3,857 matches
-
și în termeni mai puțin palpabili, cum ar fi calitatea relațiilor cu grad sporit de cooperare. Activitățile din programele de creare a spiritului de echipă pot: Să amplifice conștientizarea proceselor sociale care au loc în sânul echipelor • Să dezvolte aptitudinile interactive/ interpersonale care le permit indivizilor să funcționeze eficace ca membri ai unei echipe • Să sporească eficacitatea globală cu care operează echipele în organizație (apud, Prutianu, St., 2004). Pentru a fi eficace, programele de creare a spiritului de echipă trebuie să
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
eficace, programele de creare a spiritului de echipă trebuie să se refere direct la responsabilitățile participanților și să fie considerate relevante de către toți participanții. Se pot utiliza abordări cum ar fi: învățare activă, dinamica grupurilor, exerciții de grup, formarea aptitudinilor interactive, casete video interactive, simularea rolurilor și simulare a activităților. Învățarea în aer liber (dezvoltare prin activități în aer liber) este o altă metodă bună de formare a aptitudinilor pentru munca în echipă, deoarece poate să ofere o aproximație mai apropiată
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
creare a spiritului de echipă trebuie să se refere direct la responsabilitățile participanților și să fie considerate relevante de către toți participanții. Se pot utiliza abordări cum ar fi: învățare activă, dinamica grupurilor, exerciții de grup, formarea aptitudinilor interactive, casete video interactive, simularea rolurilor și simulare a activităților. Învățarea în aer liber (dezvoltare prin activități în aer liber) este o altă metodă bună de formare a aptitudinilor pentru munca în echipă, deoarece poate să ofere o aproximație mai apropiată de realitate decât
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
oameni cu experiența sunt gata s-o împărtășească cu participanții la workshop, concentrarea pe probleme cu care se confruntă organizația (interne și externe), încurajează autocritica, încurajează opiniile de grup și individuale testând idei și apoi punându-le în practică (caracterul interactiv al workshop-ului), capacitatea de identificare a posibililor lideri și a „talentelor ascunse”în cadrul grupului, încurajează încrederea, responsabilitatea și loialitatea, oferă adesea soluții pentru probleme care ar părea de nerezolvat, adaptabil la nevoile oricărui grup de angajați, urmărește atingerea performanței și
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
dacă reușeam în felul ăsta să-l fac pe Chris să mă placă. —Grozav! am exclamat cu un entuziasm prefăcut. Aveam noroc. Cu vreo câteva luni înainte, mersesem cu Luke și Brigit la o chestie groaznică care se numea „instalație interactivă“. Un soi de piesă care se juca într-un garaj dezafectat din TriBeCa. Pe scenă se făceau chiar sub ochii noștri bodypainting și piercing în sfârcuri. Deși când spun scenă mă refer la porțiunea soioasă de podea unde publicul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
influențele intrapersonale determinante asupra controlului de sine; abilitățile sociale ce conduc la autoeficiență. Flay și Petraitis consideră comportamentul ca rezultat al situației, persoanei și mediului. Influențele atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-un mod indepedendent și afectează într-o formă interactivă deciziile de a acționa sau nu într-un anumit mod (ex. a consuma sau nu substanțe). Modelul autocontrolului a lui Santacreu și colaboratorii (1992)35 consideră că geneză problemei privind consumul de droguri pornește de la încercarea adolescentului de a obține
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Langan-Fox, Janice. (2001). Motivation, cognitions and traits: predicting occupational health, well-being and performance. Stress and Health, 17, 159-174. Ciorănescu, Alexandru. (2001). Dicționar etimologic al limbii române. București: Editura Saeculum. Colquitt, Jason A. și Chertkoff, Jerome M. (2002). Explaining Injustice: The Interactive Effect of Explanation and Outcome on Fairness Perceptions and Task Motivation. Journal of Management, 28, 5, 591-610. Cropanzano, Russel, Prehar, Cynthia și Chen, Peter. (2002). Using Social Exchange Theory to Distinguish Procedural From Interactional Justice. Group and Organization Management, 27
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
scenă "creaturi" numerice. Sensuri, figuri, gadget-uri care sunt tot atâția "Golemi" postmoderni. Toate acestea pun în evidență energia arhetipică a imaginilor. Toate acestea favorizează dilatarea eului în și grație alterității. Este o răspândire radioactivă a acestor media de comunicare interactivă. Într-un studiu, F. Casalegno vorbește chiar despre o alunecare de la oral la "aură"34. Este de asemenea interesant de notat că în jocurile și discuțiile de pe Undernet pe Internet, "ghost" este numele dat fantomei care rămâne imprimată atunci când protagonistul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
participă la o creație comună. Din aproape în aproape, se elaborează o ambianță pe care o putem califica drept "spirituală". Mai ales prin aceea că ele unesc în spirit indivizi care pot fi îndepărtați în spațiu. Noile mijloace de comunicare interactive participă la aceasta; pot fi considerate expresie a "comuniunii sfinților" postmoderni 56. Internetul sau telefonul celular suscită o "aură" specifică. Ele pun în scenă ceea ce Louis Massignon numea "substituția mistică", adevărată unire a rugăciunilor ce permite comuniunea în spirit, cu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sistemul eterogen al artelor cu trimitere spre artele non-verbale, cu regulamente sociale, cu rutină păstrată în ceremonial. Un individ izolat nu este sportiv, acțiunea sportivă este una socială. Nu există o singură iluzie, imaginarul sportiv rămâne o rețea de imagini interactive. Comunicarea depinde de partenerul sau partenerii din echipă, care stau sub semnul diferitelor intensități depuse de sportiv, antrenor, organizatori, public. Volumul antrenamentului stă sub semnul fizic, sufletesc și spiritual diferit, creator de plăcere sau neplăcere. Corpul stă sub semnul unor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a interveni eficient În cazul unor erori de sistem Completarea bazei de date cu noi lecții Perfecționarea continuă a cadrelor didactice În utilizarea sistemului AeL. Aceste metode audio vizuale, predarea În sistem AeL se pot Îmbina foarte bine cu metode interactive de predare Învățare, care se pot aplica cu mare succes la biologie : brainstorming, brainwriting, fiecare Învață pe fiecare, metoda predării/Învățării reciproce, metoda cubului, jocul de rol, etc. Dintre toate aceste metode am să exemplific câteva, mai des folosite și
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
mai mare eficiență se aplică la elevii clasei a V a, care pot realiza un portofoliu care să cuprindă: colecții de rădăcini, de tulpini, de frunze, floarea etalată, tipuri de fructe, colecție de semințe, etcetera. CONCLUZII Folosirea unor metode moderne, interactive, de stimulare a creativității, se subordonează nevoii permanente de schimbare din Învățământul românesc. Individualizarea și personalizarea fiecărui elev, valorizarea fiecăruia, posibilitatea profesorului de a cunoaște capacitatea fiecărui elev, obținerea de schimbări În plan cognitiv și atitudinal, stimularea lucrului În echipă
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
permanente de schimbare din Învățământul românesc. Individualizarea și personalizarea fiecărui elev, valorizarea fiecăruia, posibilitatea profesorului de a cunoaște capacitatea fiecărui elev, obținerea de schimbări În plan cognitiv și atitudinal, stimularea lucrului În echipă sau individual, sunt avantajele multiple ale metodelor interactive, creative și le recomandă a fi folosite cât mai des.
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
București. Tema acesteia, "Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate", acoperă un spațiu important al dimensiunilor sociopedagogice și psihopedagogice în condițiile reformatoare ale instituțiilor de cultură și învățămînt. Conținutul studiului stabilea repere ale activităților școlare interactive și interdisciplinare la disciplina educație vizual-plastică, activități desfășurate în spațiul muzeal. Această cercetare a fost inițiată într-o perioadă în care se prefigura finalizarea unui obiectiv de anvergură în imediata apropiere a Muzeului Satului Românesc "Dimitrie Gusti", un complex de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
marilor aglomerații urbane, avînd avantajul unui flux constant de vizitatori și posibilitatea oferirii unor servicii diversificate. Organizează expoziții temporare și dispun de spații modulate pentru expoziții itinerante sau cu o tematică deosebită care necesită proiecte speciale avînd în vedere caracterul interactiv al manifestărilor. Oferta este îndreptată către genuri diferite, punînd în valoare arta contemporană sau elemente ale științei și tehnologiei. În Franța, aceste centre alocă 70 % din sume pentru cheltuieli legate de funcționare și 30 % pentru expoziții și achiziții 40. Nu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acest caz o "instalație" poate deveni un punct al interferențelor sociale. Se pot observa și diferențe între formele comportamentelor non-verbale în funcție de tipul de muzeu: în muzeele tradiționale acestea iau de cele mai multe ori forma gesturilor, a posturii, a privirii; în muzeele "interactive", unde există posibilitatea contactului fizic cu exponatele sau elemente conexe expozițiilor se manifestă comportamente traduse prin manipulări ale obiectelor. Alte studii (Diamond, 1981; Koran, Dierking și Foster,1988; Kremer, 1992; Rosenfeld, 1980) au înregistrat interacțiuni diferite în funcție de vîrstă, sex, pregătire
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
studii care să pună în evidență aceste extreme. McManus și M. Paulette (1994) analizează contextul social ca determinantă a comportamentului în muzee identificînd prezența a patru grupuri de vizitatori 14: 1. Grupul de copii caracterizat prin: tendința către frecventarea muzeelor interactive; tendința de a manipula obiectele și de a cerceta; tendința de a sta un timp îndelungat în fața obiectelor; prezența ocazională a adulților în grup și care își adaptează de cele mai multe ori comportamentul la nevoile copilului; a. Grup de copii cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
însoțite de explicații; b. Grup de copii neînsoțiți apropiere psihică de cele mai multe ori față de exponate; c. Grup de elevi însoțiți timp mediu de conversație și studiu pe obiect. 2. Persoane singure lectură îndelungată, atentă; aproximativ 50 % sînt atrase de elementele interactive și multimedia prezente în expoziție. 3. Cuplurile conversează rar; studiază îndelungat materialele explicative; rămîn mult în fața obiectelor de muzeu; nu sînt dispuse către programele interactive. 4. Grupurile de adulți timpi particulari de vizionare (între 30 secunde și 1 minut/exponat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
studiu pe obiect. 2. Persoane singure lectură îndelungată, atentă; aproximativ 50 % sînt atrase de elementele interactive și multimedia prezente în expoziție. 3. Cuplurile conversează rar; studiază îndelungat materialele explicative; rămîn mult în fața obiectelor de muzeu; nu sînt dispuse către programele interactive. 4. Grupurile de adulți timpi particulari de vizionare (între 30 secunde și 1 minut/exponat); lectură parcursă superficial; cînd grupul este compus din femei există o disponibilitate redusă pentru activitățile interactive. În privința coeziunii grupurilor, același studiu identifică: a. în 17
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în fața obiectelor de muzeu; nu sînt dispuse către programele interactive. 4. Grupurile de adulți timpi particulari de vizionare (între 30 secunde și 1 minut/exponat); lectură parcursă superficial; cînd grupul este compus din femei există o disponibilitate redusă pentru activitățile interactive. În privința coeziunii grupurilor, același studiu identifică: a. în 17,5 % din cazuri o coeziune slabă: membrii grupului se află la distanțe mai mari de 1 metru; tendința de a fi independenți; b. în 62,2 % din cazuri o coeziune bună
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
grupului; c. în 20,3 % din cazuri foarte bună coeziune: un contact psihic susținut între membrii grupului. Autorii precizează că nu s-au găsit corelații statistice semnificative între coeziunea grupului și alte variabile (tipul de grup, mărimea acestuia, utilizarea elementelor interactive). Spre deosebire de alte studii centrate pe relația obiect muzeal vizitator, acest studiu a identificat relațiile dintre grupuri în spațiul muzeal, fiind foarte util în aprofundarea tehnicilor de realizare a unor expoziții eficiente. O altă componentă a intercațiunii sociale și a studiului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și pe care le revalorifică în funcție de informațiile primite. Unele demersuri expoziționale supralicitează rolul publicului, ca factor decizional în organizarea sau reorganizarea colecțiilor dintr-o expoziție temporară în funcție de propriile sale interese, un proces nou, diferit de practicile uzuale. Iar alte proiecte interactive în care ținta determină o schimbare a comportamentelor de ambele părți au fost realizate la Muzeul Luvru în anii 1996-1997 prin organizarea unor seri și zile cu acces gratuit. Personalul muzeului a fost temporar înlocuit de studenți care urmau o
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
zidurile sale, prizonier al propriilor sale colecții. Soluții și ipoteze de lucru la începutul anilor '90 au condus către o atitudine de valorificare în sistem a acestor mutații, transformînd muzeul dintr-un spațiu al reculegerii într-un spațiu permisiv tehnologiei interactive multimedia 36. În galeria Forum din Centrul Național de Artă și Cultură G. Pompidou este introdusă în anul 1997 borna interactivă ca mijloc media de apropiere a publicului față de exponate. Se pare că persoanele în vîrstă sînt ceva mai reținute
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de valorificare în sistem a acestor mutații, transformînd muzeul dintr-un spațiu al reculegerii într-un spațiu permisiv tehnologiei interactive multimedia 36. În galeria Forum din Centrul Național de Artă și Cultură G. Pompidou este introdusă în anul 1997 borna interactivă ca mijloc media de apropiere a publicului față de exponate. Se pare că persoanele în vîrstă sînt ceva mai reținute în a folosi aceste mijloace, dar nu se poate generaliza acest aspect, așa cum arată și ancheta realizată la Victoria and Albert
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
exponate. Se pare că persoanele în vîrstă sînt ceva mai reținute în a folosi aceste mijloace, dar nu se poate generaliza acest aspect, așa cum arată și ancheta realizată la Victoria and Albert Museum din Londra de Glynis Breakwell 37. Modelul interactiv a pătruns în marile muzee, astfel că unele pagini pe Internet pe lîngă mijloacele "clasice" ca poșta electronică, jocuri și forumuri de discuții propun expozițiile virtuale. Departamentul de sociologie al Universității din Montréal, alături de Departamentul public al Direcției Muzeelor din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]