4,226 matches
-
intervin imaginații enorme, evocări ale timpului și spațiului, realismul psihologic mergând la esența umană, natura, poporul, istoria unificate într-un limbaj rapsodic; evocări istorice, figuri și scene stilizate care descind din balade, monumentalul se confruntă cu simplitatea, adevărul istoric are interferențe cu legenda; registrul stilistic e apropiat de cărțile populare, de cronici. M. Sadoveanu e "martor, narator și rezonator, conștiință-oglindă". În arta lui intră culoarea, muzica și mișcarea, cuvântul devenit confesiune care reliefează sensibilitatea romantică a autorului. Baltagul Romanul Baltagul are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
adânc în peisajul cu drumuri șerpuitoare, în care întâlnim simbolul labirintului, într-un regat al morții: "Pe urmă, a suit un drum șerpuit săpat în stâncă, ocolit în singurătăți pe sub vulturi". Există în roman două lumi între care se află interferențele: una simbolică, mitică, și alta epică. Romanul Baltagul este un "poem al naturii și al sufletului omului simplu", o "Mioriță în dimensiuni mari" (G. Călinescu). Cercetând sursele culturale ale romanului, exegeții au identificat idei și motive mitologice românești în baladele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Românească, București, 1978. Raicu, Lucian, Liviu Rebreanu, E.P.L., București, 1967. Raicu, Lucian, Structuri literare, Editura Eminescu, București, 1973. Raicu, Lucian, Nicolae Labiș, Editura Eminescu, București, 1977. Raicu, Lucian, Practica scrisului și experiența lecturii, Editura Cartea Românească, București, 1978. Râpeanu, Valeriu, Interferențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1970. Râpeanu, Valeriu, Pe drumurile tradiției, Editura Dacia, Cluj, 1973. Regman, Cornel, Selecție din selecție, Editura Eminescu, București, 1972. Regman, Cornel, Colocvial, Editura Eminescu, București, 1976. Rezuș Petru, Mihai Eminescu, Editura Cartea Românească, București, 1983. Rusu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
izbucnit războiul Crimeii, a fost să elimine dominația rusească la gurile Dunării și să garanteze astfel libertatea comerțului pe marele fluviu. Conferința (1856) și Convenția de la Paris (1858) au statuat de aceea crearea unui organism statal în această zonă, la interferența dintre cele trei imperii cointeresate cu precădere, organism autonom și destul de puternic pentru a amortiza tensiunile existente. O asemenea idee se întâlnea firește cu dorința poporului român, rostită adeseori și tot mai insistent, în cadrul unui program ce ținea cont și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai dispusă a organiza o "casă comună" care să se confunde până la urmă cu planeta însăși. În această perspectivă, până nu demult o pură utopie, orice reflecție sistematică pe marginea unor focare de cultură, a iradierii și aculturației produse, a interferențelor cu alte culturi e binevenită. Fiindcă, o știm de la N. Iorga, "civilizația umană nu e un mare fluviu unic, ieșit din munții cei mai înalți din izvoarele cele mai adânci, ci cursul ei duce apele vii ale tuturor afluenților care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Convins că mediul (inclusiv proiecția lui diacronică) exercită o mare influență asupra istoriografiei, N. Iorga s-a ocupat mai ales de sud-estul european, ceea ce n-a rămas fără urmări pentru concepția de ansamblu a istoricului. Fiindcă această zonă evocă straturi, interferențe, conexiuni culturale din adâncă vechime până în actualitatea cea mai fierbinte, iar culturile în cauză revelau permanențe, similitudini, analogii, alături de note particulare, de specificații ireductibile, pe seama cărora istoricul a meditat îndelung. Considerazioni generali sugli studi storici adună o parte din ele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a raportului dintre valorile (stimulările) externe (extrinsece) (Ve) și cele intrinsece (Vi); starea motivatorie constituie obiect al activității de bază; motivul se află într-o situație de concordanță și complementaritate cu obiectivele educaționale, în ciuda anteriorității sale temporare. Mijloc - expresie a interferenței semnificative între stimulările prezente în activitățile de învățare (Sa) și a celor prezente în momentele de control și evaluare a activității de învățare (Sg); motivul se comută asupra desfășurării activității (are valoare instrumentală) sau asupra variabilelor intermediare ale activității; motivația
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
organizație, altele decât activitățile cuprinse în mixul promoțional de publicitate, vânzarea personală și relațiile cu publicul. Marketing și auditul în marketing Promovarea vânzărilor nu constituie o activitate separată ci se interferează cu celelalte elemente ale mixului promoțional. Deoarece există această interferență, deciziile luate în legătură cu activitatea de promovare a vânzărilor afectează semnificativ deciziile luate pentru publicitate și vânzarea personală. Promovarea vânzărilor urmărește creșterea vânzărilor prin promovarea unor stimulente. Pe de altă parte, reducerile de preț sau utilizarea cupoanelor, poate afecta imaginea mărcii
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
costurilor. Uneori, este posibil ca plecând de la un preț, prin analiza costurilor se să determine dacă poate obține produsul pentru un anumit nivel al costurilor. În caz negativ, poate renunța la realizarea produsului. Alte elemente ale mixului de marketing Datorită interferențelor și legăturilor dintre elementele mixului de marketing, prețul poate afecta deciziile privind produsul, distribuția și promovarea. Pentru multe produse, consumatorii asociază produselor de calitate un preț mare și produselor slab calitativ prețuri reduse. Produsele cu preț ridicat sunt distribuite prin
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
Antrenamentul sportiv este un proces pedagogic care utilizează forme de activitate, legi și metode, desfășurat sistematic în scopul adaptării organismului la eforturi fizice intense în vederea participării la competiții sportive și la obținerea unor performanțe înalte. Este un proces interdisciplinar datorită interferențelor cu psihologia, fiziologia, pedagogia, antropologia, sociologia, biomecanica etc. pedagogică - prin metoda didactică cu care operează; biologică - prin efectele obținute pe plan funcțional și a celor de adaptare a organismului la efort fizic; psihologică - datorită implicației trăsăturilor de personalitate ale sportivului
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
Cercetare (European Research Area ERA) / 70 2.6. Partajarea competențelor în U.E. privind deciziile în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare / 73 2.7. Reglementarea recunoașterii diplomelor imperativ al europieței cercetării-dezvoltării-inovării / 76 2.8. Reglementarea uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală / 78 2.9. Interferența cu alte politici publice europene / 82 2.9.1. Interacțiunea cu politica europeană în domeniul concurenței / 82 2.9.2. Interacțiunea cu politica comercială europeană / 86 2.9.3. Interacțiunea cu noua politică industrială / 87 2.9.4. Interacțiunea cu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
al europieței cercetării-dezvoltării-inovării, ca principală secvență a pieței unice a U.E. "Politica U.E. în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării" abordată în Capitolul 2 sintetizează politica sectorială pe planuri multiple: reglementări (începând cu Tratatul Euratom și până la Agenda 2020), infrastructură organizatorică, proces decizional și interferență cu alte secvențe ale politicii europene, surprinzând procesul îndelungat și sinuos al cristalizării și maturizării progresive a paradigmei europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare și specificitatea ei vizavi de paradigma americană și cea japoneză. Având drept cadru de referință studiul politicii U.E.
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
un brevet de invenție obținut pentru cunoștințele incluse în produs, continuând cu un design anume al produsului sau o marcă de comerț), decât pentru materia primă din care a fost realizat. În literatura de specialitate 82 se evidențiază faptul că interferența liberalizării comerțului internațional cu drepturile de proprietate intelectuală, nu mai are ca obiectiv principal eliminarea obstacolelor din calea comerțului, ci protecția titularilor drepturilor de proprietate intelectuală. Or, aceasta este pe deplin realizată la nivelul statelor membre, dar și la nivelul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sensul că punctul de convergență între Spațiul European al Cercetării și Spațiul European al Învățământului Superior rezidă în accentul pus pe interdisciplinaritate (considerându-se că cele mai multe rezultate pozitive în domeniul tehnologic și în cel economic se creează în zona de interferență a diverselor discipline). Sistemul Bologna încearcă compatibilizarea sistemului de învățământ european cu cel din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Noua Zeelandă, India, Pakistan, Asia și America Latină. Practic, procesul Bologna, dincolo de europenizarea a învățământului (înțeleasă în sensul de unitate europeană), conduce
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
brevet unitar, recunoașterea diplomelor obținute în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene, reglementarea uniformă în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală sunt fațete ale acestei politici europene. Este necesară însă stabilirea relației de complementaritate cu celelate politici europene. 2.9. Interferența cu alte politici publice europene Atât politica europeană a cercetării-dezvoltării-inovării, cât și politicile europene, cu care aceasta prezintă un grad mare de integrare (politicile europene ale concurenței, comericală, industrială, fiscală, de coeziune economică și socială) sunt politici publice. Gradul lor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
regăsim în analiza interacțiunii politicii europene de cercetare-dezvoltare-inovare cu fiecare dintre celelate politici europene. Ab initio, precizăm că analiza noastră nu este comparativă, ci relevă complementaritatea dintre acestea. 2.9.1. Interacțiunea cu politica europeană în domeniul concurenței. O primă interferență a politicii europene a cercetării-dezvoltării-inovării vizează politica europeană în domeniul concurenței. Pentru a înțelege această interferență este importantă delimitarea conceptuală dintre competitivitate și concurență. În opinia noastră, competitivitatea constă în capacitatea de angajare cu șanse de succes în concurență, în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
precizăm că analiza noastră nu este comparativă, ci relevă complementaritatea dintre acestea. 2.9.1. Interacțiunea cu politica europeană în domeniul concurenței. O primă interferență a politicii europene a cercetării-dezvoltării-inovării vizează politica europeană în domeniul concurenței. Pentru a înțelege această interferență este importantă delimitarea conceptuală dintre competitivitate și concurență. În opinia noastră, competitivitatea constă în capacitatea de angajare cu șanse de succes în concurență, în termeni de preț și de calitate, deci în capacitatea de a obține un produs de maximă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Din această perspectivă, inovația și respectiv, cercetarea, se află în directă legătură cu competitivitatea, deoarece costul de producție este pendente de costul tehnologiilor utilizate în mecanismul de producție. În consecință, cercetarea-dezvoltarea-inovarea reprezintă un determinant esențial al competitivității, putând afirma că interferența dintre cercetare-dezvoltare-inovare și concurență este mijlocită de competitivitate. Legătura dintre competitivitate, cercetare și inovare se traduce într-o serie de derogări pentru acest sector, în cadrul politicii europene comune în domeniul concurenței. Aceste excepții provin din faptul că obținerea unor rezultate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
interes al cercetării prezintă importanță pentru activitatea Consiliului Concurenței la nivel comunitar, motivat de necesitatea de a face față presiunilor concurențiale la nivel global. Interacțiunea dintre politica europeană a cercetării-dezvoltării-inovării și politica concurenței trebuie observată în contextul mai larg, al interferenței cu politica europeană comercială. 2.9.2. Interacțiunea cu politica comercială europeană. În mod tradițional, cercetarea și educația exced sferei comerțului. Spunem "în mod tradițional", deoarece multe inovații au caracter comercial, fiind gândite în sensul de a obține un profit
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
drepturi de proprietate intelectuală. O politică fiscală eficace este cea care contribuie la creștere economică, impunându-se așadar observarea interconexiunii cu politica europeană de coeziune economică și socială. 2.9.5. Interacțiunea cu politica europeană de coeziune economică și socială. Interferența dintre politica europeană în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării și politica europeană de coeziune economică și socială transpare, de la bun început, chiar din poziționarea scriptică a acestora. Astfel, politica europeană de coeziune economică și socială este reglementată actualmente prin Tratatul de la Lisabona în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sectorul cercetare- dezvoltare-inovare; - instituirea de vouchere inovaționale. Irlanda 1,79% - promovarea unei politici inovaționale orientate spre sectorul serviciilor. Marea Britanie 1,77 % - promovarea de studii doctorale internaționalizate; - colaborarea strânsă între mediul academic și mediul industrial. Luxemburg 1,63% - dezvoltarea învățământului terțiar; - interferența dintre politica economică și politica educațională. Estonia 1,62% - creșterea numărului de firme inovative. Sursa: Prelucrare a Rapoartelor OECD pentru Austria, Belgia, Estonia, Franța, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Marea Britanie Austria face parte din categoria statelor care alocă un procent
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
integrată în câmpul social căruia i se adresează, în mod direct sau indirect. Combinații posibile ca: economie și drept, economie și matematică și, de ce nu, economie și medicină, sunt de natură să dea greutate și originalitate unei cercetări, prin surprinderea interferențelor dintre fenomenul economic și consecințele sale în alte domenii. Cercetarea trebuie încurajată în toate domeniile, ramurile diferite ale științei urmând a fi gândite într-o continuă interacțiune. Ar fi o greșeală limitarea investițiilor în cercetare în acele domenii care sunt
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
iar oamenii niște vietăți minuscule în comparație cu imensitatea universului. Mihai Eminescu a contribuit la dezvoltarea și modernizarea poeziei românești, el fiind cel care a inaugurat nuvela fantastică pe care aveau să o continuie cu strălucire Mircea Eliade, Vasile Voiculescu și alții. Interferența genurilor, manifestă îndeosebi la nivelul creației de personaje-simbol, cât și la nivelul stilului, precum și modul special de interferare a surselor mitice și filozofice într-o narațiune de tip fantastic ne îndreptățesc să considerăm nuvela „Sărmanul Dionisca pe un prim poem
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și se poate arăta imprevizibil. El poate să dispară și să se refugieze în aparențe, să ia forma unor ,,epifanii surprinzătoare". Exemplele sunt multiple în proza lui Eliade, majoritatea demonstrând că între cele două planuri există o permanentă continuitate și interferență. În sfera profanului putem identifica semne și semnificații sacre și invers, în sfera sacrului, semne și semnificații profane. De aici și participarea în proporții foarte variabile, pe o latură sau alta, dar în același timp, la realitățile sacre și profane
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
factori cauzali, care rămîn în afara teoriei. Cu toate acestea, Mill consideră că putem avea încredere în știința economică, dar numai la modul ipotetic. Ea ar fi doar o știință a tendințelor, ce pot fi însă deturnate de nume-roase perturbări și interferențe. Abordarea lui Mill a fost continuată de către John Neville Keynes, în lucrarea Domeniul și metoda economiei politice, în dezacord cu școala istorică germană și de către Max Weber în teoria sa privind "tipurile ideale". Teoria neoclasică este mai individualistă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]