5,805 matches
-
în baza de date; • modificarea unor date deja existente în baza de date; • ștergerea datelor din baza de date; • consultarea bazei de date - interogare/extragerea datelor. În plus un SGBD mai asigură și alte servicii: • suport pentru limbaj de programare; • interfață cât mai atractivă pentru comunicare cu utilizato rul; • tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a date lor din baza de date; • utilitare încorporate: sistem de gestiune a fișierelor, liste, tabele etc.; • “help” pentru ajutarea utilizatorului în lucrul cu baza de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
de date SQL care permite accesul rapid și co mod la datele stocate în baza de date. În arhitectura unui sistem de baze de date SGBD ocupă locul central. Un SGBD este un ansamblu complex de pro grame care asigură interfața între o bază de date și utilizato rii acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem de baze de date care interacționează cu toate celelalte compo nente ale acestuia asigurând legătura și interdependența în tre ele. 1.5.1. Activitățile
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
defi nesc eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcții este schema BD. funcția de manipulare - este cea mai complexă și rea lizează actualizarea și regăsirea datelor. • funcția de utilizare - asigură mulțimea interfețelor ne cesare pentru comunicare a tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori: neinformaticieni - beneficiarii informației, nu trebuie să cunoască structura BD, nu trebuie să programeze aplicații ci doar să le folosească prin intermediul unei interfețe suficient de prietenoase. -informaticieni - crează structura
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
datelor. • funcția de utilizare - asigură mulțimea interfețelor ne cesare pentru comunicare a tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori: neinformaticieni - beneficiarii informației, nu trebuie să cunoască structura BD, nu trebuie să programeze aplicații ci doar să le folosească prin intermediul unei interfețe suficient de prietenoase. -informaticieni - crează structura BD și reali zează procedurile complexe de exploatare a BD; administratorul bazei de date - utilizator special, cu rol ho tărâtor în funcționarea optimă a întregului sistem. • funcția de administrare - administratorul este cel care realizează
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
ale algebrei rela ționale; − sistemul suportă două dintre restricțiile de integritate de bază ale modelului relațional și anume unicitatea cheii unei relații și restricția referențială; SGBD este pseudorelațional dacă satisface condițiile 1 și 3 de mai sus; SGBD este cu interfață relațională dacă satisface condițiile 1 și 3 de mai sus și condiția 3 este îndeplinită nu mai în raport cu operația de interogare. 4. Componentele funcționale ale sistemului Visual FoxPro Sistemul de gestiune a bazelor de date este componenta unui sistem de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
de proprietăți care se referă la ace eași entitate. Aceste proprietăți descriu structura de date a obiectului. Un obiect are un nume, prin care este referit, un identificator unic, metode, o implementare (privată - utiliza torul nu are acces) și o interfață (care este publică). Cererile adresate unui obiect pentru a returna o valoare sau pentru a schimba o stare se numesc mesaje. − Metoda - definește operațiile permise (operatorii) asupra obiectului, adică comportamentul acestuia. Modelul obiect conferă obiectelor următoarele caracte ristici: -încapsularea - descrierea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
obiect este limitat la folosirea protocolului de mesaje definit pentru clasa din care face parte. 4.2. Arhitectura VFP 6.0 Arhitectura SGBD VFP6.0 corespunde unui model com plet relațional, componentele sale fiind structurate pe trei niveluri: nucleul (kernel), interfețele (interfaces) și instru mentele (toolkit). 1. Nucleul - este componenta centrală a sistemului. Din nu cleu fac parte: − limbajul FoxPro care este propriu sistemului, este de tip procedural. El coține comenzi atât pentru descrierea datelor (LDD) cât și pentru manipularea datelor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
comenzile pentru programarea vizuală din tehnologia orientată spre obiecte. − nucleul extins SQL - este un subset din standardul SQL. Acesta este un limbaj relațional descriptiv, care conține atât comenzi pentru descrierea datelor (LDD) cât și pentru mani pularea datelor (LMD). 2. Interfețele - sunt produse VFP pentru dezvoltarea aplica țiilor cu baze de date relaționale. Ele au următoarele compo nente: − DESIGNER - permite crearea de diferite obiecte VFP: tabele (TABLE), cereri de regăsire (QUERY), videoformate (FORM), rapoarte (REPORT), etichete (LABEL), meniuri (MENU). Un produs
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
formată din restul spațiului neocupat din fereastra principală unde vor fi afișate rezultatele execuției unei comenzi sau a unui program VFP. 4.3.1. Modul de lucru meniu sistem Este modul de lucru care permite apelarea tuturor in strumentelor și interfețelor sistemului VFP. Soluția este ad optată de utilizatorii care preferă dezvoltarea aplicațiilor cu ajutorul generatoarelor. Efortul depus este redus și nu se programează în cod sursă. Opțiunile din meniul principal ca și cele din submeniuri pot fi apelate prin mouse, sau
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se poate face cu activarea/dezactivarea opțiunii de diferenți ere între litere mari/litere mici. View - permite setarea unor parametri privind bara curentă de instrumente de lucru. Format - permite setarea unor parametri privind litele (Font), spațierea,etc. Tools - permite apelul interfețelor și instrumentelor VFP. Program - permite lansarea sau oprirea unuia din pașii ce se parcurg la execuția unui program VFP Do - lansează în execuție un program. Cancel - anulează execuția programului. Resume - reia execuția programului. Suspend - suspendă execuția programului. Compile - compilează programul
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
cu ajutorul ultrasunetelor, a particulelor fazei dispersate în mediul de dispersie, în prezența emulgatorului. Mecanismul de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film (strat) protector de adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a fazelor. Ea va fi cu atât mai mare, cu cât cantitatea de substanță dispersată este mai mică față de mediul de dispersie. Un alt factor care nu este inclus în relația lui Stokes, este tensiunea superficială care se manifestă la interfața celor două faze nemiscibile: cu cât tensiunea superficială va fi mai mică, cu atât stabilitatea emulsiei va fi mai mare; această cerință este realizată prin prezența emulgatorului. O emulsie este stabilă atâta timp cât își menține nemodificată starea inițială. În timp, datorită
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
faza lichidă, continuă sau externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
valoarea vâscozității intrinsece [η]. Se înlocuiesc în relația (202) valorile [η], K și a: Utilizându-se calculul logaritmic (tabelul din anexa 16) se va determina masa moleculară a polimerului (M). Datele experimentale obținute se înscriu în tabelul 36. ADSORBȚIA LA INTERFAȚA LICHID-GAZ: ADSORBȚIA ALCOOLULUI BUTILIC LA LIMITA DE SEPARAȚIE SOLUȚIE APOASĂ - AER Considerații teoretice Fenomenul de adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin două faze și două componente și reprezintă fenomenul de concentrare spontană a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Considerații teoretice Fenomenul de adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin două faze și două componente și reprezintă fenomenul de concentrare spontană a unei substanțe dispersate între două faze, la suprafața lor de separație (interfață). Interfețele sau suprafețele interfazice sunt de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
teoretice Fenomenul de adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin două faze și două componente și reprezintă fenomenul de concentrare spontană a unei substanțe dispersate între două faze, la suprafața lor de separație (interfață). Interfețele sau suprafețele interfazice sunt de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz S1
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața lichid - gaz (L1/G2), dimensiunile acestei interfețe fiind neglijabile față de dimensiunile sistemului. Tensiunea superficială a soluției (γ) poate fi determinată ușor experimental, fapt care permite determinarea cu multă precizie a coeficientului de adsorbție. În cazul soluțiilor, coeficientul de adsorbție (Г
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața lichid - gaz (L1/G2), dimensiunile acestei interfețe fiind neglijabile față de dimensiunile sistemului. Tensiunea superficială a soluției (γ) poate fi determinată ușor experimental, fapt care permite determinarea cu multă precizie a coeficientului de adsorbție. În cazul soluțiilor, coeficientul de adsorbție (Г) reprezintă numărul de moli adsorbiți pe unitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a soluției de concentrație c (N·m-1); d dc γ = activitatea superficială; măsoară influența cncentrației asupra tensiunii superficiale; R = constanta generală a gazelor; R = 8,317 joule/mol·grad; T = temperatura de lucru (°K). Substanțele care se adsorb la interfețe producând scăderea tensiunii superficiale, se numesc substanțe tensioactive. În acest caz activitatea superficială este negativă iar coeficientul de adsorbție va fi pozitiv (Γ > 0). Substanțele tensioactive generale sunt substanțe care micșorează în mod continuu tensiunea superficială o dată cu creșterea concentrației. Pentru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
obține: * Prin reprezentarea grafică a izotermei de adsorbție adică a dependenței Γ = f(c) se obține un grafic similar cu cel din figura 44. Din palierul orizontal al izotermei de adsorbție se determină coeficientul maxim de adsorbție (Гm). ADSORBȚIA LA INTERFAȚA SOLID - SOLUȚIE. ADSORBȚIA ACIDULUI ACETIC PE CĂRBUNE Considerații teoretice Pe suprafața materialelor solide are loc întotdeauna adsorbția gazelor și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
figura 44. Din palierul orizontal al izotermei de adsorbție se determină coeficientul maxim de adsorbție (Гm). ADSORBȚIA LA INTERFAȚA SOLID - SOLUȚIE. ADSORBȚIA ACIDULUI ACETIC PE CĂRBUNE Considerații teoretice Pe suprafața materialelor solide are loc întotdeauna adsorbția gazelor și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbție se determină coeficientul maxim de adsorbție (Гm). ADSORBȚIA LA INTERFAȚA SOLID - SOLUȚIE. ADSORBȚIA ACIDULUI ACETIC PE CĂRBUNE Considerații teoretice Pe suprafața materialelor solide are loc întotdeauna adsorbția gazelor și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt: robotică, mecatronică, mașini-unelte, autovehicule rutiere, industria petrolieră, industria chimică, industria alimentară, etc. Principalele caracteristici care recomandă utilizarea sistemelor de acționare hidraulică sunt: densitatea mare de putere, proprietăți dinamice foarte bune, compatibilitatea cu electronica și informatica prin elemente specifice de interfață. Fiecare dintre lucrările practice din acest volum include elemente teoretice fundamentale, elemente de calcul și proiectare specifice și elemente aplicative referitoare la studiul construcției, funcționării și testării echipamentelor componente ale sistemelor de acționare hidraulică. Lucrarea se adresează în primul rând
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
62). Etapa IV . Înregistrarea producției finite la cost antecalculat (tabel 63) Etapa V. Înregistrarea producției la cost efectiv Etapa VI. Înregistrarea diferențelor de preț între costul efectiv și cel antecalculat Etapa VII. Închiderea conturilor la sfârșitul perioadei de gestiune a. Interfața cost - producție Cotele de cheltuieli astfel determinate se înscriu în „Coala de repartizare a cheltuielilor pe centre de producție”. Determinarea tarifului - oră - mașină pe fiecare centru de producție se realizează cu ajutorul formulei: , în care : THMc = tarif - oră - mașină pentru centrul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Tot la acest nivel, din nevoia asigurării unei cât mai bune legături între curriculum și evaluare, au fost elaborate și introduse în structura programelor școlare standardele curriculare de performanță. Acestea sunt definite pentru sfârșit de ciclu (primar, gimnazial) și constituie „interfața” dintre curriculum și evaluare. Modelul de proiectare curriculară centrat pe competențe simplifică și eficientizează atât structura internă a curriculum-ului cât și procesele de predareînvățare și evaluare. În prezent, se operează la toate nivelurile cu aceeași unitate: competența, în măsură
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]