6,119 matches
-
socialismul, pe ea contează și acum, după cincizeci de ani, "marea coaliție" roșie. Într-o moroncită discuție nocturnă t.v., cînd Pleșu era încă ministru de externe, deci avea un mandat de îndeplinit, mandatul puterii care îl desemnase în funcție, interlocutorul său, Paler, "o sumbră Casandră sistematică" a vremurilor noastre, dizgrațios autohtonist al momentului, nu-l slăbea o clipă pe "prietenul" ministru cu negativismele lui catastrofice. Dintr-o dată însă, ca și cum monotonia dialogului îl obosise peste măsură, Pleșu se însenină și, după ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și la fel de nefericiții mei frați rămîneau victimele unei abominabile sorți, iar idiosincraziile mele nediferențiat-antirusești (unele de-a dreptul ridicole, atunci cînd interlocutor îmi era bunul amic întru extravagante cogitații) se plasau alături de înțelepciune. Acum? Rușii morți, frații mei morți, medicul militar, bunul prieten morți și ei. De căutat vină cuiva? Terminînd, seara, de citit O Americă înfricoșătoare, dimineața, mă aștept să aud
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu un personaj de talia eruditului Steve, m-am "descărcat", am avut privilegiata ocazie de a-mi mărturisi "trădarea" picturii în favoarea literaturii, ceea ce cu distinșii mei colegi de breaslă n-aș putea-o face. Din cel puțin două motive: 1. interlocutorul (plastic) ținîndu-se, din instinct, departe de capcana literară; 2. același interlocutor avînd, nativ, precaute rețineri culturale. Dacă în ce mă privește situației îi mai atașez și cealaltă componentă... narativă, cea contaminată oarecum politic, de care, blestemat, nu mă pot desprinde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
avut privilegiata ocazie de a-mi mărturisi "trădarea" picturii în favoarea literaturii, ceea ce cu distinșii mei colegi de breaslă n-aș putea-o face. Din cel puțin două motive: 1. interlocutorul (plastic) ținîndu-se, din instinct, departe de capcana literară; 2. același interlocutor avînd, nativ, precaute rețineri culturale. Dacă în ce mă privește situației îi mai atașez și cealaltă componentă... narativă, cea contaminată oarecum politic, de care, blestemat, nu mă pot desprinde (narațiile politicale ale momentului zgîndărindu-mă continuu), atunci statutul meu de pictor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult mai comestibilă. (Iată, însăși paranteza aceasta preliminară e în regim frivol. Ca argument, desigur, în favoarea micii demonstrații ce va urma.) Cînd mărturisesc, în varii ocazii, că merg constant pe stadion, la fotbal, deși pronunț prețios football, sprîncenele ridicate de interlocutor traduc subit surprinderea. Iar dacă sprîncenele mirării nu cer neapărat explicația, par oricum necruțătoare. Cum, la foootbal?! Urmează replica-mi (zdrobitoare, cred eu) menită, cumva, a-mi justifica frivolitatea. Dar, tot atît de constant și la Filarmonică... Și aș trage
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și nici nu etichetează situațiile și evenimentele narate ca aparținînd unui timp anterior. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Hamburger 1973; Palmer 1981. Vezi și DEIXIS, PRETERIT EPIC, AMBREIOR, TIMP. deixis [deixis]. Fenomenul general de apariție a DEICTICII; setul de referințe la situația (interlocutori, timp, loc) unui enunț. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Palmer 1981. descoperire [discovery]. Vezi RECUNOAȘTERE. ¶Aristotle 1968 [1965]. descriere [description]. Reprezentarea obiectelor, ființelor, situațiilor sau întîmplărilor (neintenționale, nevoliționale) în existența lor spațială mai degrabă decît temporală, funcționarea lor topologică mai curînd decît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dramatic monologue]. MONOLOG INTERIOR. În monologul dramatic, viața interioară a personajului e prezentată direct, fără mediere naratorială. Monologul dramatic sau interior din narațiune ar trebui deosebit de monologurile dramatice compuse de Browning, sau Tennyson: acestea din urmă se adresează unui posibil interlocutor și au la bază vorbirea mai curînd decît gîndirea. ¶Banfield 1982; Scholes, Kellogg 1966. monolog interior [interior monologue]. Prezentarea nemediată a gîndurilor și impresiilor sau percepțiilor unui personaj; o durată extinsă de GÎNDIRE-DIRECTĂ LIBERĂ ( Zarurile au fost aruncate, monologul lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tot mai mult teren în fața cercetării diversității codurilor utilizate (sunet, cuvânt, gest, imagine, cinetică, poziție etc.) și acceptării multicanalității comunicării (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.). din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că, și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicațională; d) Comunicarea, ca formă de interacțiune, presupune câțtigarea și activarea competenței comunicaționale, care este deopotrivă aptitudinală și dobândită. Absența acesteia sau prezența ei defectuoasă explică, de cele mai multe ori, eșecul sau dificultățile pe care profesori
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
articol sau comunicare, într-un cadru restrâns ori mai larg, în ședințele de lucru ale colectivului din care făcea parte, sau în cele periodice de comunicări, cu prilejul întâlnirilor incidentale ori programate și indiferent de locație, procura în egală măsură, interlocutorului sau auditoriului lui Leonid Boicu, momente pe cât de plăcute, savuroase adeseori, pe atât de instructive, chiar și atunci (sau mai ales) când discursul îi era însoțit de accente critice sau polemice. Iar asemenea conduită și însușiri i-au fost remarcate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
colegii de breaslă din țară l-au impus de timpuriu pe Leonid Boicu drept un reper valoric al istoriografiei românești și, în consecință, ca pe un îndreptățit, chiar râvnit, partener de dialog pentru istoricii străini. Șansa de a le fi interlocutor acestora din urmă și de a intra în contact cu reprezentanții altor școli sau curente istoriografice i-a fost, precum am amintit deja, multă vreme paralizată de acea nefericită mențiune existentă în dosarul său, la rubrica specială și decisivă (pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare a prietenului comun Petrișor Cazacu, trecut și el prea devreme în lumea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoricului, purtând un titlu sugestiv, de aleasă ținută științifică, de un spirit critic, acuratețe analitică și, peste toate, de o capacitate sintetizatoare absolut excepționale, dar ale cărei dimensiuni și format reduse îl determinaseră pe autor - mereu predispus a-și întâmpina interlocutorii curioși cu o fină autoironie, ce-i trăda însă inegalabila-i modestie - să o numească invariabil „Visul Maicii Domnului”. Tema abordată, veritabilă și oportună introducere în istoria relațiilor internaționale ale României, constituia de fapt sinteza unui scenariu analitic și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care, ajunse la Bosfor, au făcut să tremure Istanbulul (ne referim la demonstrația maritimă a Rusiei, care a însoțit misiunea reușită a lui Ukraințev de încheiere a păcii cu Turcia - 1700). Este cât se poate de semnificativă nota contelui Poniatowski, interlocutor al țarului la Jaworow; Petru I „comptait lui-même si fort sur ses prochaines victoires, qu’il disait qu’il voulait être enterré a Constantinople”. Să ai o ambasadă la Constantinopol și să nu verifici măsura în care bunele și nobilele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
subsidii cu Poarta. În relatarea discuției sale cu Friedrich al II-lea la Neustadt, Kaunitz nota că i-ar fi spus regelui că trecerea Dunării de către ruși nu i se părea un motiv suficient pentru ruptură. Or, regele pretindea că interlocutorul său, Kaunitz, i-ar fi declarat că niciodată împărăteasa „nu va suferi ca armatele ruse să treacă Dunărea, nici ca Petersburgul să facă achiziții care l-ar face vecin Ungariei”. Adevărul confirmat îl aflăm din scrisoarea lui Iosif al II
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unii dintre moldovenii indicați în instrucțiuni, la care s-au mai adăugat Cantacuzinii, Alex. Hurmuzaki, Gherghel ș.a., ca și cu mulți conaționali, dar nu și-a putut îndeplini misiunea și nu numai pentru că era lipsit de însușirile cuvenite. Unii dintre interlocutorii săi români se aflau sub influența partidei democratice (D. Rallet, Gherghel), alții, mari boieri, n-au avut și nici nu aveau atunci intenția să se angajeze într-o mare bătălie revoluționară, de vreme ce urmăreau în primul rând interese personale sau de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care caz nu este îngăduit ca moștenirea lui să cadă în mâna unei singure puteri, și anume Franța; de aceea, se impune o înțelegere de împărțire a sferelor de influență între Rusia și Anglia în eventualitatea căderii Imperiului Otoman. Interlocutorii englezi au păstrat tăcere, dar țarul a dedus că ei ar dori Egiptul, ceea ce l-a încurajat și mulțumit. Reîntors la Petersburg, el l-a însărcinat pe Nesselrode să întocmească pentru englezi un memorandum, care a fost expediat destinatarilor în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a respecta termenele de predare a materialelor; * adaptarea textului care urmează să fie publicat la spațiul disponibil în ziar sau revistă; * precizie și acuratețe; * toleranță, bun simț; * capacitatea de a schimba registrele pentru a nu intra în discordanță cu interlocutorii și alaegerea unui limbaj diferențiat în funcție de intervievat și de subiectul ales; * disponibilitatea de a asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fi rezolvată în text), descriptivă, explozivă, ex abrupto. Paragraful final exprimă o concluzie adecvată temei și echilibrează textul. Poate avea forma sintetică (rememorarea succintă a ideilor din articol), circulară (reia ideea din paragraful inițial), de interpelare (se adresează direct unui interlocutor imaginar), final deschis, final paradox (când faptele au un curs neașteptat). Textul jurnalistic se articulează prin unitatea externă dată de modul în care se realizează înlănțuirea paragrafelor și prin unitatea din interiorul fiecărui paragraf. În practică se conturează diverse modalități
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în al doilea, ele vor fi enunțate pe baza unui punctaj tematic pregătit de voi (de ex. debut, cea mai importantă scriere etc.); într-un interviu spontan este foarte important să puteți continua dialogul pornind de la răspunsul dat anterior de interlocutor; * stabilirea modului în care se va înregistra interviul. 3.7. Metode utilizate pentru dezvoltarea gândirii critice 3.7.1. Termeni cheie Este o metodă foarte utilă în dezvoltarea imaginației creatoare și poate fi lucrată individual sau în echipă. Pașii metodei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări ale perspectivelor teoretice tocmai prin raportare la dimensiunea considerată (mai) relevantă într-un anumit context comunicativ, dintr-un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în situația de comunicare respectivă, al informațiilor transmise/solicitate etc. voluntar/involuntar, al datelor relaționale, circumstanțiale, personale, social-politice, culturale etc. ale contextului, al ,,orizontului de așteptare", al proiecțiilor comunicative etc.). (a) Comunicarea-relație Ca raport stabilit între
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face în ceea ce privește comunicarea de tip didactic în condițiile în care, de exemplu, educatorul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
domeniu: ,,o mare parte a subiectivității elevilor cum învață, cum gândesc, ce simt constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]