3,806 matches
-
mimează hibernarea, inclusiv bradicardie, creșterea prezervării de ATP și scăderea utilizării de oxigen. Studii recente au demonstrat efectul cardio-protector al anestezicelor volatile - izofluran, desfluran și sevofluran [118,119]. Această protecție miocardică, numită protecție indusă anestezic, mimează precondiționarea ischemică. Astfel, precondiționarea ischemică este un tratament aplicat înaintea unui eveniment ischemic, în timp ce leziunile de ischemie-reperfuzie apar în timpul și după perioada ischemică. În principiu, semnalele generate în perioadele scurte de ischemie ale precondiționării ischemice sunt prezervate în componentele intracelulare. Această memorie trebuie recuperată în
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
și scăderea utilizării de oxigen. Studii recente au demonstrat efectul cardio-protector al anestezicelor volatile - izofluran, desfluran și sevofluran [118,119]. Această protecție miocardică, numită protecție indusă anestezic, mimează precondiționarea ischemică. Astfel, precondiționarea ischemică este un tratament aplicat înaintea unui eveniment ischemic, în timp ce leziunile de ischemie-reperfuzie apar în timpul și după perioada ischemică. În principiu, semnalele generate în perioadele scurte de ischemie ale precondiționării ischemice sunt prezervate în componentele intracelulare. Această memorie trebuie recuperată în momentul ischemiei, determinând accelerarea semnalelor către efectorii care
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
cardio-protector al anestezicelor volatile - izofluran, desfluran și sevofluran [118,119]. Această protecție miocardică, numită protecție indusă anestezic, mimează precondiționarea ischemică. Astfel, precondiționarea ischemică este un tratament aplicat înaintea unui eveniment ischemic, în timp ce leziunile de ischemie-reperfuzie apar în timpul și după perioada ischemică. În principiu, semnalele generate în perioadele scurte de ischemie ale precondiționării ischemice sunt prezervate în componentele intracelulare. Această memorie trebuie recuperată în momentul ischemiei, determinând accelerarea semnalelor către efectorii care pot diminua leziunile de ischemie-reperfuzie. PROTECȚIA MIOCARDICĂ CLASICĂ - CONDIȚII NECESARE
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
miocardică, numită protecție indusă anestezic, mimează precondiționarea ischemică. Astfel, precondiționarea ischemică este un tratament aplicat înaintea unui eveniment ischemic, în timp ce leziunile de ischemie-reperfuzie apar în timpul și după perioada ischemică. În principiu, semnalele generate în perioadele scurte de ischemie ale precondiționării ischemice sunt prezervate în componentele intracelulare. Această memorie trebuie recuperată în momentul ischemiei, determinând accelerarea semnalelor către efectorii care pot diminua leziunile de ischemie-reperfuzie. PROTECȚIA MIOCARDICĂ CLASICĂ - CONDIȚII NECESARE PE PARCURSUL BCP Hipotermia locală Are următoarele efecte asupra cordului: - Întârzie epuizarea rezervelor
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
către efectorii care pot diminua leziunile de ischemie-reperfuzie. PROTECȚIA MIOCARDICĂ CLASICĂ - CONDIȚII NECESARE PE PARCURSUL BCP Hipotermia locală Are următoarele efecte asupra cordului: - Întârzie epuizarea rezervelor energetice de fosfați și acumularea de acid lactic - Întârzie deteriorarea morfologică și funcțională asociată opririi ischemice. Răcirea se produce din exterior spre interior și este improbabil că ar determina răcirea subendocardului și a septului interventricular, datorită returului prin colateralele mediastinale și bronșice, care pot determina încălzirea endocardului în absența hipotermiei. Răcirea miocardică profundă determină apariția leziunilor
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
hiperpotasemie reduce nevoile energetice ale miocitului, chiar dacă anumite pompe membranare rămân deschise pe perioada depolarizării (ATP-aza Ca+2 sarcolemală și sarcoplasmatică și ATP-aza Na+K+). Cohen și colab. [76] susțin că funcționarea acestor pompe pe parcursul depolarizării ar reprezenta sursa leziunilor ischemice prin scăderea resurselor energetice și prin generarea dezechilibrului ionic. Combinația hipotermie - oprirea hiperpotasemică în diastolă s-a dovedit extrem de eficientă în comparație cu ischemia caldă. După această primă utilizare, au fost adăugați continuu diverși constituenți soluției cardioplegice. Soluțiile cardioplegice reci s-au
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
cardioplegiei - cardiolplegia în perfuzie continuă - cardioplegia intermitentă. Alegerea cardioplegiei cu sânge ca fiind cea mai utilizată se bazează pe capacitățile reologice ale sângelui, pe o mai bună capacitate antioxidantă și de neutralizare și datorită capacității crescute de a resuscita cordul ischemic prin îmbunătățirea transportului de oxigen și limitarea leziunilor de reperfuzie. Pentru a realiza efectul cardioprotector superior al sângelui, diferitele sale componente se potențează reciproc : - Hiperpotasemia: induce și menține oprirea cardioplegică - Hipocalcemia: evită supraîncărcarea mitocondrială cu calciu și previne leziunile miocitare
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
este stopată când cordul își reia spontan activitatea electrică și ulterior, pe cea mecanică și este urmată de declamparea aortei. STRATEGII DE ADMINISTRARE A CARDIOPLEGIEI ÎN SITUAȚII SPECIALE Inducția caldă Această metodă a fost introdusă pentru resuscitarea activă a miocardului ischemic, depleționat energetic prin maximizarea contractilității și scăderea cererii de oxigen datorită menținerii opririi cardiace [79]. De aceea, se adiționează aspartat și glutamat pentru a intra în ciclul Krebs. Inducția caldă se administrează la pacienții cu disfuncție severă de VS, la
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
elimina problema sângelui din câmpul operator din timpul administrării continue [84]. Dozele se administrează la fiecare 15 min în normotermie. Distribuția inadecvată în zonele aferente vaselor ocluzionate reprezintă un inconvenient important al acestei administrări, ceea ce duce la creșterea incidenței leziunilor ischemice. Cardioplegia cu sânge încălzit moderat („tepid”) Se administrează pe cale anterogradă și a fost descrisă prima dată de grupul din Toronto pentru a combina avantajele cardioplegiei calde cu cele ale cardioplegiei reci și pentru a minimaliza efectele secundare ale cardioplegiei cu
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
revascularizări aproape complete, iar mortalitatea este scăzută dacă se exclud pacienții cu șoc cardiogen [28, 29]. Dezavantajul este reprezentat de numărul redus de cazuri care ajung pe masa de operație în primele 4-6 ore, pentru a limita la minim leziunile ischemice ireversibile. Pierderea a mai mult de 40% din masa VS determină apariția șocului cardiogen [30]. Studiile lui Jennings și colab. [31] au demonstrat reversibilitatea totală după 15 min de ischemie. După 40 minute de ischemie, încep modificările importante structurale, biochimice
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
plasat în AD și artera femurală. Se asigură drenajul VS printr-o canulă plasată în vena pulmonară dreaptă. Se folosesc doar grafe venoase sau arteriale. Artera mamară internă se utilizează doar dacă este plasată împreună cu un graft venos în regiunea ischemică sau dacă zona ischemică este de mici dimensiuni. Strategiile de administrare a cardioplegiei cu sânge pot fi împărțite în trei faze: - Inducția - Menținerea și distribuția - Reperfuzia. Se administrează antero- și retrograd în cantități egale, cu prima administrare pe calea anterogradă
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
artera femurală. Se asigură drenajul VS printr-o canulă plasată în vena pulmonară dreaptă. Se folosesc doar grafe venoase sau arteriale. Artera mamară internă se utilizează doar dacă este plasată împreună cu un graft venos în regiunea ischemică sau dacă zona ischemică este de mici dimensiuni. Strategiile de administrare a cardioplegiei cu sânge pot fi împărțite în trei faze: - Inducția - Menținerea și distribuția - Reperfuzia. Se administrează antero- și retrograd în cantități egale, cu prima administrare pe calea anterogradă. Nu se recomandă administrarea
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
considerată cea mai puțin importantă în șocul cardiogen (mai mult de 18 ore de ischemie) și de aceea va fi ultima graftată [54]. Considerații tehnice: - Inducție caldă - Graftarea ariilor viabile se face inițial, cu prioritate - Reperfuzie cardioplegică controlată pentru zona ischemică - Menținerea cordului gol și bătând timp de 30 de minute de la terminarea perfuziei cardioplegice regionale. PROTECȚIA MIOCARDICĂ LA COPIL Într-o eră în care nici o cardiopatie congenitală nu este considerată inoperabilă, trebuie cunoscute fiziologia și biochimia cordului nou-născutului și, mai
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
hipoxiei decât cordul adult, totuși, hipoxia severă poate afecta funcția contractilă a miocardului nou-născutului, precum și depletizarea rezervelor de fosfați [97]. Pe parcursul unor perioade lungi de metabolism anaerob, rezervele de glicogen scad foarte mult, făcând cordul mult mai susceptibil la leziunile ischemice. Deficitul metabolic, leziunile de reperfuzie și scăderea preluării calciului sunt precursorii unui cord sever afectat după o perioadă lungă de ischemie globală severă la acești pacienți [98]. Cianoza cronică reprezintă o condiție des întâlnită la copii care sunt supuși unei
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
sutura se poate arma la exterior cu bandelete de teflon suturate la fiecare pas. Se efectuează ulterior, similar anastomoza (anastomozele) distală. Este bine ca cel puțin într-o arteră iliacă internă să se realizeze perfuzie anterogradă pentru a evita leziunile ischemice ale colonului stâng. Controlul etanșeității anastomozelor se efectuează prin declampare inițial distală, sângele ajungând în proteză retrograd, la presiune mică. Dacă sângerarea lipsește și se constată că anastomozele sunt etanșe se efectuează și declamparea proximală. Acesta este momentul instalării hipotensiunii
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
în proteză retrograd, la presiune mică. Dacă sângerarea lipsește și se constată că anastomozele sunt etanșe se efectuează și declamparea proximală. Acesta este momentul instalării hipotensiunii datorită hipovolemiei produse prin „pierderea” sângelui în trenul inferior al pacientului ce a fost ischemic în timpul clampajului, hipoxic și cu vasodilatație extinsă. Este momentul în care colaborarea cu anestezistul trebuie să fie perfectă, acesta începând administrarea de volum prin mai multe căi de acces înainte de declampare. În cazul în care hipotensiunea este severă se va
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
a arterei renale (procedeu ce se poate dovedi dificil în prezența anevrismului) și ulterior corecția chirurgicală a anevrismului. În cazurile de ruptură a anevrismului această asociere lezională se neglijează, intervenția chirurgicală și riscurile operatorii fiind mari. Asocierea de leziuni atero-sclerotice ischemice și corectarea concomitentă cu corecția anevrismului este considerată nejustificată, mortalitatea și morbiditatea procedeelor combinate depășind pe cea a anevrismului [46]. Asocierea colecistitei cronice calculoase depistată intraoperator aduce în discuție efectuarea colecistectomiei concomitent cu corecția chirurgicală a anevrismului. Câțiva autori au
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
flapsul” intimal la nivelul vaselor. - embolia materialului trombotic (cea mai frecventă cauză). În cazurile în care embolia materialului este voluminoasă va obstrua vase mari producând ischemie severă. Este posibilă și embolizarea de fragmente mici ce duc la apariția unor zone ischemice parcelare, tegumentare cu pulsuri prezente. În cazul emboliilor mari cu ischemii severe dar și al microemboliilor ce afectuează pe o suprafață mare tegumentul adiacent, se impune intervenția chirurgicală de urgență. Prevenirea apariției acestor complicații se realizează prin administrarea de heparină
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
intervenției chirurgicale, hematomul retroperitoneal și chiar retenția azotată în anumite cazuri. Cea mai severă complicație a acestui ileus paralitic poate fi pneumonia de aspirație, în cazul suprimării precoce a sondei nazogastrice și reluării alimentației înainate de reluarea tranzitului intestinal. Colita ischemică Incidența acestei complicații este de 3,1% la pacienții cu anevrism aortic rupt și 1% la pacienții cu anevrism corectat chirurgical electiv cu o medie de 1,2% [61]. În 67% din cazuri este afectat colonul stâng [61]. Alte statistici
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
iliacă internă. În cazul ocluzionării lente a celor două vase se dezvoltă circulație colaterală care poate evita această complicație. În cazul lipsei fluxului prin artera mezenterică inferioară sau artera iliacă internă, colonul stâng, partea sa inferioară, poate prezenta o suferință ischemică ce poate fi agravată de ileusul paralitic cu distensia colică și de compresia hematomului retropritoneal pe arcadele de vascularizație, respectiv hipovolemia pacientului și hipotensiunea arterială. Din punct de vedere morfopatologic această ischemie colică se manifestă de la o simplă afectare ischemică
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
ischemică ce poate fi agravată de ileusul paralitic cu distensia colică și de compresia hematomului retropritoneal pe arcadele de vascularizație, respectiv hipovolemia pacientului și hipotensiunea arterială. Din punct de vedere morfopatologic această ischemie colică se manifestă de la o simplă afectare ischemică a mucoasei cu sîngerare la acest nivel și până la infarctul intestino-mezenteric cu peritonită. Diareea cu sânge apărută în primele 48 de ore postoperator sugerează această complicație și necesită efectuarea de rectoscopie de urgență. În cazurile grave apar semne de peritonită
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
durată de evoluție <5 ani, dar scade odată cu creșterea vârstei la deces pentru pacienții cu o durată de evoluție >15 ani. De asemenea, diabetul este mai frecvent menționat atunci când sunt prezente condițiile de co-morbiditate legate de diabet (inclusiv boala cardiacă ischemică, hipertensiunea arterială, boala cerebrovasculară, boli arteriale, boli renale) și mai rar consemnat atunci când coexistă cauze nepercepute ca fiind legate de diabet (de exemplu: cancere, accidente). Pacienții cu diabet zaharat au un risc crescut al mortalității generale, apreciat la 3,8
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
că incompetența cronotropă, respectiv lipsa creșterii corespunzătoare a frecvenței cardiace în condiții de efort este unul din cei mai importanți predictori de mortalitate prematură de cauză cardiovasculară. Diabetul zaharat are un impact considerabil asupra mortalității prin boală coronariană, boala cardiacă ischemică fiind principalul factor responsabil de morbiditate și mortalitate la pacienții cu DZ 49,37) . Mortalitatea cumulată datorată bolii coronariene ischemice la T1DM până la vârsta de 55 ani este cu 30% mai mare decât la subiecții de control nediabetici, iar pentru
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
predictori de mortalitate prematură de cauză cardiovasculară. Diabetul zaharat are un impact considerabil asupra mortalității prin boală coronariană, boala cardiacă ischemică fiind principalul factor responsabil de morbiditate și mortalitate la pacienții cu DZ 49,37) . Mortalitatea cumulată datorată bolii coronariene ischemice la T1DM până la vârsta de 55 ani este cu 30% mai mare decât la subiecții de control nediabetici, iar pentru T2DM ca și pentru complicațiile renale terminale ale DZ, principala cauză de mortalitate ramâne tot boala coronariană. Moartea subită de
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
de risc pentru mortalitate cardiovasculară la pacienții cu diabet zaharat ar putea consta în existența unei afectări plurivasculare, precum și în interesarea microvasculară, ceea ce ar explica excesul de evenimente coronariene acute care rămâne și după corecția privitoare la extensia bolii coronariene ischemice apreciată coronarografic. Suplimentar față de ateroscleroza prezentă la nivelul coronarelor, mai contribuie și alți factori care creează o tendință la tromboză intracoronariană. Disfuncția sistemului nervos autonom (neuropatia vegetativă cardiacă) poate să contribuie și ea la dezechilibrul balanței între factorii de agresiune
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]