1,905 matches
-
cu alte păreri despre această relație, Stat-Biserică, pe linie de asistență socială (mai ales la copii). Vă rog ca răspunsurile la întrebări să fie cele oficiale, părerile personale dacă sunt fiind trecute sumar la finalul interviului." 2. Date cu privire la cel intervievat: "Inițialele numelui (pentru a păstra confidențialitatea): Țara: Localitatea: Profesia: Vârsta: Gen: Religie majoritară: Statul: declarat/nedeclarat laic:" 3. Întrebări: "1. Care este relația dintre stat și Biserică în țara unde vă desfășurați activitatea de asistent social? 2. Există o relație
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
specific: Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială). Ipoteza cercetării: > Ipoteza 5: Implicarea Bisericii în activitatea instituțiilor specifice de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Subiecții intervievați și țara de proveniență Interviul a fost trimis spre completare în următoarele țări: Franța, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Germania, Austria, Anglia și într-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, și anume Elveția. Răspunsurile au fost primite din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
preoții/pastorii din parohia lor... sau deloc... Analiza răspunsurilor din interviu Ipoteza 5: Implicarea Bisericii în activitatea instituțiilor specifice de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Forma de alcătuire a întrebărilor a fost una deschisă, fiecare intervievat având dreptul de a formula liber răspunsurile la întrebări. Întrebările nu au fost alcătuite spre a dezvolta la nesfârșit o anumită problemă, ci ele au punctat câteva aspecte de interes major în cercetare, răspunsul dat urmând să fie cuprins în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fie cuprins în câteva fraze, nefiind nevoie de o adevărată povestire în privința atingerii unui răspuns concret la cele cerute. La întrebarea Nr. 1, în care se cerea un răspuns cu privire la relația dintre Stat și Biserică din țara unde este rezident intervievatul, găsim expuneri foarte interesante în care statul este laic, însă abordarea relației cu Biserica este una diferită: în Franța nu există niciun fel de relație cu Biserica; relații formale între Stat și Biserică există în țări ca: Olanda sau Italia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de către instituția prezidențială a României, președintele țării emițând un Decret prezidențial care să confirme această învestire. La întrebarea Nr. 2, în care am cerut informații legate de relația dintre Stat și Biserică în privința asistenței sociale din țara de proveniență a intervievatului, am primit răspunsuri destul de diferite. Pentru a primi detalii, în cazul în care relația Stat-Biserică este una de colaborare în respectiva țară, am mai adăugat două întrebări care să ne ofere o argumentare, chiar prin exemplificarea modului în care se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dintre Stat și Biserică. Ținând cont de faptul că toate țările menționate în acest studiu, mai puțin Elveția, sunt membre ale Uniunii Europene. De asemenea, cunoscând în mare parte politica Uniunii Europene vizavi de creștinism, putem spune că răspunsurile celor intervievați sunt surprinzătoare, exceptând desigur Franța. Comparativ cu România, unde relația Stat-Biserică este una pe care am definit-o, în baza celor cercetate, complementară, în țările europene menționate în lucrare există colaborări mai accentuate sau mai simple ale Statului cu Bisericile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unui lider spiritual într-o instituție de asistență socială bugetară. Prin intermediul acestei întrebări aflăm dacă liderul spiritual poate fi (sau nu poate fi) prezent în acea organizație cu toate simbolurile profesiei sale de preot. Răspunsurile au fost date de către cei intervievați aproape la unison. Orice persoană poate fi angajată într-o instituție de ocrotire socială publică, doar că nu are dreptul de a săvârși activități cu caracter religios. Din interviuri reiese că o parte din cei intervievați sunt persoane care au
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fost date de către cei intervievați aproape la unison. Orice persoană poate fi angajată într-o instituție de ocrotire socială publică, doar că nu are dreptul de a săvârși activități cu caracter religios. Din interviuri reiese că o parte din cei intervievați sunt persoane care au o consacrare sacramentală în diferite Biserici și totodată ocupă posturi, chiar de conducere (cum e cazul Elveției), într-o instituție de asistență socială a statului, însă nu îi este permisă efectuarea activităților cu caracter religios. "Mandatul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
vine să testeze într-un fel dacă cei ce au răspuns interviului ar vedea vreun rol pe care i-l pot atribui Bisericii privitor la o posibilă relație cu Statul în domeniul asistenței sociale publice a țării de proveniență a intervievatului. Întrebarea aceasta este oarecum mai concentrată pe un răspuns subiectiv. De data aceasta, persoana care a dorit să ne răspundă la interviu nu mai expune probleme aflate în desfășurare. Dacă la primele trei întrebări, în mare parte, răspunsurile erau date
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
interviu nu mai expune probleme aflate în desfășurare. Dacă la primele trei întrebări, în mare parte, răspunsurile erau date ținând cont efectiv de felul în care se desfășoară relația Biserică-Stat cu privire la sistemul public de asistență socială, la această întrebare răspunsul intervievatului trebuie să cuprindă clar o opțiune a sa: dacă el consideră că Biserica ar putea avea vreun rol privitor la activitatea de asistență socială laică. Răspunsurile au fost diferite, în funcție de poziția/statutul ocupată/ocupat de către fiecare intervievat. Cei ce lucrează
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
această întrebare răspunsul intervievatului trebuie să cuprindă clar o opțiune a sa: dacă el consideră că Biserica ar putea avea vreun rol privitor la activitatea de asistență socială laică. Răspunsurile au fost diferite, în funcție de poziția/statutul ocupată/ocupat de către fiecare intervievat. Cei ce lucrează în domeniul asistenței sociale și nu sunt oameni consacrați sacramental în vreo Biserică au răspuns, în mare parte, arătând diferențele ideologice/doctrinare dintre cele două: Stat și Biserică. Aceste diferențe păstrează o neutralitate chiar și acolo unde
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
umilitor decât să sugerezi, într-un mod atât de subtil, că amicul brunet ar fi rom? Noroc că amicul are și simțul umorului. Seara, în fața televizorului. Reportaje de la sărbătoarea romilor. Un reporter îl chestionează pe un etnic rom cu privire la Holocaust. Intervievatul răspunde: „A fost bine, atunci. Da, da, tare bine“. Ce comic, nu? Cât de distractiv! Romii nici măcar nu știu ce-a fost Holocaustul, conchide o voce din off. Alte câteva reportaje, în care îi vedem pe romi puși într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
care au lucrat, iar reușita construcției este grație amândurora. (numeral în cazul dativ); * apoziție: El, al doilea din rând, va fi perechea ta în acest joc. (numeral în cazul nominativ); A lăudat-o tocmai pe ea, pe a doua dintre intervievate. (numeral în cazul acuzativ); Părerea ei, a celei de-a doua dintre invitate, a făcut diferența. (numeral în cazul genitiv); Le-a spus și lor, amândurora, vestea. (numeral în cazul dativ), Tu, primul din șir, preia ștafeta! (numeral în cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cei care au văzut reportaje la televizor au remarcat mulțimea de afișe și bannere împotriva papei și, poate, vor fi văzut și adausurile ideologice suplimentare: textele gen „Viva la revolución!“ sau steaua roșie de pe drapelul statelor comuniste. Unul din profesorii intervievați (altfel, pensionară a redactat o scrisoare de protest încă din noiembrie 2007. A publicat-o în „Manifesto“, ziarul Partidului Comunist. De aici simplitatea de materialism-dialectic a discursului savanților și studenților, de aici intoleranța la ideea de biserică și tot de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ceva. Ceva interesant pentru ziaristul curios dar și pentru cititorul avizat sau nu, căruia Marin îi „traduce” spusele pe înțelesul său. Ca om de televiziune, ca președinte de Uniune de presă am cunoscut și stat de vorbă cu aproape toți intervievații săi și sunt uimit și mulțumit de felul în care D. V. Marin le pune în evidență personalitățile, realizările, uneori mai rar scăpările, le ridică la fileu spusele pentru a pasa apoi... către cititor: ce a discutat cu 9 președinți
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Jonathan Scheele, este în avantajul fiecăruia și al nostru, al tuturor, în același timp. Vreau să vă spun că în acest studio au fost președinții în funcție ai României, au fost prim miniștri, și ne-am mândrit cu Francois Mitterand intervievat, dar difuzat pe acest post. Cum ați primit invitația noastră de a intra în direct? Jonathan Scheele: Cu plăcere, pentru că este foarte important să vorbim cu oamenii din întreaga țară și nu doar cu cei din orașele mari. D.V.M
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
probleme cu care s-a confruntat poporul nostru greu încercat: secetă, neînțelegeri interne, schimbări politice dorite și mai puțin dorite. Sunt prezentate evenimente la care a luat parte, dovedind acest lucru prin fotografii, apoi, date biografice ale multora din cei intervievați: președinți, prim-miniștri, oameni politici, înalte fețe bisericești etc. Un spațiu generos este rezervat interviului realizat cu Șeful Delegației Comisiei Europene la TV Vaslui și Radio Unison, Jonathan Scheele, în noiembrie 2005. Scriitorul Dumitru V. Marin, profesor de limba și
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
lei noi. Vorba aia, frate, frate, dar karma-i pe bani! Îmi amitesc că pe vremuri am citit pe site câteva interviuri bombă, realizate prin wireless-ul doamnei Nina către astral (nici o aluzie la renumita firmă prin cablu!Ă. Printre intervievați se numărau Zalmoxis, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Nicolae Ceaușescu, prințesa Diana și motanul Costică. Între timp - fie n-a mai prins semnal ca lumea, fie spiritele n-au mai avut așa de mult chef de vorbă -, doamna Nina a început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
un operator de interviu, cu ajutorul telefonului sau contactul prin intermediul poștei clasice sau e-mail. Chestionarul trebuie să conțină maximum 25 de întrebări, să respecte o structură bine definită, începând cu întrebările introductive și finalizându-se cu cele de identificare a subiectului intervievat. Pregătirea chestionarului trebuie realizată cu profesionalism deoarece pot interveni cu ușurință erori în colectarea datelor datorate tehnicilor de eșantionare, subiecților intervievați, omisiuni în prelucrarea datelor adunate. Colectivitatea beneficiarilor sistemului de învățământ românesc constituie cadrul de eșantionare cât și ansamblul asupra
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
să respecte o structură bine definită, începând cu întrebările introductive și finalizându-se cu cele de identificare a subiectului intervievat. Pregătirea chestionarului trebuie realizată cu profesionalism deoarece pot interveni cu ușurință erori în colectarea datelor datorate tehnicilor de eșantionare, subiecților intervievați, omisiuni în prelucrarea datelor adunate. Colectivitatea beneficiarilor sistemului de învățământ românesc constituie cadrul de eșantionare cât și ansamblul asupra căreia se vor generaliza rezultatele cercetării. Informațiile extrase de la eșantionul reprezentativ, care este reprezentat de o subcolectivitate, au rol de generalizare
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
de desfășurare a anchetei. Cercetătorul încurajează pe intervievat să își exprime opinia despre problemea analizată. Din cauza restricțiilor financiare, în utima perioadă, se utilizează conversațiile în grup organizat în jurul unui moderator. Ancheta prin poșta clasică/ e-mail reclamă trimiterea chestionarului către subiecții intervievați și se dovește extrem de utilă pentru intervievarea colectivităților care sunt poziționate la distanțe geografice mari, însă absența controlului asupra celui chestionat, absența operatorului de interviu care să înlăture ambiguitățile răspunsurilor, cât și procentul mic de chestionare primite cu răspuns fac
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
prin întrebările puse persoanelor sau prin întrebarea acestora dacă sunt de acord sau în dezacord cu enunțurile care reprezintă diferite puncte de vedere. Pentru ca informațiile culese să fie utilie, întrebările cuprinse în chestionar trebuie să fie relevante pentru majoritatea subiecților intervievați și să fie scurte, deoarece respondenții nu sunt dispuși să citească de două ori o întrebare pentru a o înțelege. Chestionarul e un instrument riguros, utilizat frecvent în sondajele de opinie publică, în anchetă sociologică sau în cercetările de teren
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a întrebărilor se ia drept criteriu atât timpul, astfel respondentul este pus în situația de a răspunde mai întâi despre subiecte din trecut, apoi despre prezent și, în fine, la urmă despre viitor cât și gradul de abstractizare, adică subiectul intervievat va răspunde la întrebările concrete și abia apoi la cele mai abstracte. Întrebările interesante vor fi plasate în partea de început a chestionarului. Lungimea chestionarului determină numărul subiecților care vor răspunde, dacă timpul alocat răspunsurilor este limitat, aceștia nu vor
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
unui chestionar se utilizează : o întrebări cu răspuns închis, cu răspuns precodificat (răspunsuri dihotomice DA/ NU), cu răspunsuri la alegere, selective (multiple choise sau à choix multiple), când respondentul subliniează, încercuiește sau bifează. Acestea precizează gradul de cunoaștere a subiectului intervievat a problemei supuse anchetei și servesc la măsurarea intensității opiniilor. (Exemplu: Discutați cu familiile elevilor asupra schimbării serviciilor de catering? 1. DA, 2. NU); o întrebări cu răspuns deschis, liber, postcodificat, care necesită analiza lor la finalul anchetei. Stabilesc atitudinea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
cercetătorul va construi un eșantion în care 25% dintre componenții acestuia vor răspunde criteriului respectiv. Interviul este o metodă alternativă de colectare a datelor pentru un sondaj. Cercetătorii selectează operatori de interviu pentru a citi și a înregistra întrebările subiecților intervievați. Acestea pot fi realizate atât prin telefon cât și față în față. Rata de răspuns a interviurilor este mai mare decât în cazul chestionarelor trimise prin poșta clasică sau poșta electronică. Tehnicile experimentale subliniază raportul cauză-efect apărut ca urmare a
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]