2,710 matches
-
a reprezentării de deceniu, elevii Își pot forma și reprezentările conținutului sferei noțiunii de secol (zece decenii sau o sută de ani) și mileniu (zece secole). Pentru Însușirea acestor noțiuni și integrarea lor În sisteme operatorii se pot folosi materiale intuitive variate: banda timpului, harta fizică și istorică, tabelele cronologice, scheme istorice de plasare a evenimentelor În timp și spațiu, jocuri didactice, concursuri, teste de verificare, planșe de memorare. Prin compararea a două evenimente istorice petrecute la un anumit interval de
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
elev vine la hartă, localizează ceea ce i s-a indicat, explică semnificația istorică a locului și În funcție de timp i se cere să spună o legendă istorică referitoare la localitate sau eveniment. Ținând cont de particularitățile vârstei și de caracterul concret intuitiv al gândirii elevilor, precum și de posibilitățile reale ale acestora, În cazul tratării individuale pentru a exersa și a dezvolta gândirea logică, am adresat Întrebările de așa natură Încât să nu depășească nivelul accesibilității spre a nu-i obosi. Prin folosirea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
primul care l-a folosit cu mare talent observațional și descriptiv. Descoperirile pe care le-a făcut explică aprecierea de care s-a bucurat Leeuwenhoek, date fiind calitatea și întinderea observațiilor lui, excelenta lui tehnică și faptul că a urmat, intuitiv, metoda științifică riguroasă. În 1680, Leeuwenhoek a fost ales în unanimitate membru al Societății Regale din Londra, lucru care l-a bucurat nespus. Tot atunci, a devenit și membru al Academiei Franceze de Științe. Pe măsură ce devenea tot mai celebru, el
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
etapă este, alături de cea în care se face evaluarea, de prea multe ori neglijată, iar aceasta se întâmplă din două motive: în primul rând, convingerea conducerii unei organizații sau chiar a specialiștilor în RP că știu mai bine, în mod intuitiv, care este problema organizației; în al doilea rând, poate fi vorba despre o percepție falsă asupra gradului de omogenitate a publicului. După ce am văzut cât de complexe sunt relațiile din interiorul organizației, precum și cele dintre organizație și mediu, necesitatea cercetării
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
care se realizează în primul rând comunicarea și cunoașterea. Vorbirea ca activitate comunicativă se însușește treptat, prin numeroase exersări, experiențe ce au loc pe parcursul întregii vieți începând din copilărie, iar cunoașterea se realizează din aproape în aproape, bazată pe suport intuitiv, prin intermediul participării active a copiilor. Ca proces comunicațional, limbajul transmite un conținut informațional și semantic, știut fiind că fiecare cuvânt are o semnificație principală și multe sensuri secundare atribuite de latura semantică a limbii. Pe de altă parte, limbajul este
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
psihice ale omului, inclusiv cu cele mai simple (senzațiile și percepțiile), totuși cercetările psihologice au stabilit de multă vreme că principalul conținut al comunicării verbale îl formează gândirea. Trebuie avut în vedere că gândirea se sprijină în permanență pe elemente intuitive și senzoriale și operează nu numai cu noțiuni ci și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cei implicați (18 din 30 și 8 din 30), ceea ce poate explica strategiile de autoprezentare ale cerșetorilor din Paris sau din alte părți (centrare a discursului adresat publicului din mijloacele de transport pe "mîncare" și pe "igiena corporală") care intensifică intuitiv, punînd-o în scenă, ierarhia nevoilor elementare percepută de oamenii neimplicați în lupta împotriva sărăciei. Subiecții săraci pun accentul, în ceea ce-i privește, pe integrarea prin muncă, care se află pe locul doi, imediat după nevoia de locuință, confirmînd rezultatele obținute
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și cadrul de interpretare a obiectului analizat. Totuși, tocmai prin multiplicarea referințelor analitice și confruntarea între acestea, fie ele de ordin teoretic, statistic sau empiric, sinteza descriptivă autorizează o reconstituire a sensului. Această muncă nu este deloc ușoară. Cere aptitudini intuitive, o anumită capacitate de a rămîne fidel terenului, dar în același timp deschis perspectivelor teoretice pertinente. [În acest studiu], "[...] utilizăm o tipologie a grupurilor active în Belleville, ce asociază reprezentările care se degajă din discursurile locuitorilor și clasificările demografice ale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
forme de "a fi în lume" a diverselor generații din secolul precedent? Aceste genuri muzicale sînt ansambluri destul de apropiate semantic și structural de reprezentările sociale. Modul lor de producere și difuzare permite, într-adevăr, abordarea obiectului acestei cărți în mod intuitiv și analogic. Elaborîndu-și produsele sonore și mesajele, muzicienii rock sau rap se inspiră, de fapt, dintr-o memorie comună, resimțită ca pregnantă și perfecționată îndelung și în diverse moduri: discurile, sunetele, ritmurile, experiența trăită, videoclipurile, cinematografia, literatura panegirică despre vedete
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am propus în paginile de față se apleacă tocmai asupra acestor interogații cu răspuns deocamdată intuitiv. Mi-am propus astfel să aduc, într-o măsură cât mai concludentă, o contribuție la dezvoltarea teoriei sociologice generale. Metoda de cercetare este în această lucrare mai degrabă teoretic-fundamentală decât empirică (chiar dacă unele secțiuni ale lucrării conțin și elemente de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
abateri de la rigurozitatea științifică" (Boutot, 1993/1997, p. 23). Cititorul acestor rânduri se va întreba probabil care ar putea fi legătura dintre formele apărute în natură, precum în exemplele de mai sus, și realitățile mult mai complexe ale societății. Răspunsul intuitiv constă în simpla observare a lumii înconjurătoare, pe toate palierele acesteia, de la cele biofizice la cele economice și psihice. Mă refer, spre exemplu, la formele aparent neregulate ale dungilor zebrelor; irepetabilitatea formală a pilozității umane; deplasarea albinelor într-un stup
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
adică fiecare element component reproduce imaginea întregului; (p4) prezintă o dimensiune fractală mai mare decât dimensiunea topologică; (p5) poate fi, de obicei, definită prin reguli simple, eventual recursiv. (v. Boutot, 1993/1997, pp. 33-34). Fractalii iau firește și forme simple, intuitive, atunci când forma de bază este la rândul ei simplă. Astfel de exemple se pot regăsi atât în natură, cât și prin intermediul imaginației umane sau prin intermediul proiectării cu ajutorul computerului. Figura 1 ilustrează o formă fractală intuitiv simplă din natură: Fig. 1
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
iau firește și forme simple, intuitive, atunci când forma de bază este la rândul ei simplă. Astfel de exemple se pot regăsi atât în natură, cât și prin intermediul imaginației umane sau prin intermediul proiectării cu ajutorul computerului. Figura 1 ilustrează o formă fractală intuitiv simplă din natură: Fig. 1. Exemplu de fractal din natură (Internet 22) Un alt exemplu de fractal cu "rădăcină" simplă, de această dată creat de imaginația geometrică a omului, este reprezentat de "sita lui Sierpinski" (v. Figura 2). Fig. 2
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Nu susțin că aceste structuri ar fi simple, precum cele din figurile de mai sus. Dimpotrivă, complexitatea lor este atât de mare, încât cu greu ne putem imagina că fenomenele și structurile societale ar putea fi reprezentate grafic prin figuri intuitive. Forma de bază care generează structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Cartea ar putea fi considerată drept una întemeietoare, valoarea acesteia este cu atât mai mare cu cât reprezintă un instrument de lucru util deopotrivă medicilor de familie, biofitoterapeuților, dar și diverșilor specialiști preocupați de cercetarea științifică și practică. Prin accesibilitatea intuitivă, pe care CD-MM-ul asociat o susține optim, lucrarea poate avea un deosebit impact stimulativ asupra personalului medical aflat în fața opțiunilor profesionale, studenți, medici generaliști, farmaciști, biofitoterapeuți ș.a., care își desăvârșesc specializarea. Contribuția autorilor la realizarea volumului este relevantă : · O primă
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Fitoterapie clinică by RODICA PETROVANU () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2091]
-
această specială interacțiune se lasă totuși descoperită și resimțită prin situații aparte, care nu depind în totalitate de factorul uman. Una dintre aceste posibilități de interacțiune este și cea realizată prin intermediul inspirației, un fenomen datorat atât posibilităților naturale de cunoaștere intuitivă, cât și disponibilităților de comunicare extrasenzorială cu lumea supranaturală ale celui supus incidenței acestui fenomen. Fiind un termen utilizat adesea atât în limbajul curent, cât și în cel de specialitate, inspirația se arată a fi un concept specific atât psihologiei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
laolaltă cu oamenii de pretutindeni și cu lumea întreagă"218. Fiind înțeleasă ca o adevărată stare de grație, apariția inspirației divine în actul creației artistice se arată a fi un eveniment fundamental al realizării operei de artă, el îmbinând capacitățile intuitive și elanul creator al artistului printr-un proces de osmoză unică și irepetabilă, în urma căreia creația nu mai reprezintă un simplu scop în sine, ci un important mijloc de transcendere 219. În acest context, pornind de la argumentul că arta este
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să se afirme tot mai mult în plan socio-cultural. În final, am dori să ne exprimăm crezul optimist în evoluția viitoare a artelor vizuale și în creșterea rolului social al culturii, calitatea noastră de artist vizual susținând atât la nivel intuitiv, cât și rațional, importanța majoră acordată artei sacre, înțelese ca o deschidere spirituală aparte și ca o formă specială de cunoaștere a lumii. Fig. 40. Sorin Purcaru, Înger zburător Fig. 41. Adrian Stoleriu, Psalmul 93 Concluzii Urmărind surprinderea cât mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
etnografice, culturale sau alte moduri de viață. În științele naturii desenul este folosit la reprezentarea diferitelor aspecte morfologice ale plantelor și ale animalelor. Redarea particularităților unei plante, ale unui animal sau fenomen studiate la științele naturii se face vizibil și intuitiv prin compoziții plastice, ajutând memoria și învățarea. Desenând după natură o plantă, un animal, elevii observă forma, detaliile caracteristicilor, fiind astfel ajutați la înțelegerea unei lecții de botanică sau zoologie. Noțiunile abstracte legate de timp pun probleme de concretizare și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și este introdus în cadrul obiectului matematică pentru sfârșitul primului an de școală, revenindu-se asupra acestor unități în clasa a II-a, în capitolul „Unități de măsură”. În predarea unităților de timp trebuie să se facă apel neîncetat la mijloace intuitive: ceas, calendar, banda timpului și să se concretizeze mereu noțiunile respective prin legarea lor de împrejurările vieții zilnice. În acest caz putem aborda interdisciplinar această temă de la matematică cu lecția de abilități practice, confecționând un cadran de ceas din carton
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
calificative la sfârșitul orei. Fiecare copil va primi la sfârșitul orei o bulină sau o floricică reprezentănd un mod de evaluare al comportamentului său la oră. În scopul abordării interdisciplinare a conținuturilor învățării, la clasele I-IV folosim materiale didactice intuitive în vederea formării reprezentărilor și noțiunilor corecte și cât mai complete. Vom exemplifica în continuare o temă abordată interdisciplinar legată de anotimpul toamna în ariile curriculare Limbă și comunicare, Matematică și Științe, Arte. La lecția pentru despărțirea cuvintelor în silabe ( două
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mai anost tip de rezultat; de aceea cititorul competent va face întotdeauna o alegere, deși multora le este dificil să o facă și apoi să o justifice. Intuiția aduce adesea împreună aspectul izbitor al unui artefact și elementul teoretic relevant. Intuitiv, pe baza citirii atente a unui text selectăm acele elemente ale teoriei pe care le considerăm deosebit de relevante pentru textul pe care vrem să îl descriem. Putem dar utiliza descrierea parțială a unui text ca sprijin pentru a emite presupuneri
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este acesta"). Dacă sugestia va fi acceptată, înseamnă că a fost bine fondată ("Cred că, pe baza datelor arătate, textul înseamnă asta"). Dacă o sugestie se bazează pe o descriere precisă atunci ea poate fi discutată, chiar dacă, în practică, interpretarea intuitivă premerge chiar și primul pas al analizei. Teoria prezentată aici este un instrument pentru a face descrieri, și de aici înainte interpretări, discuții ea nu pretinde nicidecum să aducă obiectivitate sau certitudine, "a fi adevărat" sau "a se dovedi fals
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în trecut, 19. așa se întîmplă acum și așa se va întîmpla mereu! 20. Dl Alexander și dra Ann se comportă ca orice oameni obișnuiți. 21. Și astăzi e ziua nunții lor! 22. Primarul așteaptă cuplul la primărie. În mod intuitiv, rezum fabula de pe această pagină astfel: Danny privește sosirea mirilor. Concentrîndu-mă pe actori și pe acțiunile lor, aș rezuma ceea ce vede Danny astfel: cuplul sosește, primarul așteaptă. Ce spunem despre acele aspecte ale textului care dispar dacă îl rezumăm în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aval. Cît de verzi erau acum malurile, cît de vesele erau florile ce creșteau acolo, și cît de înalte erau ierburile! Barca era acum pe mare, alunecînd ușor și lin. Și în fața lui era țărmul. Charles Dickens, Dombey și Fiul Intuitiv vorbind, este rezonabil să spunem că acest pasaj reprezintă o descrire: el atribuie trăsături obiectelor: țărmurile sînt verzi, florile sînt vesele, ierburile sînt înalte. Voi defini, deci, o descriere ca un fragment textual în care obiectelor le sînt atribuite trăsături
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]