4,572 matches
-
în cerc. Există un vizibil salt valoric în Vameșul ploilor, unde călătoria fantomatică în capitală aduce întoarcerea în trecut pentru a regăsi o frumoasă și cam nebuloasă poveste de dragoste cu o enigmatică Florence, ca majoritatea personajelor feminine ale prozatorului. Intriga se structurează pe motivul dublului: pentru personajul central, vechiul prieten Edgar (numele ar însemna „proprietarul bogăției, fericirii”, ceea ce acest parvenit pare să fie) se conturează ca un dublu concurent în acapararea bunurilor existenței, începând cu Florence. Asemeni primului roman al
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
falsă situație, În scopul de a crea derută, discordie, de a declanșa un conflict, o stare de tensiune și, neîncredere Între persoane. Totul are ca scop obținerea unor avantaje personale, excluzând orice fel de scrupule morale În raporturile cu ceilalți. Intriga este asociată cu reaua intenție de denigrare a celorlalți. Ea este reaua intenție prin care se urmărește derutarea celuilalt și Împingerea În greșeală, pentru ca, În felul acesta compromițându-1, să se poată profita de el. Intriga are ca scop discreditarea celorlalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale În raporturile cu ceilalți. Intriga este asociată cu reaua intenție de denigrare a celorlalți. Ea este reaua intenție prin care se urmărește derutarea celuilalt și Împingerea În greșeală, pentru ca, În felul acesta compromițându-1, să se poată profita de el. Intriga are ca scop discreditarea celorlalți, pentru ca persoana care declanșează scenariul să obțină un statut favorabil sau avantaje materiale. că Dacă ipocrizia și intriga sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
derutarea celuilalt și Împingerea În greșeală, pentru ca, În felul acesta compromițându-1, să se poată profita de el. Intriga are ca scop discreditarea celorlalți, pentru ca persoana care declanșează scenariul să obțină un statut favorabil sau avantaje materiale. că Dacă ipocrizia și intriga sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ura și invidia unei persoane cu probleme psihologice cu un caracter agresiv. Ea are de regulă o notă de maximă pasionalitate, atunci când recurge la forma de manifestare prin violență a agresivității, sau poate avea caracterul unei extrem de abile și rafinate intrigi de denigrare, când are la bază inteligența malefică ce construiește scenarii În care imaginea pe care o atribuie adversarului este compromițătoare din punct de vedere moral și social, dar reușește să-i convingă pe ceilalți de „justețea” argumentelor sale, printr-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale. Conștiința pervertită va fi cea care va favoriza idei imorale, perverse, contrare valorilor morale. Imoralismul, ca atitudine, sentiment sau idee, duce la acțiuni psihologice negative, opuse sau contrarii binelui și ele au o gamă extrem de variată: minciuna, furtul, Înșelătoria, intriga, delațiunea, calomnia etc. Ideile morale Înnobilează și dau un echilibru interior persoanei, conferindu-i onoare, demnitate, autoritate, prestigiu. Ideile și acțiunile imorale o dezonorează, o izolează până la a o exclude din grupul căruia Îi aparține. Ele pot fi cauza unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celorlalți conform voinței personale; dă acte psihomorale pozitive din punct de vedere formal, dar negative În conținutul și intenția lor, care urmăresc subordonarea celorlalți, deturnarea lor de la aspectele veridice ale realității, prin inducerea În eroare, fals, minciună, ipocrizie, construirea de intrigi etc., insistându-se, de fapt, că În ele sunt cuprinse cele mai bune intenții la adresa celorlalți. Este clar, din cele de mai sus, că prin actele psihomorale se produce o „descărcare pulsională” a supraeului moral al persoanei, la fel cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
către un obiect sau o persoană În vederea realizării unui „scop final” care să aducă un beneficiu sau o „satisfacție”. Aceste „teme” pot fi reprezentate prin intenții de cooperare cu caracter pozitiv moral sau, dimpotrivă, prin intenții cu caracter negativ imoral: intrigă, calomnie, situații conflictuale etc. Temele pot fi pregătite anterior sub forma unor „proiecte de acțiune” sau pot reacutiza vechi pasiuni aflate În stare de latență, după cum pot izbucni În mod spontan sub formă de conflicte. Temele acțiunilor psihologice se dezvoltă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
propune de a-l realiza. În același timp, ea este și o relație psihologică, cu substrat moral, Între persoana mea și persoana celuilalt sau a celorlalți de diferite forme (apropiere, ajutor, Încurajare, consolare sau, dimpotrivă, respingere, defăimare, frustrare, conflict, ură, intrigă etc.Ă. În felul acesta, Între „intenție” și „necesitate” se va stabili o relație particulară. La originea intențiilor stau fie nevoile și dorințele eului, fie proiectele acestuia. Toate constituie motivații psihomorale, care capătă forma concretă, coerentă, a intențiilor sau proiectelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
putea fixa Într-un loc, cu probleme serioase de identitate cu o situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exact de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă, reprobabilă (furt, minciună, calomnie, intrigă, viol, crimă, suicid etc.Ă. Cauți să dispari. Să nu mai apari „În fața” sau „Înaintea ochilor” celui pe care l-ai prejudiciat prin acțiunile tale negative. În mod egal Însă, cauți privirea celui de la care aștepți să primești Înțelegere, iubire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Apropie sau depărtează, Înlătură. Dar cuvântul nu este numai consolator. El poate avea și o acțiune psihomorală negativă, demolatoare, adesea chiar extrem de nocivă, devastatoare pentru interlocutor, sau poate fanatiza grupul de indivizi cărora li se adresează. Este cazul minciunii, fabulațiilor, intrigilor, calomniei. Toate se pot ascunde sub cuvinte frumoase, pline de bune intenții, dar adesea „Drumul către Infern este pavat cu bunele noastre intenții”, pe care le strecoară cuvântul interlocutorului cu intenții psihomorale precise. Orice cuvânt sau „mesaj verbal” poate construi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exercitate asupra victimei, ca terapii morale psihologice. Ea are caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană, care ține de mecanismele de apărare/afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de prejudiciu prin trecerea timpului; eă iertarea agresorului de către victimă; fă reconcilierea părților aflate În conflict. Se poate vedea de aici faptul că reparația este, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
regretă și suferă când nu a făcut răul sau dacă nu a reușit să-l facă. El este cel care pune obstacole În calea Împlinirii binelui. Căile sau mijloacele prin care se caută atingerea scopurilor acțiunii imorale este minciuna, calomnia, intriga, șantajul, Înșelătoria etc. Toate acestea au la originea lor sentimentul psihomoral negativ al urii. Toate acțiunile imorale, sau cea mai mare parte a lor, se desfășoară sub masca unei false atitudini de bunăvoință, pentru a obține Încrederea celuilalt sau a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazurile, fericit. Momentele tragice sunt abordate cu înțelepciunea bătrânească a celui care știe să prețuiască viața și bucuria de a trăi. Cu timpul, scriitorul își schimbă modul de a concepe nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată trece peste convențiile sociale ca să o ia în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Finalul dur subliniază atmosfera unei nuvele clădite din antiteze etice. De la intriga sumară a celor dintâi nuvele se trece, ulterior, la alta amplificată, scriitorul introducând un material de viață mai bogat, dar fără a se pierde niciodată din vedere conflictul principal. S. s-a simțit atras și de mediul orășenesc, pe care
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
principal. S. s-a simțit atras și de mediul orășenesc, pe care a încercat să îl descrie în câteva nuvele (Un paravan, Mâhnirile lui Trică, Din valurile vieții, Prințesa, Un democrat). Vede orașul ca un loc de pierzanie și imaginează intrigi puternice, cu situații dramatice și, de obicei, cu deznodăminte nefericite. Uneori reușește să se elibereze de această optică și atunci scrie o proză vioaie, nu totdeauna închegată. Așa sunt Revoluția din Pârlești, 1873 sau Crucile roșii, 1876, satire bonome cu
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
o altă treaptă în evoluția romanului românesc, fiind una din cele mai puternice opere epice scrise la noi înainte de Ion al lui Liviu Rebreanu. Autorul pornește de la o lume pe care o cunoscuse nemijlocit, țăranii și târgoveții din împrejurimile Aradului. Intriga e sumară: precupeața Mara, văduvă, se zbate să asigure o existență îndestulată celor doi copii ai ei, Persida și Trică, încercând în același timp să le construiască viața după propria ei dorință. Conflictele care se declanșează și implicațiile lor, prezentate
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
rămân însă doar pretexte pentru reliefarea conflictelor morale. Are loc o înfruntare de atitudini etice, urmărită în capitole lungi, dăunătoare echilibrului compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și la întâmplări în care anacronismele sunt înadins solicitate, spre a se sugera o atmosferă marcată de ritualuri mistice. Pe alt plan se situează romanele Corbei (publicat în 1906-1907 în „Tribuna”), Cel din urmă Armaș (1923) și Din
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
1871). Ca și celelalte încercări din epoca studenției vieneze, și această piesă a fost citită și revizuită amănunțit de Eminescu, mai ales în ceea ce privește limba și stilul. Prin comedia lui se introduc în dramaturgia românească personaje rurale credibile, nu numai pitorești. Intriga și compoziția sunt mai puțin izbutite, fapt compensat de adevărul culorii locale și de abilitatea construirii scenice a unei idile. Întemeiată pe comicul de situații și de moravuri este Toane sau Vorbe de clacă (1874), farsă fără valoare deosebită, ca
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
comune, ca, de pildă, denominarea personajelor: Frecățel, madam Clevetiță. Dialogurile sunt însă naturale și limpezi. Alte tentative sunt din domeniul dramei istorice: Bogdan Vodă (1876) și Gașpar Grațiani (reprezentată la Teatrul Național din București la 11 martie 1888). Cu o intrigă inconsistentă, concepută și realizată cu mijloace epice, nu dramatice, piesele au o desfășurare greoaie și personaje nerealizate, dintre acestea detașându-se, totuși, Gașpar Grațiani, nehotărâtul domnitor ale cărui tribulații amintesc de Ghiță din Moara cu noroc. În numeroasele călătorii de-
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
de poziția influentă pe care am deținut-o vreme de mai mulți ani În calitate de medic al Înaltei curți sikh din Lahore. Cei care sunt interesați de istoria Panjabului pot găsi În acest prim volum atât ilustrări ale manierelor, obiceiurilor și intrigilor specifice caracterului oriental, cât și un rezumat demn de Încredere al evenimentelor recente. Al doilea volum, deși constituie o lucrare de specialitate, nu a fost scris doar pentru uzul medicilor, ci este pe Înțelesul și spre folosul tuturor categoriilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ceremonie satș șsutteeț. Ar fi fost mai nimerit ca la acea vreme să se facă cercetări cu privire la zidul care căzuse, sfărâmându-i pe No-Nehal Singh și Uttum Singh, pentru a se vedea dacă fusese vorba de un accident sau de intriga unor conspiratori ticăloși - dar nimeni nu se gândi că demararea unor asemenea cercetări merită efortul, iar evenimentul a fost privit ca o pedeapsă a divinității, căci prințul Își neglijase tatăl (regele); și chiar dacă acest lucru nu i-a cauzat moartea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prezente de altfel și În lipsa de reacție a prestigioasei Presse médicale care, autorul fraudei fiind Încă În viață, afirmă că o intervenție „nu e Încă nici posibilă, nici utilă”. Or, ce se Întâmplase? Conform unor acte, recomandări, articole, broșuri, petiții, intrigi și pamflete, rezulta că Gomoiu era primul descoperitor al unui tratament Însușit ulterior de superiorul său, care l-a folosit cu un succes neîntrerupt până la decesul acestuia, cauzat tocmai de indecizia de a și-l aplica... În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care era Zerlendi e Însă plină de texte „oculte”, „teozofice”, titulatură sub care Eliade include aproape tot ceea ce poate fi numit așa În Europa (pp. 27-30, cu anumite prelungiri). Încheind larga prezentare a cărților, dna Zerlendi Îi va spune, focalizând intriga: „Când am auzit vorbindu-se despre d-voastră că ați petrecut atâția ani În India studiind filosofiile și religiile de acolo, mi-am spus că poate d-voastră știți ceea ce soțul meu Își propusese să Învețe, și că viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]