1,806 matches
-
singură mișcare continuă. O = în cazul configrației ,,pentru” ambele mâini au palmele îndreptate în sus. In cazul întrebării ,,Cine?” doar mâna activă (dreapta) este orientată spre stânga. PC = este situate în spațiul neutru. Mimica feței este aceeași ca în cazul interogațiilor. Peste C = ambele mâini au aceeași configurație și așezare ca anterior. M = mâna stângă este pasivă, iar cea dreaptă face o mișcare ușor curbată de ,,trecere” peste mâna stângă. O = ambele palme sunt orientate cu fața în jos. PC = se
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
al cunoașterii umane), ideologia consideră o slăbiciune faptul de a nu avea (pregătit) un răspuns (coerent, credibil) la întrebările care i se pun (în legătură cu ceea ce susține/cu ceea ce afirmă). De aceea, caută să-și aibă oricând un răspuns la orice interogație/îndoială la adresa conținuturilor ei. Relația ei cu gândirea este una de dominație, de control. Ideologia mimează cooperarea cu gândirea (mereu neliniștită, pusă să testeze orice i se pretinde). În viață, contează în mod hotărâtor profunzimea ideii și frumusețea gestului. A
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
și juriști au căutat o fomulă pentru pacea eternă sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să controlăm fenomenul. Această interogație a generat însă diverse ipoteze de lucru și, deseori, explicații contradictorii asupra naturii și cauzelor războaielor. Deși în prezent nu dispunem de o teorie generală despre război care ar lua în considerare o întreagă complexitate a fenomenului și ar fi
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
a destrămării imaginii revelatoare. La nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul tăcerii „de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile a Timpului nu își află răspunsul într-o realitate sonoră, ci în vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea cadenței finale gest elocvent al acelui „cuvânt” debussyist rămas „nerostit” lasă, și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ființa fiecărui individ. Dacă nici măcar specialiștii din același domeniu nu mai vorbesc aceeași limbă și au dificultăți reale în a comunica și a se înțelege, ce să mai spunem atunci de ceilalți, și cum să mai îndrăznim să abordăm global interogațiile esențiale ale existenței noastre care, fundamental, nici nu s-au schimbat, nici nu s-au înmulțit de la crearea lumii ? Sigur că idealul renascenstist este, astăzi, utopic. Dar un nou tip de umanism este perfect posibil, iar pentru asta nu e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
născut în paie”, relatându-se în fapt o introspecție. Pentru a dobândi înțelegerea, în ipostaza unei acțiuni trecute, eul liric găsește o ultimă trăire prin înseși gândirile sale „însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine,te vedea râzând”. Interogațiile retorice din strofa a VII-a denotă o speranță pusă în credința umbrită de incertitudine, care fundamentează o limită la nivelul existenței, ce depășește rațiunea. Ceea ce urmează limitei nu este accidental, ci devine proces prin conștientizare, așadar conștiința de sine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
om și caracterul natural al egoismului uman și Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 949 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 76. 950 "Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la această întrebare va porni reglementarea. Dacă omul este rău din fire, atunci se impune să fie împins cu forța spre bine și să i se limiteze libertatea. Dacă este o lume sălbatică, a luptei pe
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cele mai de jos pînă la limitele peritextului, operațiile de segmentare furnizează instrucțiuni pentru construirea sensului prin decupaj și prin regrupare (legare) a unităților de complexitate variabilă. Virgule, punct și virgulă, puncte și puncte de suspensie, semne de exclamație, de interogație, paranteze sau linioare, linii la începutul rîndului care semnalează schimbarea personajului vorbitor etc., toate joacă un rol sintactic și enunțiativ împreună cu mărcile morfo-sintactice. Lungimea și complexitatea frazei tipografice variază sub impactul necesităților enunțiative ale sensului comunicat. La nivel textual, alineatele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ah dacă p!] pentru exclamative: T39 Ah, dacă Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p?] pentru forma interogativă de suprafață: T40 Și dacă adevărata frumusețe ar veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de fumat. Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul consecințelor sau concluziilor care pot fi inferate pornind de la acel enunț (Bellert 1970: 335). Într-o suită de propoziții, interpretarea fiecăreia este inseparabilă de celelalte. Este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
distingem intervențiile complexe dintr-un discurs" (Vanderveken 1992: 58). Aceste "intervenții complexe" sînt foarte apropiate de "structurile de texte" ale lui Viehweger și de secvențele de bază despre care va fi vorba în capitolul 5: "descrieri, argumentații, explicații, justificări și interogații" (id.). El le consideră vom reveni asupra acestui punct la începutul capitolului 5 ca pe niște acte de discurs "a căror natură este mai complexă decît cea a actelor ilocuționare elementare auxiliare care le compun" (id.). Pentru a descrie complexitatea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
versul 9 printr-o linioară permite identificarea unui Deznodămînt-Pn4 (apoi noapte) a cărui brutalitate este subliniată de sintaxa emotivă din P4. Avem succesiv o întrerupere marcată prin trei puncte de suspensie și o exclamație într-un enunț nominal (apoi noapte!). Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea evenimentului de data aceasta în prezentul enunțării-povestirii. Cele patru forme de enunțare spun toate emoția intensă de care este cuprins naratorul în terține
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de un DE CE interogativ interogație adevărată în dialoguri sau interogație falsă (numită și "retorică") în structurile monologale -, urmată de unul sau mai multe răspunsuri în DEOARECE, ca în T3: T3 De ce sînt atît de frumoasă? / Pentru că stăpînul meu mă spală. Numeroși cercetători sînt de acord
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de un DE CE interogativ interogație adevărată în dialoguri sau interogație falsă (numită și "retorică") în structurile monologale -, urmată de unul sau mai multe răspunsuri în DEOARECE, ca în T3: T3 De ce sînt atît de frumoasă? / Pentru că stăpînul meu mă spală. Numeroși cercetători sînt de acord să reia nucleul modelului lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Q (T78) este următoarea: portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri. Sub această formă, foarte frecventă în publicitate, întrebarea nu are alt scop decît să aserteze indirect această presupoziție. Falsele întrebări din T3 și din T78 se prezintă ca niște "interogații retorice", denumire împotriva căreia Bally s-a ridicat pe bună dreptate: [...] desemnare absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
niște "interogații retorice", denumire împotriva căreia Bally s-a ridicat pe bună dreptate: [...] desemnare absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
căreia Bally s-a ridicat pe bună dreptate: [...] desemnare absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv din versul 1 din T3. Versul al doilea aduce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ȘTIU DACĂ fiul pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz, SAU dacă a ajuns să-și recunoască măcar atîta cît o pot face un prunc sau un cîine părinții și casa. Vocea narativă introduce aici o interogație prea puțin conformă cu așteptările unui cititor de fapt divers sau de cronică a Vestului. Un asemenea cititor s-ar întreba probabil ce s-a întîmplat cu indianul, cum au reacționat părinții lui și ce s-a mai întîmplat cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
spunea: "Trebuie să ne grăbim să ne apropiem de filosofia populară, dacă vrem ca filosofii să meargă înainte, să ne apropiem poporul în punctul în care el este filosoful". Pe căi diferite, Berkeley, Rousseau, D. Hume și Kant au formulat interogații cu privire la puterea rațiunii. Cel care va îndrepta însă o critică virulentă împotriva Luminilor va fi Hegel (Fenomenologia spiritului, Partea a VI-a). Principalele sale reproșuri vizau sectarismul și abstractizarea: sectarismul, întrucât filosofii Luminilor ar fi operat o împărțire irefutabilă între
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dădea cuvântul... Și el rîdea citind, fățarnicul... Iar eu, ca un prost...Nu, domnule conte, degeaba, n-o vei avea...n-o vei avea97! Acest fragment este centrat pe momentul enunțării și pe subiectivitatea locutorului. Întâlnim astfel fenomene dialogice (vocative, interogații, "nu", "n-o vei avea"...), enunțuri neterminate etc. Dintre aceste ele-mente subiective, putem evidenția două grupuri nominale cu statut remarcabil: "un prost", "fățarnicul". Este vorba despre substantive de calitate 98. Din punct de vedere sintactic, le identificăm datorită proprietății de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
locutor", care trebuie să își asume întreaga enunțare. Din clipa în care nu mai există decât o singură situație de enunțare, cea a discursului care citează, discursul citat nu mai are autonomie în discursul indirect. Asistăm la dispariția exclamațiilor, a interogațiilor, a imperativelor... din discursul citat. Se știe că orice enunțare este afectată de o modalitate globală (orice frază este fie interogativă, fie asertivă, fie exclamativă, fie imperativă) care definește o anumită relație dintre interlocutori. În măsura în care citatul din discursul indirect nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]