6,103 matches
-
sălimiteze la maximum pierderile de timp și de energie, să se ajungă la un Învățământ intensiv, mai viu și mai atractiv. Estimarea și alegerea mijloacelor sunt fondate și ele pe postulatul eficienței, ceea ce este condiționat nu numai de calitatea lor intrinsecă, ci și de modul În care sunt integrate În procesualitatea didactică, fapt care ține de metodologia aplicată. Indiferent de categoria căreia aparțin, mijloacele servesc la ridicarea eficienței și calității Învățării numai când știm să le selecționăm și să le folosim
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un asemenea efort autentic și plenar (psihic și fizic) de Învățare ce izvorăște, pe cât posibil, din interioritatea celui care Învață, din resorturile lui energetice - curiozitate epistemică, interese și dorințe de cunoaștere, inițiativă, satisfacție a depășirii dificultăților și a reușitei (motivație intrinsecă) atunci, cu adevărat ele au dreptul să-și revendice apartenența la ceea ce, de obicei, se numesc metode activ-participative. Este necesară mențiunea că „mecanismele motivației” trebuie să se subordoneze „mecanismelor gândirii”, să se asocieze efortului rațiunii. Din această categorie fac parte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
masa și volumul acestora, În mintea lor apare deja o contradicție În raport cu vechea idee care se dovedește a fi falsă. Tot așa, poate să fie provocată, la un moment dat, contradicția dintre ideea (convingerea)greșită că greutatea este o Însușire intrinsecă a corpurilor și cerința de a explica științific comportarea lor În câmpul gravitațional și În afara lui, prin Înțelegerea greutății, ca un rezultat al interacțiunii corpurilor, ca o forță. Neașteptată le apare șisituația potrivit căreia prin ardere, substanțele devin mai grele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
psihologice), în virtutea capacității acestora de a satisface trebuințe, necesități, dorințe, aspirații umane, istoricește condiționate de practica socială.” Existența acestei relații se bazează pe un interes de natură materială (obiectiv) sau ideală (subiectiv) (Ioniță, 2004). Există bunuri care au o valoare intrinsecă (bijuteriile, de exemplu) Și pot fi apreciate prin ele însele, Și bunuri care nu au o valoare în sine, dar posedă o valoare economică. Pentru aceste bunuri valoarea există doar în mintea celor care le doresc Și vor să le
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
conducem după principii sănătoase precum cele de dreptate Și adevăr, nu ne îndoim de moralitatea noastră, pe care o vedem dreaptă Și adevărată. Suntem ființe raționale Și asta ne dă dreptul să plusăm la capitolul dreptate Și adevăr prin cunoaștere intrinsecă, dar Și extrinsecă. Ajungem să ne valorizăm, de fapt să ne descoperim mai bine prin latura extrinsecă, prin raportarea la mediu, la contacte, la preocupări. Din acest carusel al nesfârșitelor Și cu rost probleme existențiale, din lupta ideilor minții cu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă prin "nevoia de noutate și orientare spre nou". Al.Roșea arată că "în sens larg, prin motivația se înțelege tot ceea ce dezlănțuie, susține și orientează activitatea". Motivația poate fi extrinsecă sau intrinsecă. Motivația extrinsecă își are sursa în condițiile exterioare învățării, sau procesului de creație. Motivația intrinsecă operează din interior, este imanentă scopului și se exprimă, în procesul de învățare, prin interesul nemijlocit pentru materialul învățat. Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
spre nou". Al.Roșea arată că "în sens larg, prin motivația se înțelege tot ceea ce dezlănțuie, susține și orientează activitatea". Motivația poate fi extrinsecă sau intrinsecă. Motivația extrinsecă își are sursa în condițiile exterioare învățării, sau procesului de creație. Motivația intrinsecă operează din interior, este imanentă scopului și se exprimă, în procesul de învățare, prin interesul nemijlocit pentru materialul învățat. Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii creativității amintiți, luați separat, nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai ales, au distrus facultățile de arte și litere. În plus, promovarea prin examene între diferite niveluri, prin sistemul examinărilor naționale introdus în perioada napoleoniană - pe care îl regăsim în regimul actual al bacalaureatului național din România -, provoca slăbirea motivației intrinsece a elevilor și studenților (Day, 2001), făcând din studiu mai ales o cale pentru construirea unei cariere sau depășirea unor examene stresante. În Europa secolului al XIX-lea, majoritatea statelor au preluat modelul german, humboldtian de organizare universitară. Motivat de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
își are originea în celebra satiră a lui Michael Young (1959) dedicată ascensiunii meritocrației - în care acest din urmă termen a fost utilizat pentru prima oară. Pentru Young, meritul nu se reduce la calificările obținute, ci se referă la capacitățile intrinsece ale indivizilor. Prin urmare, „inteligența și efortul alcătuiesc împreună meritul individual (I + E = M)” (Young, 1959, p. 94). În satira lui Young, cei care au rezultatele cele mai bune la testele de inteligență erau automat plasați în pozițiile cele mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
una celeilalte, dar definibile unele în raport cu celelalte; formulele de raportare reciprocă a pozițiilor sunt de tip spațial (apropiere, distanță, deasupra, dedesubt, periferie, centru). Acest spațiu ce descrie relațiile dintre diferitele poziții face inteligibile practicile agenților care nu derivă din caracteristici intrinsece ale acestora, ci din poziția pe care o ocupă în spațiul social. Spațiul social este construit în așa fel încât agenții sau grupurile se distribuie în funcție de mărimea capitalului economic și a celui cultural pe care îl dețin. Pozițiile în spațiul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și că sunt cunoscute de cititor. Chiar dacă modelul este adoptat și „tratat într-un mod pozitiv” (ceea ce ar însemna „acceptat cu îngăduință”) pentru a fi operaționalizat ca instrument de analiză, în pofida tuturor criticilor care i se aduc, există câteva dificultăți intrinsece. Între acestea, prima care apare este cea legată de definirea industriei, ceea ce înseamnă totuși acceptarea acestui concept ca fundament al analizei. Definiția a generat numeroase controverse prin raportarea la concepte înrudite din punctul de vedere al conținutului, ca și prin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
experiență a delimitării sau delimitarea apare ca evidentă, în special în cazul industriilor mature afectate în mică măsură de schimbările ultimilor ani. Pentru o analiză practică, sunt utilizate observațiile și completările aduse teoriei inițiale. Se discută astfel de o valoare intrinsecă a industriei dată de rata de creștere a cifrei de afaceri (ca rată potențială de creștere pe termen mediu), structura convențională existentă, rentabilitatea potențială, barierele la intrare și intensitatea capitalistică, precum și de o valoare relativă dată de posibilele sinergii ce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
extern. De calitatea informațiilor va depinde și calitatea comparațiilor. Cum în România informațiile privind mediul extern generează numeroase semne de întrebare privind caracteristicile care le fac operaționale, temerile asociate validității analizei SWOT nu trebuie neglijate. Ele îndeamnă la cunoașterea limitelor intrinsece ale instrumentului și la prudență în utilizarea rezultatelor, fără a cădea însă în extrema respingerii totale a instrumentului sau a negării utilității sugestiilor sale. Particularități ale IMM-urilor - acest tip de organizații urmează două căi diferite de utilizare a instrumentului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aprecieri finale bazate pe o agregare mecanică a unor aprecieri subiective parțiale focalizate pe anumiți factori interni sau externi. Atractivitatea industriei sau a unui segment strategic se face acum prin prisma unui set de factori ce reflectă atât valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională a firmei este evaluată într-un mod similar, printr-un set de factori-cheie ai succesului desemnați prin raportare la mediul concurențial. În ambele cazuri - atractivitate și poziție competițională - s-a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au indus schimbări culturale importante, însă au existat și elemente de bază care au generat o anumită continuitate. Ele sunt în principal de natură intangibilă, dar există și artefacte care generează această linie. Elementul structural al continuității îl reprezintă natura intrinsecă a procesului de producție. Ceea ce s-a produs și înainte de război, și după revoluția din decembrie 1989 a făcut necesară o muncă atentă, ordonată, echilibrată la nivel individual și bine corelată la nivelul ansamblului, ceva din care să rezulte „precizie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În cadrul strategiilor moderne și eficiente de dezvoltare, dar, În contextul dat, pare un concept mai mult trendy (la modă), decât un instrument cu adevărat puternic, care poate aduce valoare reală pentru entitatea care Îl adoptă. La capitolul cunoaștere, dincolo de avantajele intrinseci, trebuia militat pentru o mișcare de amploare a Managementului Cunoașterii, astfel Încât acesta să depășească strategiile de birou și să intre În conștiința omului modern, a specialistului, managerului, funcțio narului, definind clar noțiuni precum: knowledge leadership (ierarhia profesională a gestionării cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dintre public și privat. Relația tată-fiu este poate cea mai relevantă în perspectivă politică din cauza dominării exclusive a vieții politice de către bărbați și, în mod relațional, a importanței continuității asigurate de fiu în cadrul oikos-ului. Această relație este deci în mod intrinsec de natură politică și aduce cu sine o încărcătură conflictuală, în care autoritatea tatălui este una evidentă, la fel ca și obligațiile fiului față de acesta, neputând fi vorba prin urmare de egalitate. În această perspectivă, conflictele inter-generaționale erau departe de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apropiate decât pentru cei mai mari. 3. Utilitatea recompenselor și pedepselor. Prin internalizare, recompensa conduce la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
împreună cu”, a împărtăși și a te împărtăși, a realiza o comuniune de gând, simțire, acțiune. Perspectiva amintită este astăzi una din direcțiile teoretice majore de analiză a comunicării. Accepțiunea propusă include câteva axiome: • Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informațională, care receptată și corect decodificată, devine comunicare; • A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti nici un cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ele ar putea fi împărțite în două mari grupe; a)motivația extrinsecă, atunci când elevul se încadrează în disciplina școlară, fără un interes direct pentru ceea ce se predă, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, îndeosebi morale: b) motivația intrinsecă, în cazul când învățarea, dobândirea de cunoștințe interesează în mod direct pe școlar. a) În cadrul motivației extrinseci există: 1. Dorința de afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plăcere familiei care se interesează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sens pot duce la sentimente negative de concurență, ostilitate față de colegii „rivali”. Mai bine este să stimulăm o „întrecere cu sine”, dorința de a obține rezultatele din ce în ce mai bune, fără a privi cu invidie la performanțele altora. b) În centrul motivației intrinseci găsim curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe. Curiozitatea are la bază un impuls nativ și e prezentă mai ales în primii ani de școală. Menținerea ei trează e în funcție de măiestria profesorilor și constituie un factor important al trăiniciei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inginer, medic ș.a.). În acest caz, eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul utilizează toate aceste motive ce apar cu o pondere variabilă de la un elev la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivațiile intrinseci. 5. Caracteristicile afectivității tc "5. Caracteristicile afectivit\ții " Tendințele, dorințele sunt însoțite, în permanență, de anumite trăiri pozitive sau negative pe care le denumim stări afective. Încercând o definiție, am putea spune că acestea sunt trăiri ce exprimă gradul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai ales cel care știe să se servească și să servească sistemul motivațional al persoanei (Mucchielli, R., 1982). Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea situațiilor motivante, numite și „situații
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea situațiilor motivante, numite și „situații de tracțiune”1 (Geissler, E. , 1977) Aceste acțiuni de sensibilizare exercită o presiune asupra individului sau grupului care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a propriului potențial. Rogers (1954) a precizat că tendința individului către actualizarea de sine este impulsionată de motivație și încurajată de un mediu favorizant, necritic. O serie de teoreticieni care s-au axat pe motivația creativității au promovat importanța motivației intrinsece (Amabile, 1983; Crutchfield, 1962; Golann, 1962), a nevoii de ordine (Barron, 1963), a nevoii de realizare (McClelland, Atkinson, Clark și Lowell, 1953) și a altor motivații. Amabile (1983; Hennessey și Amabile, 1988) și colaboratorii săi au întreprins cercetări esențiale asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]