8,698 matches
-
indicibil. Ciment, lobodă, zgură, cărbune, cartofi, nisip galben, pânzeturi -fiecare dintre acești termeni care desemnează pentru oamenii obișnuiți substanțe generice sau mulțimi de obiecte nediferențiabile, devin, în universul strâmt, sărac, al deportaților, cuvinte purtătoare de înțelesuri multiple, deosebirea între o ipostază și alta a aceleași materii putând echivala, pentru ei, cu deosebirea între viață și moarte. îngerul foamei este mai prezent și mai viu, mai palpabil chiar decât personaje cu pondere mai mică în irealitatea care-l înconjoară și-l devorează
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
știe prea bine ce să facă cu ea. Autorul este atins de candoarea unui spirit lipsit de agresivitate, cumsecădenia lui învăluindu-l într-o aură inofensivă și plăcută. Un om bun de la care nu te poți aștepta la nimic rău - ipostaza aceasta, deși e sublimă etic, e nefertilă sub unghi filozofic, de aceea diaristul, aplicîndu-și tiranic imperativul purității morale, se expune pericolului de a se steriliza artistic. E atît de moral că pare sterp, și atît de cast că pare nefecund
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
fost interesat de problema structurii sunetului? Dar de problema semnificației relațiilor dintre sunete? - In mod inevitabil trebuie să-ți pui această problemă, aceea a mijlocului artistic, a limbajului. Cum ar putea muzica opera cu un limbaj esențializat? Mă refer la ipostaza arhetipală. Suntem câțiva compozitori, aici, în România, care ne-am considerat urmași ai lui Brâncuși, cel care, intuitiv, a pus pentru prima oară în cultura europeană problema unui limbaj artistic esențializat. Păsările lui Brâncuși sunt esențe ale zborului fără să
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
considerat urmași ai lui Brâncuși, cel care, intuitiv, a pus pentru prima oară în cultura europeană problema unui limbaj artistic esențializat. Păsările lui Brâncuși sunt esențe ale zborului fără să identificăm acolo nici o categorie aparte. - Pasărea, oul. sunt esențe. Sunt ipostaze ale esențializării. La fel ca și la Ion Barbu, în poezie. - Da, există o tradiție românească ce pornește de la Brâncuși, de la Ion Barbu, în ceea ce privește căutarea arhetipurilor. Iar în artele plastice contemporane, la noi, mă pot referi la Marin Ghersim. Este
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
în acest moment, care caută și se caută, dincolo de tensiunile și freamătul eu-lui său, care merge pe mîna lui Tocilescu, nu-mi dau seama cît de supus sau nu, sigur, însă, cu dorința de a-și găsi noi fațete, noi ipostaze, noi lumini interioare. Nici un efort nu pare prea mare pentru acest scop. Pașii lui greoi, trupul doborît de cocoașă, masivitatea construită formidabil, ca și mersul de pe scenă, ca și respirația, ca și tăcerile, ca și fiecare privire pe care se
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
opri denigrările la adresa profetului și sprijinul vostru stupid pentru porcul Vilks', adaugă e-mail-ul făcănd referire la prezența suedeză în Afganistan și la caricaturistul suedez Lars Vilks, amenințat în repetate rânduri cu moartea pentru că l-a reprezentat pe Profetul Mohamed în ipostaza de câine. Textul se încheie cu un apel la ridicarea 'mujahedinilor', din Suedia și din Europa: Este timpul să ripostați, nu să așteptați. Veniți cu ce aveți, chair dacă nu e decât un cuțit (...) Să nu vă fie frică, să
Un mort şi doi răniţi în două explozii în centrul Stockholmului () [Corola-journal/Journalistic/61584_a_62909]
-
care scriu; rezultatul este că, nu o dată, în loc să aflăm concluzia la care au ajuns, asistăm, în eseurile sau articolele lor, doar la faze intermediare sau la volute ample în jurul unor titluri îmbietoare care nu sunt decât promisiuni neținute. Am descris ipostaze caricaturale, frecvente totuși în peisajul actual, spre a atrage atenția asupra unor simptome sau tendințe asemănătoare ce se pot regăsi uneori și la autori cunoscuți." (pp. 7-8) Semnalul de alarmă vizează nici mai mult, nici mai puțin decât precaritatea culturală
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
o umpli cu pietre și să-l arunci în râu? Este un personaj imatur, un salvator căruia îi place să-și chinuie adversarul învins cu ajutorul unei fetițe - un scenariu adolescentin. Lupul. Acesta este menit să îi reprezinte pe bărbați în ipostaza de animale de pradă violente, mari, păroase și mereu înfometate. Cu toate astea, el e foarte blând și bine crescut la prima întâlnire, chiar dacă avansurile lui nu au succes. Scufița Roșie. Să ne uităm în primul rând la haine: Ea
Scufița Roșie, analiza psihologică care te va șoca by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62804_a_64129]
-
în care apare făcând sex cu iubitul ei. Camelia Oprea are 25 de ani și a fost profesoară de desen la o școală gimnazială din Turnu Măgurele. Pe internet au apărut în imagini compromițătoare cu ea, în care apare în ipostaze intime cu un bărbat. Inițial s-a crezut că era vorba de videochat, însă cadrul didactic a negat. "Este din anul III de facultate, perioada 2010-2011. Filmul este făcut la București, unde eram studentă la Spiru Haret. Eram în intimitate
Profesoară filmată în timp ce făcea sex. Cum se apără și ce a decis by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62987_a_64312]
-
Munch, care anul trecut a fost adjudecat pentru suma de 119,9 milioane de dolari. Format din trei tablouri, pictate la Colegiul de artă din Londra, tripticul îl prezintă pe Lucian Freud, artistul și prietenul lui Francis Bacon, în trei ipostaze diferite, și este considerat una dintre cele mai importante serii de picturi ale artistului britanic. Scos pentru prima dată la licitație, tripticul a fost vândut după șase minute de licitare, prețul de pornire fiind de 80 de milioane de dolari
Record: Un triptic, vândut cu 142 milioane de dolari la licitație by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63059_a_64384]
-
neam este fluctuant în aprecieri: cînd e amărît de spiritul de turmă al rușilor, cînd exultă pe seama virtuților lor native. Are repulsie de darwinism, pe care îl consideră o găselniță a dogmatismului științific, și respinge în genere științele exacte, ca ipostaze ale unui tip de gîndire care nu se împacă cu dulceața tainelor hristice. Scriitorul crede că liantul pe care s-a ridicat societatea e iubirea, în vreme ce statul e un parazit care tronează peste oameni grație presiunilor pe care le exercită
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
făcut pentru crearea condițiilor destoinice de muncă și viață, salarii și pensii destoinice” (e-democracy.md) - sau în cel sportiv: „Am prestat un joc destoinic , dar ne-a lipsit concentrația” (moldfootball.com). Și mai surprinzătoare e apariția lui destoinic ca adverb (ipostază extrem de rară în româna veche): „Sper să facem o figură bună, să reprezentăm destoinic Moldova” (moldfootball.com); „Aleksei Vorobiov va face tot posibilul să reprezinte destoinic Rusia la Eurovision” (romanian.ruvr.ru); „Băieții au evoluat destoinic” (moldova.sports.md). Sensurile
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
unei notorietăți. Ce surprinde la Dora Petrilă este că povestea fiecărui personaj e urmărită în două secvențe: mai întîi chipul intim, așa cum l-a cunoscut grație prieteniei care a legat-o de protagonist, și apoi, prin schimbarea bruscă a decorului, ipostaza lui de bolnav. E ca și cum personajul e trecut din mediul citadin în cel spitalicesc, cititorul putîndu-i urmări metamorfoza: mai întîi identitatea omenească, de ins al urbei, și apoi identitatea de fișă clinică, ca simplu prizonier al unui salon auster. Procedeul
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
și tot Ecaterina Logadi își amintește de vorbele marelui stilist: „[...] trebuie să vorbești pe limba timpului, dacă vrei că fii înțeles. Trebuie să te priceapă și o babă ramolită”.2 Dar Caragiale nu era numai inteligență, nu se reducea la ipostaza zeiței Atena, născută din capul lui Zeus, el avea și o bogată viață afectivă, o sensibilitate pe care și le ascundea sub vălul volubilității dialogului și al capcanelor comicului. Retragerea din aspra și obositoarea viață a cetății, introvertirea prin regăsirea
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
realizează, în fond, un pelerinaj literar sub semnul și cu evocarea concretă a textului joycean. Iată, pe scurt, „trama” romanului Dublinesca, construit pe diverse niveluri de ficționalizare a datelor realității. La unul dintre acestea, preponderent realist, protagonistul este văzut în ipostaza sa cotidiană (ambianța barceloneză, casa, familia - soția, părinții, conversațiile de rutină, problemele personale, vîrsta, alcoolul etc.), cu date reale, unele chiar din autobiografia autorului. La un alt nivel prevalează conținutul de factură metaliterară și intertextuală: „saltul irlandez” al protagonistului în
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
posteminescian, pentru care, așa cum zice, „sunt prea închis pentru ca să pot spune tot ce simt“), altele din fervoarea elogierii inutilității, ca izvor al comprehensiunii, chit că refuzul efortului pentru tine însuți se traduce, sec, în ipoteza întreținerii de către alții, așadar în ipostaza de parazit. Atare vis nu ar avea cum să fie cognoscibil decât în Franța, unde, în opinia desțăratului, „politețea limbii“ protejează cauzele ontice și metafizice ale fugii de muncă. Nimeni, respectiv, nu și-ar permite să întrebe „Que faites-vous?“, drept
Gândirea imprevizibilă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4836_a_6161]
-
La început, el crede ca iubirea poate să biruie, fie că este vorba de iubirea abstractă față de Bibliotecă - zeul tutelar al existenței sale lumești și poetice -, sau de cea concretă față de Femeie. Aurel Dumitrașcu este original, deloc „borgesian”, în primă ipostază, si ucigător de delicat, defel „eminescian”, totuși, în cea de-a doua. Îndrăznesc să spun că puțini scriitori români au atins nivelul de analiză diafana a femeii pe care il atinge poetul nemțean. Evenimentul care îi modifică, odată pentru totdeauna
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
nu ar fi putut vorbi. Altfel cartea Biancăi Burța-Cernat impresionează prin marele demers recuperator, prin aducerea în lumini puternice a unor valori ale literaturii noastre lăsate prea multă vreme în umbră. Sau la margine, spre a-i folosi terminologia, o ipostază la care se referă frecvent (v. și subcapitolul: „Margine, marginal, marginalitate, marginalizare”). Că aceste valori lăsate la margine sunt îndeobște produse de femeile scriitoare este un fapt de netăgăduit care își are motivațiile lui sociale, psihologice, etice sau de alt
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
e ușor de recunoscut, chiar dacă termenii generici indică o realitate mai rustică, sau doar un vocabular care s-a învechit între timp: satul Băneasa, satul Herăstrău, grădina Ioanid, răspântia Matache Măcelaru. Revista umoristică manifestă un interes real pentru limbă, în ipostazele sale pitorești; de exemplu, un articol din numărul 7, 52, despre „Limba română la Brașov”, semnalează, în vorbirea chelnerilor (cuvântul are ortografia fonetică chelnăr), un verb a beșteli „a comanda” care ar fi dublat termenul popular cunoscut, fiind însă un
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
Baranga, Demostene Botez, Marcel Breslașu, Al Mirodan. În interiorul revistei, pagini întregi cu poezii dedicate aceleiași aniversări a partidului: Maria Banuș („Zborul neîntrerupt al comuniștilor”), Mihai Beniuc („Sărbătoare”), Nina Cassian („Portretul timpului”, un poem în care sînt portretizați comuniști în diverse ipostaze), Nicolae Tăutu („Partidul și primăvara”). Toate aceste texte, deopotrivă poetice sau pur publicistice, suspendă total orice fel de discuții de tipul celor cu privire la proza psihologică sau la poezia tinerilor, orice fel de dispută despre înnoirea sau conservarea literaturii partinice. Numere
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5279_a_6604]
-
care a descris organizația condusă în prezent de Anders Fogh Rasmussen drept un "tonic moral" pentru populația Europei Occidentale, spune că rațiunea existenței NATO a fost pusă la îndoială în 1989, când zidul Berlinului s-a prăbușit. "Am fost în ipostaza de a explica de ce o organizație menită să facă față unei amenințări dinspre Est trebuie să mai existe", spune directorul ISIS. Britanicul a explicat că alianța, încercând să răspundă acestei întrebări, a ales extinderea pe orizontală, motivată de sentința "fie
Analist britanic: Ucraina, eșecul definitiv pentru NATO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54250_a_55575]
-
orașul Clermont-Ferrand, este un criminal care a fost închis timp de șapte ani în spitale de psihiatrie, conform ziarului local La Montagne. Dezvăluirile despre trecutul întunecat al lui Eric Assad, în vârstă de 59 de ani, o pun într-o ipostază stânjenitorare pe Marine Le Pen, care pretinde că a "curățat" partidul de extremă-dreapta de la plecarea din funcția de președinte a tatălui său, Jean-Marie Le Pen. Ziarul local La Montagne a dezvăluit că Assad a împușcat mortal un student și a
Stupefacție în Franța după alegerile municipale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54457_a_55782]
-
Cristina Alexandrescu Natalia Poklonskaya, procurorul general al Crimeei, face senzație pe internet cu mai multe imagini în care este în ipostaze sexy. Natalia Poklonskaya a devenit faimoasă pe internet după conferința de presă pe care a susținut-o în calitate de procuror general al Republicii Autonome Crimeea. Natalia apare în mai multe imagini sexy create de japonezi, devenind astfel personaj în faimoasele creații
Natalia Poklonskaya, procurorul general al Crimeei, sexy pe internet by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54530_a_55855]
-
ziarelor în care își ținea rubrica celebrul pictor, iar în unele dintre ele recunoaștem schițele unor viitoare lucrări precum cele făcute la Balcic, dar și atmosfera degajată de personajele în tovărășia cărora își bea cafeaua. Sunt portrete de turci în ipostaze meditative, ironice, niciodată plictisite de ele însele, construite pe un duct al liniei ferme, pe o neîntreruptă continuitate în care se resimte amprenta Școlii de Artă din München. Sunt apoi câteva naturi moarte cu flori, din care izbucnește senzualitate vegetală
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
apărut (Happy New Fear!, 2011), adună articole (publicate în presa culturală în ultimii ani) în care tema limbii e nu doar ilustrată de performanța neologică și de hibridizarea registrelor, ci chiar pusă în discuție, în termeni expliciți: mai ales în ipostaza trăncănelii generale și agresive (maxima oralia, „forța peșterigenă a românei generice de azi”) și în cea a ronglezei („Ce, e o limbă caraghioasă? Dar ce, viața cum e? Cum s-o iei în serios când nimeni nu iese viu din
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]