idei de concepte, de semne, dar ordinea relațiilor rămâne memoria centrală, organele de comandă și organele de execuție. Medicina a observat în ce măsură identitatea proceselor biologice se deosebește de activitatea autonomă și secvențială a intelectului. Legile psihologice sportive devin un instrument fizic sau biologic acționând asupra fenomenelor anorganice și a celor vitale din societatea umană: 1.geografia corpului uman formează primul corpus de dezvoltare al societății sportive. 2.un al doilea prag de dezvoltare se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
îi definim prin „deșteptarea facultăților pur spirituale”, latente în fiecare sportiv. Doar în acest caz, diferențele aparente între oameni, culturi sau religii ar putea să dispară. Putem traduce termenul inițiere sportive prin deșteptarea unor posibilități supra-mentale, care diferă total de intelectul unui savant, de exemplu, care poate fi descris, de obicei, să spunem printr-o evaluare sau un examen. Inițierea sportivă se poate traduce, de asemenea, prin deșteptările succesive ale nivelurilor de conștiință superioare mentalului uman, dar accesibile prin perseverența efortului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
similar între sport și religie se numește moral, care aparține moralei, conduitei admise și practicate într-o societate, care se referă la morală; etic; care este conform cu morala; cinstit, bun; moralicesc, care conține o învățătură; moralizatoare, care aparține psihicului, spiritului, intelectului, care se referă la psihic, spirit sau intelect; spiritual, intelectual, în sport morala fiind camaraderie și fairplay! În accepția religioasă, inițierea are un sens profund, adesea marcat de un ritual sau de simboluri, semne, obiecte, imagini etc. care reprezintă indirect
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care aparține moralei, conduitei admise și practicate într-o societate, care se referă la morală; etic; care este conform cu morala; cinstit, bun; moralicesc, care conține o învățătură; moralizatoare, care aparține psihicului, spiritului, intelectului, care se referă la psihic, spirit sau intelect; spiritual, intelectual, în sport morala fiind camaraderie și fairplay! În accepția religioasă, inițierea are un sens profund, adesea marcat de un ritual sau de simboluri, semne, obiecte, imagini etc. care reprezintă indirect (în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
respins sau nu va fi observat. Posesori ai unui "tezaur de amintiri", putem redescoperi și înțelege evenimente sau experiențe petrecute în timp, deși evenimentul inițial părea fie banal, fie de neînțeles la acel moment. Așadar o experiență neobișnuită sau inaccesibilă intelectului pe moment poate contribui într-un mod pozitiv mai tîrziu. În această direcție, constructivismul asigură cea mai elegantă și inteligibilă teorie privind modul în care oamenii se folosesc de vechile opinii și cunoștințe pentru a construi noi înțelesuri. Situații care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
includerent ex pari et impari constiterunt) recurge la un excursus despre crearea Sufletului Universal (I, 6, 2, 3; I, 6, 46; II, 2, 14-24). Macrobius reia teoria platoniciană existentă în Timaios (35a-36d). Heptada 8, ultimul număr prim al decadei, reprezintă Intelectul (I, 6, 11 Pallas; I, 6, 45-48) și lumina primordială (), întruchipează viața sau principiul ei cel mai nobil și sănătatea (cicluri sau bioritmuri în cuprinsul unei existențe; I, 6, 62-81). Octava 9, fiind dublul lui patru, simbolizează erosul, prietenia (), gândirea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ductum faciunt quae duobus punctis ut supra diximus coercetur). Macrobius accentuează caracterul metafizic pe care îl implică noțiunea de , raporturile ei cu Divinitatea (deus prima hypostas) și cu sufletul (anima a treia hypostas), identificarea cu cea de-a doua ipostază Intelectul (mens, , Comm. I, 6, 8-9 ... ad summum refertur deum eiusque intellectum a sequentium numero rerum et potestatum sequestrat, nec in inferiore post deum gradu frustra eam desideraveris) Macrobius alude la teoria procesiunii hypostas-urilor a lui Plotin, care decurge dintr-un
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sequestrat, nec in inferiore post deum gradu frustra eam desideraveris) Macrobius alude la teoria procesiunii hypostas-urilor a lui Plotin, care decurge dintr-un anumit sistem astronomic (Eudoxos 13 teoria sferelor concentrice): Divinitatea (deus; Plotin Unul Absolut = Divinitate ), din care purcede Intelectul (mens, ), din care, la rândul, lui emană Sufletul. Fiecare nivel al realității conține toate lucrurile, însă în grade diferite de complexitate (I, 5, 8; V, 3, 15): Divinitatea le cuprinde pe toate fără nicio distincție, Intelectul conține și el toate
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Divinitate ), din care purcede Intelectul (mens, ), din care, la rândul, lui emană Sufletul. Fiecare nivel al realității conține toate lucrurile, însă în grade diferite de complexitate (I, 5, 8; V, 3, 15): Divinitatea le cuprinde pe toate fără nicio distincție, Intelectul conține și el toate ființele distincte, dar solidare, adică fiecare ființă le conține pe toate celelalte în potență (Macrob. I, 6, 9 mens ... innumeras tamen generum species et de se creat et intra se continet); în Suflet, natura unitară, armonioasă
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
unitară, armonioasă I, 6, 9, simplicem... naturam) lucrurile tind să se distingă unele de altele până la difuzia, la diversitatea sensibilului (I, 6, 9, cum se animandae immensitati universitatis infundat; Plotin V, 1 ). Pe de-o parte, se raportează la Divinitate; Intelectul o face să devină cognoscibilă multiplicității de ființe. Fiecare idee sau formă este o expresie a Intelectului, solidaritatea lor este analogă științei, Lumii Inteligibile și spiritului universal; este cea care conferă ordine Lumii Sensibile, raporturi raționale, este modelul autentic (). Pe
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
la diversitatea sensibilului (I, 6, 9, cum se animandae immensitati universitatis infundat; Plotin V, 1 ). Pe de-o parte, se raportează la Divinitate; Intelectul o face să devină cognoscibilă multiplicității de ființe. Fiecare idee sau formă este o expresie a Intelectului, solidaritatea lor este analogă științei, Lumii Inteligibile și spiritului universal; este cea care conferă ordine Lumii Sensibile, raporturi raționale, este modelul autentic (). Pe de alta, la Suflet (Comm. I, 6, 9 inde quoque aciem paululum cogitationis inclinans hanc monada reperies
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fragmentul I, 6, 8-9: natura matematică (pe linie pythagoreică) a unității ca par și impar, divizibil și indivizibil își găsește o justificare pe plan metafizic: unitas = mens este indivizibilă (impară, masculină) prin participarea la Divinitate, prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană Sufletul, este cauza existenței celei de-al treilea hypostas și prin conținerea în sine a tuturor ființelor în diversitatea și multiplicitatea lor. Capitolul 3 Teoria elementelor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Cicero, care numește ultima sferă (extimum globum), cea care le antrenează pe toate celelalte în mișcarea de rotație, zeul suprem (Summum deum): aceasta nu poate fi cauza primă, un zeu atotputernic, de vreme ce este o creație a Sufletului care derivă din Intelect, iar acesta din urmă din Unu echivalent cu Zeul Suprem (teoria procesiunii). Cerul stelelor fixe este animat de Sufletul Universal pe care "theologi" îl identifică cu Juppiter (I, 17, 14 ipsum denique Iovem veteris vocaverunt, et apud theologos Iuppiter est
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
care indică maniera în care formele realității depind unele de altele. Deasupra unității multiple care constituie Lumea Inteligibilă trebuie considerat Unul absolut (Divinitatea deus; prima causa, princeps et origo I, 14, 6) fără distincții și fără diversitate, din care emană Intelectul (mens) care este înainte de toate ordine organizarea ideală a Întregului nu este altceva decât expresia obiectivă a Inteligenței absolute (I, 6, 20 aut mens ex eonata in qua rerum species continentur). Intelectul sau Lumea Inteligibilă este știința Lumii Sensibile realizată
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fără distincții și fără diversitate, din care emană Intelectul (mens) care este înainte de toate ordine organizarea ideală a Întregului nu este altceva decât expresia obiectivă a Inteligenței absolute (I, 6, 20 aut mens ex eonata in qua rerum species continentur). Intelectul sau Lumea Inteligibilă este știința Lumii Sensibile realizată într-un hypostas, anterioară Lumii Sensibile care este imitația ei. Sub Lumea Inteligibilă și emanând din aceasta trebuie așezat un alt hypostas: Sufletul (anima) care aduce ordine în materie, care este cauza
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
anterioară Lumii Sensibile care este imitația ei. Sub Lumea Inteligibilă și emanând din aceasta trebuie așezat un alt hypostas: Sufletul (anima) care aduce ordine în materie, care este cauza existenței Lumii Sensibile; esența interioară activă și mobilă, întinzându-se între Intelect și materie (I, 17, 12 cum globus ipse quod caelum est, animae sit fabrica, anima ex mente processerit, mens ex deo quivere sumus est, procreata sit). Sufletul are un rol special în înlănțuirea hypostasurilor, este ultimul dintre rațiunile inteligibile și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este doar forța motrice (ex se movetur II, 13, 7 et passim) și activă, amestecată cu materia pe care o ordonează, ci și activitatea contemplativă ce conține în sine ordinea pe care o impune, pentru că a contemplat această ordine în Intelect (I, 8, 4 omnemque animae cogitationem in sola divina dirigere): astfel Sufletul, pe de o parte, atinge Intelectul care este ordinea în sine, pe de alta, materia pe care o organizează. Organizarea Universului dezvăluie, în același timp, Alteritate și Identitate
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
care o ordonează, ci și activitatea contemplativă ce conține în sine ordinea pe care o impune, pentru că a contemplat această ordine în Intelect (I, 8, 4 omnemque animae cogitationem in sola divina dirigere): astfel Sufletul, pe de o parte, atinge Intelectul care este ordinea în sine, pe de alta, materia pe care o organizează. Organizarea Universului dezvăluie, în același timp, Alteritate și Identitate, planul ideal se raportează doar la Identitate și la Diversitate specifică, iar planul Sensibil doar la Identitate și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
successionibus se sequantur degenerantia per ordinem ad imum meandi). Prima reflexie este cea a sufletului senzitiv care intră în structura umană, mai apoi se îndreaptă spre toate celelalte specii de suflet diferite unele de altele. Hypostasul Sufletului este , intermediar între Intelectul Divin și creaturile sensibile, este, pe de o parte sursa vieții (I, 14, 8 anima ergo creans sibi condensque corpora), pe de alta este lanțul de aur40 (I, 14, 15 catena aurea) care unește creaturile cele mai insignifiante cu Zeul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
considerando quaerere forte auctorem velis, mens tua ad animam quasi ad fontem recurat). Sufletul Universal și sufletele individuale își au lăcașul și locul în Lumea inteligibilă, acolo ele continuă să trăiască imobil în mijlocul realității autentice și perfecte cu privirea spre Intelect (mens) și prin el spre Unu (Deus). Acțiunea demiurgică nu este diferită ca natură de acțiunea prin care Unu a dat naștere Intelectului, iar Intelectul Sufletului, are doar un grad inferior: lumina ce emană din el creează doar, întâlnind materia
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]