1,946 matches
-
unui grup parlamentar și numărul de membri. Pentru legislatura 1996 mediile generale pentru toată Camera Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 4,53, întrebări și interpelări: 6,48. Pentru legislatura 2000 mediile generale sunt următoarele: propuneri legislative: 10,73, întrebări și interpelări:12,64 , moțiuni: 7,52. În ceea ce privește activitatea parlamentară (Tabelul 6) pentru legislatura 2004-2008, PRM are cel mai ridicat număr mediu de inițiative legislative: 55,04, mai mult decât dublul mediei pe Camera Deputaților. PD și PSD se remarcă la media
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și PSD se remarcă la media moțiunilor 6,21, respectiv 8,05, (media pe întreaga Cameră este de 4,51). Pentru legislatura 2008-2012, PDL este formațiunea cu cele mai multe inițiative legislative: 22,9. PSD are un număr ridicat de întrebări și interpelări: 20,88, iar PNL un număr ridicat de moțiuni: 9,4 (media pe întreaga Cameră este de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
legislative: 22,9. PSD are un număr ridicat de întrebări și interpelări: 20,88, iar PNL un număr ridicat de moțiuni: 9,4 (media pe întreaga Cameră este de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Independenți 34,53 81 1,69 17,16 10,83 3
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
4 (media pe întreaga Cameră este de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Independenți 34,53 81 1,69 17,16 10,83 3,5 Minorități 17,16 5,11 0,27 16,27 5,83 1,11 PC 34,69 39,78 2,36 PD
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Independenți 34,53 81 1,69 17,16 10,83 3,5 Minorități 17,16 5,11 0,27 16,27 5,83 1,11 PC 34,69 39,78 2,36 PD 21,21 28,26 6,21
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
07 5 Sursa: www.cdep.ro. Notă: cifrele reprezintă medii pornind de la numărul de inițiative ale unui grup parlamentar și numărul de membri. Pentru legislatura 2004 mediile generale pentru toată Camera Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 24,4, întrebări și interpelări: 29,39, moțiuni: 4,51. Pentru legislatura 2008 mediile generale până în septembrie 2010 sunt următoarele: propuneri legislative: 18,82, întrebări și interpelări:16,32, moțiuni: 2,88. Numărul mare de moțiuni care caracterizează grupul parlamentar al PDL în legislatura care
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
membri. Pentru legislatura 2004 mediile generale pentru toată Camera Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 24,4, întrebări și interpelări: 29,39, moțiuni: 4,51. Pentru legislatura 2008 mediile generale până în septembrie 2010 sunt următoarele: propuneri legislative: 18,82, întrebări și interpelări:16,32, moțiuni: 2,88. Numărul mare de moțiuni care caracterizează grupul parlamentar al PDL în legislatura care începe în 2004, se explică, cel mai probabil, prin perioada în care partidul s-a aflat în opoziție. Scăderea drastică a acestora
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Desigur, există și excepții. În lipsa unei perspective calitative ne mărginim doar să le afirmăm, lăsând loc viitoarelor studii pentru concluziile lor. O altă constatare este aceea că grupurile parlamentare din opoziție sunt mai active la capitolul moțiuni și întrebări și interpelări decât cele aflate la putere. Nu putem însă afirma că există un comportament unitar în acest sens. Fiecare grup parlamentar se caracteizează printr-o dinamică a sa care, de cele mai multe ori, nu este similară cu dinamica altui grup. Ori, cel
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reiese din Regulamentul Camerei Deputaților și, respectiv, cel al Senatului, ne-a preocupat pentru a înțelege dacă există diferențe între grupurile parlamentare în ceea ce privește activitatea parlamentară. Cu accente preponderent descriptive, axându-ne pe indicatori cantitativi (numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, declarații politice, luări de cuvânt, moțiuni), prezentul capitol s-a centrat pe "radiografierea" structurii parlamentare, tratând în mod distinct grupurile parlamentare constituite la nivelul Camerei Deputaților și Senatului. Unele grupuri parlamentare sunt mai active decât altele. PSD s-a remarcat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sub media pe legislatură, constant, din 1996 până azi. În general, grupurile parlamentare de la putere nu au fost mai active decât altele. Mediile au fost ridicate de grupuri "hiperactive", cum e cazul PRM în legislatura 2004-2008. Totuși, în ceea ce privește întrebările și interpelările pare că opoziția este, în general, mult mai activă decât puterea. De remarcat că, o dată cu îndepărtarea în timp a momentului revoluționar din 1989, grupurile parlamentare par a fi mult mai active prin inițiative legislative, cel mai probabil, ca urmare a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dispoziția proiectanților și a constructorilor. De asemenea, procesul decizional funcționează după principiul general al consultării populației. Cetățenii participă efectiv la administrarea orașului prin sugestii și prin reclamații, contactarea Forumului Civic, cereri specifice, petiție publică și referendum sau mergând la Ora interpelărilor. La începutul procesului de planificare propriu-zis este prezentat primul proiect, în general, într-o expoziție de trei zile. Există apoi posibilitatea adăugării comentariilor și sugestiilor. Planul sau proiectul este apoi revizuit, în acord cu sugestiile înaintate, dacă este necesar, și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Caracteristica lor principală o constituie decodarea deictică și din acest motiv elementele extralingvistice - gesturi, mimică, intonație - joacă un rol important. Clasele morfologice reunite de această funcție pragmatică sunt pronumele alocutive (personale și de politețe), numele în vocativ și interjecțiile de interpelare. Deoarece aparțin planului vorbirii directe, formulele de adresare au o mai slabă legătură gramaticală cu restul frazei și cele mai multe dispar când enunțul este transpus în vorbire indirectă (interjecțiile adresative, de exemplu). Pronumele au cea mai puternică integrare enunțiativă - pot îndeplini
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
context protocolar. În schimb, Domnia Voastră sau Domniile Voastre reprezintă astăzi polul politeții negative în limba comună, deschizând ierarhia pronominală către al patrulea grad de politețe 24. Exemple precum Ceea ce ați uitat domnia voastră să menționați, că au răspuns la 13 întrebări și interpelări din totalul de 57 câte le-au fost adresate până în prezent. (CDep., 2005) sau Când erați Domniile Voastre la putere... (CDep., 1998) au fost rostite în Camera Deputaților, chiar în discuții contradictorii. Însă un citat precum Pe cât dorește domnia ta să pariem
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
din urmă caz, sentimentul ororii este accentuat prin transferarea culpei asupra unui tu imaginar, ipotetic și, evident, punibil, în măsura în care duce la îndeplinire previziunile. E frecventă, la Arghezi, această punere în discurs care se relevă ca un joc al enunțiatorului: simulând interpelarea performativă a unui partener nedefinit, el alege, fără îndoială, rostirea cu cel mai puternic efect perlocutoriu. Să urmărim exemplul: "Decum pleci la război, mentalitatea ta trebuie să se schimbe atât de radical încât să nu mai simți în tine nimic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
retorică fundamentală a acestui tip de discurs e activarea psihologiei asociaționiste, lăsând lectorului posibilitatea de a se deplasa între limbaje paralele, de a descoperi sensul analogiilor subtile și de a gusta asociațiile neașteptate. Publicistica polemică argheziană conține nenumărate micro-texte de interpelare directă a adversarului, în care enunțarea exclusiv performativă ("somez", "cer", "vreau", "primesc lupta și pe terenul calomniei"157), devine semnul unei virilizări discursive și, implicit, al intenției polemistului de a-și domina preopinentul pe terenul argumentației logice, în care faptele
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deținerea adevărului și, prin urmare, îi solicită imperativ adversarului (aflat în postura mistificatorului) să-l recunoască; un astfel de raport este ireconciliabil, iar finalitatea sa este traductibilă de sensul etimologic al convingerii (con+vincere = a învinge definitiv 158). Dar microtextul interpelării directe ia, alteori, forma unei scrisori deschise miniaturale (câteva paragrafe), inclusă într-un compozit eterogen, cum ar fi, de pildă, articolul Un răspuns 159 (incipit explicativ, contextualizant, apoi citare adversă, iar în final, o concisă epistolă polemică). Aici, în afară de dimensiunea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea pe care cititorul o oferă cărții, dar și ospitalitatea pe care cartea o oferă cititorului. Literatura însăși este traversată, de la un capăt la
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dorință de dragoste încât frontierele morții au fost transgresate. O astfel de dorință de ospitalitate a textului vine să se exprime nu numai prin prefețele și șireteniile unei Captatio benevolențiae care ia formele cele mai diverse, dar și prin multiplele interpelări ale cititorului pentru a-l face să intre în jocul ficțiunii. A citi înseamnă și a intra în lumea imaginată datorită acestor relee amenajate, de o mare varietate și a participa la această mare conversație. Ospitalitate a cititorului față de cartea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe cel care se uită la el, ca Mântuuitorul lui Rubliov. Se preface, căci citește de pe un prompter, dar efectul există: un ochi ne fixează fără să ne vadă, ca un arătător îndreptat spre persoanele noastre după schema althusseriană a "interpelării în subiect" specifice convocării ideologice sau catehistice ("America wants you"). Christos n-a fost văzut niciodată din spate. Nici Poivre d'Arvor sau Dan Rather*. Sunt prin natură Ființe privite din față, recto fără verso, corpuri glorioase fără pulpe, fese
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
umbrelor împotriva VIP-urilor. Regența televizuală reduce șansele pluralismului. Este un factor de aliniere, și nu de înflorire a minorităților. Regularizarea ofertei de mesaje pe baza cererii, sau legea audienței (extinsă acum la întreaga sferă socială), determină prin ricoșeu conținutul interpelărilor civice, tot mai asemănătoare (deci eficace sau "profitabile") cu cât sunt reduse la cel mai mic numitor comun ("bravo, francezi, e timpul să schimbăm lucrurile, tineretul e viitorul, să construim împreună o majoritate a progresului etc."). Gertrude Stein: "Un trandafir
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de revoluționari a pătruns în superbul edificiu, cu intenția de a-i da foc. Noroc că au intervenit la timp forțele de ordine, așa că n-a fost afectată de rebeli decât o parte din aripa de nord. Au urmat interminabilele interpelări în Parlament, unde radicalii cereau raderea de pe suprafața pământului a acelui "simbol al epocii întunecate", iar conservatorii cereau o nouă folosință a palatului, amintind că "istoria patriei nu poate fi narată fără marile izbânzi de sub domnia unor monarhi luminați". Până
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de revoluționari a pătruns în superbul edificiu, cu intenția de a-i da foc. Noroc că au intervenit la timp forțele de ordine, așa că n-a fost afectată de rebeli decât o parte din aripa de nord. Au urmat interminabilele interpelări în Parlament, unde radicalii cereau raderea de pe suprafața pământului a acelui "simbol al epocii întunecate", iar conservatorii cereau o nouă folosință a palatului, amintind că "istoria patriei nu poate fi narată fără marile izbânzi de sub domnia unor monarhi luminați". Se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Dacă sala de chihlimbar din Ermitajul din Sankt Petersburg a dispărut în cel de al doilea război mondial și a trebuit să fie refăcută, tot ceea ce vedeți aici este original!" "Totuși, de ce Rakavanda Nouă?" E drept că o a patra interpelare de acest soi se întâmplă foarte rar. Atunci ghizii sunt autorizați să întrerupă expunerea și să conducă oaspeții spre ieșire. (În Palatul Rakavanda Nouă există ieșiri directe din aproape fiecare punct în care te-ai afla.) E mai prudent să
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat, în mod hotărât, că țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și ca la viitoarea pace ”România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică.” Independența atât de dorită de românii de pretutindeni nu fusese încă proclamată. La o nouă interpelare a liberalilor, care exprimau nerăbdarea țării, Mihail Kogălniceanu declara la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților, independența țării. Parlamentul consacra prin votul său independența absolută a României, act realizat prin voința întregii națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]