3,011 matches
-
un frate al mamei, care avea casă sub Țibleș, apoi, din clasa a treia, am părăsit Dragomireștiul natal, am făcut școala generală la Baia Mare și trei ani de liceu, ultimul l-am terminat la Liceul Minier Borșa, unde stăteam la internat, apoi m-am mutat la Oradea și așa mai departe. În toate vacanțele, de când mă știu, am lucrat împreună cu soră-mea, să ne putem câștiga banii de supraviețuire, culegeam vara fructe de pădure pentru centrele de preluare, iar după ce am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din copilărie și apoi de cea a dictaturii și a dosarului de Securitate, care m-a urmărit peste tot unde am ajuns și unde am lucrat, nu am fost legat de un loc anume, de o casă anume, trăind prin internate și gazde, am știut că nimic nu e al meu, nu mă pot atașa de nimic, nu am putut ține legături statornice de rudenie, sunt un străin în propria mea viață și în propria mea țară. Acum, când miam cam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întâlniri, când nu se deconta drumul cu trenul de noapte din Maramureș și nu se plătea recitalul. În plus, știam acum că și Păunescu era fiu de deținut politic, mergeam la el ca la unul care crescuse ca mine, prin internate, în afara familiei, cum a putut. În acei ani, îl vizitam pe Păunescu acasă, pe str. Sandu Aldea și apoi pe Dionisie Lupu, era un om extraordinar, tocmai se întorsese după bursa de un an din America, povestea despre marile concerte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și acea cerere, m-am învățat din anii lungi de sărăcie și umilință să mă mulțumesc cu ce am și să nu cer nimănui nimic. Aveam psihologia retardată a celor fără nici o apărare, crescuți în recluziune, în spațiile agresive ale internatelor, căminelor, închisorilor, unde legea o face cel mai puternic, fie autoritatea dinafară, fie cea din grup. Asemenea celor singuri și ai nimănui, în spațiile închise în care am crescut, mi-am tăiat de nenumărate ori brațele cu lama, cum am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
venit la Iași. D. G.: - Destul de greu, destul de greu. Deci, am venit la Iași, am făcut școala, mi-a fost foarte greu că m-am despărțit de părinți, fiind crescut, fiind unul, mi-a fost foarte greu, am stat la internat, la școala profesională, și a fost destul..., foarte, foarte greu. Erau și cheltuieli mari cu deplasarea, dar m-am descurcat. Deci, o fost mai greu, dar a mers. S. P.: - Care au fost cele două școli profesionale urmate ? D. G.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
perioadă, casnică. R. A.: - În tinerețe, ce studii ați urmat după școala primară și după gimnaziu? C. G.: - După gimnaziu, am venit și am dat examen de admitere la Liceul „Costache Negruzzi”, din Iași, era Liceu Internat, trebuia să stau la internat obligatoriu, după terminarea liceului, am dat admitere la Institutul Politehnic Iași, așa se cheama arunci, actualul UPI sau cum se cheamă... Serinela Pintilie: Universitatea Tehnică. C. G.: - Da, Universitatea Politehnică, la Facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică. R. A.: - Cum v-ați
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se cheamă... Serinela Pintilie: Universitatea Tehnică. C. G.: - Da, Universitatea Politehnică, la Facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică. R. A.: - Cum v-ați adaptat în noua comunitate ? C. G.: - Aici, în Iași ? Când am venit de la gimnaziu ? Aaa..., plăcut o fost. În internat, severitate extraordinară, un regim cazon, efectiv, care mi-o prins bine. Adică, un program extrem de riguros, cu meditații controlate, prezență, învoiri bazate pe rezultatele la învățătură, din timpul săptămânii, învoirile în oraș sau acasă, extrem, extrem de ordonat și constrângeri pozitive
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Ziua următoare a fost mai rău. Nu puteam mînca nimic. Era un efort și să mă mișc. Metadona oprește starea de rău, dar cînd Întrerupi medicația, răul revine. „Nu scapi de dependență În salonul cu injecții”, mi-a zis un internat. „Scapi de ea aici, cu populația.” CÎnd medicația de noapte a Încetat, m-am externat deși Încă eram bolnav. Într-o după-amiază rece, cu vînt, cinci dintre noi am luat un taxi pînă-n Lexington. - Tre’ s-o-ntinzi din Lexington
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
vizioneze Germania cu alimente date pentru neutri, se zvoni că Olanda a intrat în război, știre care, până la dezmințirea ei, ne în cântă câ teva zile. Atunci avurăm și o descriere foarte tristă de situația din Moldova, făcută de un internat fugit de acolo: aglomerația popu lației, găzduirea prin toate orașele, mai ales la Iași și Bârlad, lipsa de lemne și de alimente, bolile care începeau să bântuie. Toți cei cu mijloace plecaseră la Stockholm, Copenhaga, precum d-na Poenaru, Ella
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu voia să întindă mâna [nici] primului-ministru, și când părinții au silit-o o ștergea pe rochie cu ostentație, ca și cum i-ar fi murdărit-o. Atunci era foarte prietenoasă cu Brătienii și francofilă; când d-na Ulvineanu veni cu un internat la București pentru câteva ore, o trimise la d-na Leria ca să ne transmită din partea ei că Brătianu nu a fost bolnav, cum s-a spus, și că dânsa nu a avut friguri tifoide. Gentilă atențiune, care ne-a făcut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
colega mea de breaslă din Reșița. În plus de asta eu mi-am luat pentru singura dată, soția, pe Carmen, și pe fata mea, Andreea, care pe vremea aceea avea cam 10 ani. Toate bune și frumoase, cazarea era în internatul care era situat chiar în spatele liceului, într-o curte largă. În tabăra asta nu erau invitați doar pictori naivi, erau și profesioniști, din mai multe țări, cum ar fi Ungaria, Republica Moldova, Austria, Bulgaria și China. Tabăra aceasta era deosebită de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
fața către ea și am aplaudat-o îndelung, omagiind-o. S-a înclinat emoționată în fața noastră, și cred că a fost un moment foarte plăcut. Țin minte un moment simpatic cu micuța chinezoaică, m-am întâlnit cu ea pe holul internatului, în drum spre toaletele care erau comune, și la un moment dat o văd pe chinezoaică țipând și arătând spre ceva, dar fără să fie speriată, era un ditai șobolanul care circula liniștit pe acolo, ignorându-ne. Am râs amândoi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
dacă în primăvara anului 1830 va fi nevoit să întrerupă studiile, din cauza unei epidemii de holeră care a dus la suspendarea cursurilor pe timp de un an, în anul următor va ocupa locul I de pe lista celor 16 bursieri din internatul gimnaziului. De asemenea, la înființarea, în 1832, a Colegiului Vasilian (un fel de internat al "Gimnaziei"), prevăzut de Regulamentul Organic, el se va număra printre "stipendiștii" (elevi proveniți din clasa de jos) ce se situau pe aceeași treaptă cu fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de holeră care a dus la suspendarea cursurilor pe timp de un an, în anul următor va ocupa locul I de pe lista celor 16 bursieri din internatul gimnaziului. De asemenea, la înființarea, în 1832, a Colegiului Vasilian (un fel de internat al "Gimnaziei"), prevăzut de Regulamentul Organic, el se va număra printre "stipendiștii" (elevi proveniți din clasa de jos) ce se situau pe aceeași treaptă cu fii de dregători. În această perioadă, deosebit de însușirile atestate pentru studii teoretice, el dovedește aptitudini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
zona Buzăului, într-o familie de țărani păstrători de datini și foarte evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde și internate lipsite de confort, l-au călit pentru viață și i-au sădit în suflet solidaritatea cu oamenii aflați în suferință, trăsătură evidențiată -în special - prin activitatea de medic. Un moment important asupra căruia se oprește și stăruie autorul cercetării de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
novator, un foarte tînăr adept al mișcării ce abia se înfiripa ADOLPHE FERRIÈRE (1879-1960) creează, în 1899, Biroul Internațional al Școlilor Noi. Semnificativă pentru înțelegerea concepției care se contura este definiția pe care Ferrière a dat-o școlii noi: "un internat familial stabilit la țară, unde experiența copilului servește de bază educației intelectuale, prin folosirea adecvată a lucrărilor manuale, și educației morale, prin practicarea unui sistem de autonomie relativă a elevilor". În aceeași perioadă, mai precis, în 1901, în India, RABINDRANATH
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să faci. Cu Dumnezeu înainte. Badea Gheorghe Mi-e dor de prietenul meu Am fost colegi de liceu. Nelu, era un adolescent slăbuț, timid, retras, cu ochi mari albaștri, cu o privire senină și blândă. Era sărac îmbrăcat, locuia la internatul liceului, dar la orele de curs dădea răspunsuri foarte corecte, mai ales la matematică și fizică. După liceu, ne-am despărțit, am mers fiecare pe drumul propriu, urmând cursurile unor facultăți diferite, eu Facultatea de Mecanică (TCM) din Brașov iar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mai e operantă. Le folosești pentru a le face de râs. 13. Scafandrul După ce mă externasem, erau zile întregi când nu schimbam o vorbă cu nimeni. Doar drumul până la spital și exact același traseu până înapoi acasă. Nu mai rezistasem internat și mă rugasem de doctor să mă treacă pe un tratament ambulatoriu. Cu orice risc. Stăteam în gazdă la o familie de oameni. Oameni și atât. Oameni de treabă, în fond. Ea - femeie de serviciu la o școală de cartier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai sunt azi printre noi, ca să le mărturisim recunoștința. Dar să revenim la ștrengăriile noastre de adolescenți. Voi relata, pe cât a mai rămas după decenii, prin colțurile memoriei, vreo câteva, dintre ele.... La cireșe Câțiva dintre cei care locuiam la internat, am pus ochii pe un cireș falnic, înalt și plin de cireșe mari, și multe, de se rupeau crăcile. Cireșul era în curtea unui coleg de-al nostru, dintr-un an mai mic. Și într-o seară, imediat după ce s-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
mână având cu noi si sperietoarea de ciori, halatul cel roșu. De ce l-om fi luat și pe acela nu știu. Din teribilism cred, foarte probabil. După noi, fugea colegul-proprietar, care ne-a cam recunoscut. Am dat buzna pe poarta internatului și cu ultimele puteri, am continuat goana pe scări până la etajul întâi, în dormitor, unde ne așteptau colegii, care știau de la ce lucrare ne întorceam. Văzându-ne mutrele speriate, au înțeles imediat că suntem în mare dificultate, fiind urmăriți. Într-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
Bune-rele, erau distracția adolescenților din vremea aceea, lipsiți de televiziune și discoteci. Toate bune, dar nimic nu era gratuit. Iar noi nu aveam bani. Singura soluție la îndemână era „blatul”, intrarea clandestină. Eram un grup mărișor de elevi, majoritatea de la internat, dar și câțiva din afară, cum era Dorel Moțoc și Butnaru Leandru, cărora le plăceau fiorii aventurii. Cunoșteam toate intrările dosnice la unele cinematografe cât și la Casa Populară și devenise un titlu de glorie să pătrundem prin cele mai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
distracția celor puțini, care cunoșteau substratul acestei modificări. Dar nu era deloc supărat. În fond, gustul riscului este sarea și piperul vieții. Am spus-o atunci și o spun și astăzi, după experiența unei vieți întregi. Ședințele de hipnotism În internatul liceului locuia pe vremea noastră, un coleg cu totul aparte, plin de calități, foarte pasionat de matematică (a și ajuns profesor universitar de matematică la Universitatea din București) dar și foarte original. Era Gheorghe Sirețchi, căruia noi îi spuneam „Sire
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
matematică (a și ajuns profesor universitar de matematică la Universitatea din București) dar și foarte original. Era Gheorghe Sirețchi, căruia noi îi spuneam „Sire”. Era din Frătăuți, cred, orfan de ambii părinți, motiv pentru care multe vacanțe le petrecea în internat. Câteva le-am petrecut împreună. El nu prea avea unde merge iar părinții mei, fiind refugiați, se stabilise undeva departe în Banat, și era prea mult drum și prea multă cheltuială până acolo, mai ales în vacanțele de iarnă. Țin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
aducând cu el și un aparat de radio artizanal, pritocit de el. Se pricepea bine la electronică. Aici ne-a găsit pe amândoi, într-o astfel de vacanță de sihaștri, profesorul Viforeanu, (care locuia și el întrun mic spațiu în internat), în frig, ronțăind dintr-o bucată de pâine uscată pe masă, Ne-a întrebat cu o voce blândă, mi s-a părut chiar duioasă, de ce nu mergem acasă. I-am spus că eu locuiesc departe și nu am bani de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
o viață, și că va ajunge profesor la Universitatea pe care i-am arătat-o de lângă ceas. Dar să nu ne lăsăm furați de amintiri și să revin la subiect. Își găsise Sire un culcuș într-o încăpere de la subsolul internatului, unde a improvizat un fel de laborator de fizică, dar avea și liniștea necesară pentru distracția lui de bază, rezolvarea temelor de matematică. Îl vizitam adesea aici și în timpul lui liber, feriți de ochii lumii, am început să ne ocupăm
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]