3,937 matches
-
putea ține pasul cu informația. După unele opinii<footnote D. Mateescu, „SCM - uninstrument puternic pentru Departamentul de aprovizionare-desfacere”, http://news.totalsoft.ro/www/citeste-mai departe....html*articleID 74-articol footnote>, este preferabil ca modulele SCM să fie integrate în sistemele ERP, întrucât interacționează optim cu a lte funcții ale platformei software. Astfel, marii producători de soluții ERP au întrev ăzut perspectivele SCM și au inclus în ofertele lor și module destinate managementului lanțului de aprovizionare desfacere. Totuși, în cazul în care o întreprindere
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
iar acest lucru are implicații semnificative asupra ipotezelor pe care le formulăm și a rezultatelor pe care le obținem, la fel se poate întâmplă și cu forma măsurii folosite. Măsurarea va depinde de modelul folosit pentru a analiza datele (va interacționa cu acest model), iar felul în care atribuim valori numerice caracteristicilor obiectelor poate fi ales astfel încât să obținem o măsurare optimă din punctul de vedere al modelului statistic. Această strategie poartă numere de „scalare optimă”1. Acest lucru înseamnă atribuirea
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
concentra asupra populației de partide și să analizez cum se raportează unul la celălalt în funcție de ideologie, de alianțe, de participarea la guvernare, de apartenența la parlament, de suportul popular etc. Putem să ne concentrăm asupra variabilelor (dorim să înțelegem cum interacționează anumite variabile, dacă sunt corelate, dacă una o determină pe cealaltă și așa mai departe). Astfel, putem investiga în ce măsură luarea unei poziții radicale față de avort crește sau diminuează susținerea pentru un partid, cum a influențat problema războiului din Irak popularitatea
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
hartă structurală constituie baza medicinei moderne. În schimb, în medicina chineză tradițională se pune accentul pe proces, și nu pe structură. Corpul omenesc este privit ca un sistem energetic în care diferite substanțe - qi, sângele, jing, fluidele corporale și shen - interacționează și creează întregul organism fizic. Qi este cea mai importantă dintre aceste substanțe. Ea este esența vitală, parțial materie și parțial energie. Qi circulă în corp printr-un sistem închis de canale, așa-numitele meridiane. Rețeaua de meridiane permite qi-ului
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
mouse-ul este o metaforă a extinderii mâinii sau a expansiunii subiectivității. În același timp, aceste tehnologii materiale sunt o metaforizare a identității multiple și nomade, navigând permanent în spațiile de date și deschizând ferestre simultane către lumi construite și plăsmuite, interacționând în zone ale controlului social sau ale puterii politice, economice sau ideologice. Ne vom folosi de studii postmoderne media pentru a evidenția câteva modele corporal-identitare schițate în această direcție. În timp ce acceptăm caracterul real al virtualității, respectiv cadrele existențiale și practice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intră în dialog cu subiectul uman, devenind la rândul său un subiect computațional și întemeind o interstițialitate corporeală dinamică, specifică legăturilor și întreruperilor din fluxurile de date ale rețelei. Un obiect al interfeței digitale, un instrument mașinic cu care utilizatorul interacționează și comunică prin feedback, un program sau o unealtă din cadrul său, toate acestea nu sunt doar extensii ale corpului uman de tipul mouse-ului ca prelungire a mâinii, ci sunt componente ale unui sistem în care acțiunile, comenzile și răspunsurile se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de idei dintre inteligența și viața artificială (vezi Steels, 1995, Maes, 1995Ă, deși, abia în anii ’90, cu suportul Internetului, aceștia au devenit populari. O definiție unanimă îi apreciază pe acești agenți drept sisteme intenționale, operând independent și rațional și interacționând multiplu, într-o viziune care survolează barierele dintre actor și spectator, uman și nonuman, intenționalitate și obiectualitate. Spre deosebire de obiectele obișnuite ale lumii virtuale, de la clădiri la reprezentările avatarice, care sunt limitate la un răspuns conform cu preprogramarea lor, agenții raționează cu privire la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
produse de o companie japoneză, Bandai. Aceste „obiecte” electronice „însuflețite” sunt privite drept o formă de viață care necesită îngrijire și dragoste, având senzori de mișcare, tactili sau sensibili la lumină, vorbind propria limbă și limba învățată de la proprietari, putând interacționa cu un alt „obiect” de acest tip și fiind capabile să arate stări emoționale. 1.3. Inteligența și viața artificiale (de la agenții cognitivi la virușii computaționaliătc "1.3. Inteligența și viața artificiale (de la agenții cognitivi la virușii computaționaliă" Permeabilitatea categorială
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discutată și criticată în capitolul al treilea în legătură cu transumanismulă. De pildă, Kurzweil (1999Ă prognozează, în a doua jumătate a secolului XXI, posibilitatea ca ordinatoarele să citească, să înțeleagă și să împărtășească cunoștințele într-un mod superior oamenilor, să învețe să interacționeze, să-și contureze propriile valori și aspirații, prin urmare să-și dezvolte propria personalitate care poate să difere de trăsăturile unei personalități umane. Mai mult chiar, se prevestește imposibilitatea distingerii între o inteligență umană și una artificială și pretenția inteligențelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o glumă sau o ironie. Utilizând concepte abstracte, ordinatoarele nu reușesc să acceadă la înțelegerea acestora în modurile în care reușesc creierul și simțurile umane, capabile de a percepe concretul. Chiar dacă, datorită algoritmilor genetici sau rețelelor neuronale, există programe care interacționează cu mediul, dobândind o anumită autonomie și capacitatea de autoorganizare și de autoreproducere, „inteligența” lor este considerată sterilă și mimetică, lipsită de originalitate creatoare, de conștiință de sine, de dorință sau de intenționalitate. Redusă la rangul de obiect și privată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mediu al creșterii propice unor noi forme de viață, artificiale. În acest cadru, se discută și se cercetează structuri de cyberviață, având propriile caracteristici de adaptare și de reproducere sau deținând proprietatea selecției evolutive artificiale, care locuiesc în spațiul virtual, interacționează cu utilizatorul și între ele și care sunt programate să încerce să supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
senzații fizice, între realități numerice dematerializate și percepții concrete, încarnate. Viețile artificiale, urmând desfășurarea simbolurilor matematice ale unui algoritm genetic, pot simula comportamente colective, „sociale” și conduite individuale, idiosincratice (vezi Bonabeau și Theraulaz, 1995Ă, sunt capabile să evolueze și să interacționeze cu spațiul virtual și cu lumea realității fizice, să se reproducă și să „moară”. Mai mult decât să evidențieze o metaforă a viului, astfel de „ființe” sau „vietăți” „trăiesc” în lumea virtuală în conformitate cu legile programării care stabilesc condițiile inițiale ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
când imaginile devin entități virtuale și agenți virtuali, aflăm ceva foarte special despre spațiile generate de realitatea virtuală. Întotdeauna am fost în stare să ne cufundăm în lumea romanelor, simfoniilor sau filmelor, dar realitatea virtuală insistă să ne mișcăm și interacționăm în mod fizic cu lumile artificiale (...Ă Utilizatorul locuiește în lumea virtuală și interacționează cu entitățile virtuale (Heim, 1995, p. 70Ă. Expunând teoria contradictorie a lui Heim, considerăm că dorința cyborgică de fuzionare sistemică, de deschidere și de întretăiere permanentă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
generate de realitatea virtuală. Întotdeauna am fost în stare să ne cufundăm în lumea romanelor, simfoniilor sau filmelor, dar realitatea virtuală insistă să ne mișcăm și interacționăm în mod fizic cu lumile artificiale (...Ă Utilizatorul locuiește în lumea virtuală și interacționează cu entitățile virtuale (Heim, 1995, p. 70Ă. Expunând teoria contradictorie a lui Heim, considerăm că dorința cyborgică de fuzionare sistemică, de deschidere și de întretăiere permanentă și posibilitatea relației erotice în realitatea virtuală și/sau în cyberspațiu nu fac decât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
capitolul al treilea, cu postumanismul moderat. Acesta este până la urmă sensul schizo-subiectivității conceptualizate în primul capitol: împărțirea perspectivei asupra ființei umane între înțelesul identității ca unitate corporală a sintezei om-mașină și sensul identității ca dezmembrare cyborgică organ-proteză. Un corp cyborgic interacționează în spațiul virtual prin protezare, este supus limitelor finite ale mașinii de tip Turing, în același timp intrând într-o infinitate de conexiuni multivectoriale. Hibriditatea aceasta de tip biotehnologic trebuie înțeleasă însă în ambele direcții: ca trup fizic care are
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care se reformulează identitatea umană în noile dimensiuni ale unei postmodernități „calculatoriste”, definite prin societatea cunoașterii. De pildă: Realitatea virtuală duce cu un pas mai înainte imaginarul cuvântului și imaginarul filmului sau imaginea video prin plasarea individului «înăuntrul» lumilor alternative. Interacționând în mod direct cu realitatea, o practică simulațională este amplasată, alterând pentru totdeauna condițiile în care identitatea eului este formată (Poster, 1995Ă. Preluând un punct de vedere poststructuralist (și/sau deconstructivistă, acești cercetători ai spațiului virtual teoretizează identitatea în accepția
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a îngustat în mod considerabil în contexte comunicaționale în care trasarea cu exactitate a ceea ce este specific uman și a ceea ce este specific tehnologic a început să fie dificilă. Având în vedere aceste realități, teoreticiana analizează procesul prin care oamenii interacționează emoțional cu computerele, în special copiii și adolescenții. Pentru aceștia din urmă, computerul este o mașină psihologică, mai degrabă decât una fizică: chiar dacă se spune că un computer este doar o mașină (just machineă, copiii îi atribuie acestuia proprietăți psihologice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o relație de conectare și de reversibilitate. De exemplu, utilizatorul Internetului este un nomad, un „barbar” hoinărind între două spații, cel digital și cel fizic, conturând prin însăși traiectoria discontinuă a perindărilor sale o teritorialitate virtuală, intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu conștiința și simțurile acesteia. Intersectarea dintre imagine, corporalitate și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și de reversibilitate. De exemplu, utilizatorul Internetului este un nomad, un „barbar” hoinărind între două spații, cel digital și cel fizic, conturând prin însăși traiectoria discontinuă a perindărilor sale o teritorialitate virtuală, intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu conștiința și simțurile acesteia. Intersectarea dintre imagine, corporalitate și computabilitate se remarcă în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imagine și referent sau între imaterial și tangențial. Pe când Donna Haraway este cunoscută prin teoriile-manifest ale cyborgului, Orlan este renumită prin imaginile corporale avatarice. De asemenea, Catherine Ikam realizează, la Muzeul Viitorului din Linz, chipuri tridimensionale în suportul computerului, care interacționează cu vizitatorii ambientului virtual („Face à face”, 2000Ă, în timp ce Orlan creează „L’Art charnel”. Sintagma este inventată în 1990, ca o contrapoziție la body art, aceasta din urmă fiind considerată o artă a suferinței și a purificării în viziunea artistei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biobot, un robot biologic ale cărui acțiuni sunt controlate de o colonie de microorganisme GFP acționând ca un creier pentru acesta, dar și avatar al participantului web în cadrul spațiului virtual al teleprezenței. Astfel, forme de viață, luminiscente în mod sintetic, interacționează în spațiul virtual cu vizitatorul. De pildă, schimbările în colonia de microorganisme ale biobotului sunt monitorizate de către acesta și provoacă mișcarea și deplasarea lui în interiorul expoziției. Organismele artei transgenice create prin clonarea genei (Green Fluorescent Protein - GFPĂ izolate dintr-o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transgenice (plante, pești, bacteriiă care pot fi controlate prin sistemul audiovizual al biobotului din perspectiva căruia spațiul poate fi experimentat și prin intermediul căruia se efectuează simbioza organism-mașină. Animalele, plantele și bacteriile alterate genetic sunt plasate în instalații unde acestea pot interacționa cu roboți biologici și unde privitorii-vizitatori le pot modifica local sau prin procesul de teleprezență specific Internetului. După cum am remarcat deja, arta transgenică ridică nu doar probleme ale esteticului, ci și chestiuni ale culturii și ale științei, ale manipulării codului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu doar a fi în lume, ci a aparține lumii. Trupul uman este întotdeauna deja în lume așa încât corpul în sine sau corpul obiectivizat nu poate exista în mod concret. Trupul uman este, dimpotrivă, un subiect intențional situat în spațiu, interacționând cu mediul și conectat lumii: dacă este adevărat că dobândesc conștiința propriului corp prin intermediul lumii, el fiind termenul neobservat, situat în centru, spre care toate obiectele își întorc fața, tot din același motiv este adevărat și faptul că propriul meu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
consta nu numai în teama față de fragmentarea mașinală a organismului, ci și față de dislocarea tehnologică a eului 25. O concluzie a acestui studiu este faptul că identitatea virtuală a (postăumanului nu poate exista fără corporalitate și fără materialitate, ci, dimpotrivă, interacționează cu identitatea real-fizică. Cu toate că subiectul (postăuman consemnează trecerea de la o existență predominant solidă la una preponderent lichidă (în spiritul teoriei postmoderneă în cadrul fluxurilor mașinice, al fluidităților identității și al interstițialităților trasgenetice, nu trebuie să uităm de natura materialității care subzistă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prisma informațiilor și puterii pe care le dețin aceste personaje implicate. Abordarea sistemică a conceptului de politică publică aduce în atenție o serie de observații suplimentare. O primă observație, din perspectiva sistemului în rețea, ar fi aceea că personajele implicate interacționează nu numai pe durata procesului examinat, dar și înainte și după finalizarea politicii publice. O a doua observație se referă la faptul că, de multe ori, personajele interacționează în procesul supus cercetării, dar și în alte domenii. Recunoașterea faptului că
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]