3,327 matches
-
prin minoritățile sale agitate, și anume cele mai violente. Ca structură de guvernare, el suferă în chip lamentabil de o multitudine a centrelor decizionale, care nu ezită să se urmărească și să se anuleze reciproc”. (Jurnalul Național, 17 septembrie 2004) Islam după islam (IV) Pentru Mohammad-Reza Djalili (Iran: l’illusion réformiste, Presses de Sciences-po, 2001), cazul iranian rămâne ilustrativ pentru genul de laborator în care se pot pregăti rețete ale intoleranței. Și, implicit, ale eșecului. Religia, politica și revoluția au format
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sale agitate, și anume cele mai violente. Ca structură de guvernare, el suferă în chip lamentabil de o multitudine a centrelor decizionale, care nu ezită să se urmărească și să se anuleze reciproc”. (Jurnalul Național, 17 septembrie 2004) Islam după islam (IV) Pentru Mohammad-Reza Djalili (Iran: l’illusion réformiste, Presses de Sciences-po, 2001), cazul iranian rămâne ilustrativ pentru genul de laborator în care se pot pregăti rețete ale intoleranței. Și, implicit, ale eșecului. Religia, politica și revoluția au format aici un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
șiismului (bineînțeles, prin „purificare”) într-o „ideologie de luptă”. Zis și făcut. 1979 avea să pună în practică această strategie, iar pentru o vreme „unitatea aparentă a universului intelectual iranian” avea să fie salvgardată. Totuși, sunt ani buni de când eșecul islamului politic și criza acută a însuși conceptului de „stat islamic” constituie evidențe irefutabile. Dispariția lui Khomeyni, în 1989, falimentul economic, incapacitatea de a câștiga războiul cu Irakul, explozia demografică s-au impletit cu un dezastru extern neașteptat pentru suporterii ideilor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
incapacitatea de a câștiga războiul cu Irakul, explozia demografică s-au impletit cu un dezastru extern neașteptat pentru suporterii ideilor lansate de Al-e Ahmed și Shariati, amândoi simpatizanți ai stângii - prăbușirea comunismului. Semnele unei posibile ieșiri din somnabulismul provocat de islamul politic vin chiar din Iran. Începtul l-a dat, reamintește Djalili, tocmai un fost teoretician al revoluției islamice și militant khomeynist, Abdul Karim Soroush, azi unul dintre cei numiți „cei care gândesc altfel/diferit”. Ei supun analizei critice conceptul „tutelei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
patru neveste. Întreg haremul locuia aici, dar bogăția și arta s-au împletit, la porunca stăpînului, doar pentru o singură femeie, pe care inima sa o iubea mai presus de toate. Și pentru că a adus meșteri occidentali din Europa, legile Islamului au fost pe alocuri călcate, căci de unde să știe acei Ghiauri ignoranți cum se folosește mozaicul acela colorat în toate nuanțele curcubeului? Și cum nu știau, au luat ceramica și au clădit cu ea porți, în loc de sobe, în vreme ce un meșter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aceasta umple o întreagă bibliotecă. Așa încât mă limitez, pentru a face chestiunea cât mai inteligibilă, să recurg la o comparație: să ne gândim la Marea Schismă a Creștinismului în ortodocși și catolici și vom avea o imagine aproximativă a separării Islamului în sunniți și șiiți. Comparația se oprește aici, la faptul că ambele mari religii s-au divizat în două, pentru că, în rest, deosebirile sunt foarte mari. Creștinismul s-a divizat la aproape 1000 de ani de la apariția sa, islamismul la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ai statului religios (islamist). Nu este un conflict nou pentru turci. Este o reluare a unei lupte apărute odată cu căderea Imperiului Otoman și nașterea Republicii Turcia. Imperiul Otoman era un stat teocratic și militarist. Deși turcii au trecut târziu la islam, sharia legea musulmană domina autoritar viața lor de zi cu zi, de la oamenii simpli până la sultan. Slujitorii cultului, ulemalele, aveau un cuvânt greu în întreaga viață politică și socială a Imperiului. Cel care a făcut din Turcia o republică și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în Arabia la Mecca și Medina -, dar pentru că Mahomed invocă mereu, în Coran, profeții iudei și pe Iisus și pentru că un vis celebru al acestuia are drept scenă Ierusalimul, musulmanii consideră Ierusalimul și, prin extensie, Palestina drept loc sfânt al islamului. Așadar, un pământ de trei ori sfânt. Și totuși, rare sunt azi locurile din lume în care să existe atâta violență, lupte fratricide, atentate de orice fel, răpiri, crime etc. ca pe pământul sfânt al Palestinei. După părerea mea, acest
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de așa ceva. Cei care și nu sunt puțini au urmărit cu atenție evoluțiile din zonă de-a lungul anilor, știu istoria și a Palestinei, și a conflictului, cunosc bine psihologia oamenilor de acolo, au studiat cu oarecare atenție evoluția doctrinei islamului și știu că acolo nu poate fi pace, nici acum și nici într-un viitor previzibil. 21 iunie 2007 O dilemă Summit-ul de duminică de la Zagreb mi-a amintit din nou că România are o problemă dureroasă, greu de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe capul lui de la 25 la 50 de milioane de dolari, și tot degeaba. Osama este bine merci, amenință în continuare și-și găsește timp și de glume ca aceea prin care-l cheamă pe Bush la sânul iubitor al Islamului. Care să fie explicația acestei impotențe a celei mai mari puteri a lumii? Eu nu cred în fabulațiile despre o implicare a guvernului american în atentatele din septembrie 2001 pentru a căpăta mână liberă în războaiele din Orientul petrolier; ele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
am prevăzut, fără plăcere, chiar de atunci: atentatele în Irak nu numai că n-au încetat, ba chiar s-au înmulțit, au devenit mai grave și s-a ajuns la un sângeros război civil. Saddam a devenit martir, iar în Islam cu martirii nu-i de joacă. Dar să lăsăm Islamul și să ne amintim de primele secole ale creștinismului: cu cât prigoana împotriva creștinilor era mai dură, cu cât se înmulțeau martirii, cu atât mai mult, paradoxal, creștea numărul adepților
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu numai că n-au încetat, ba chiar s-au înmulțit, au devenit mai grave și s-a ajuns la un sângeros război civil. Saddam a devenit martir, iar în Islam cu martirii nu-i de joacă. Dar să lăsăm Islamul și să ne amintim de primele secole ale creștinismului: cu cât prigoana împotriva creștinilor era mai dură, cu cât se înmulțeau martirii, cu atât mai mult, paradoxal, creștea numărul adepților noii religii. Sunt convins că prinderea, judecarea și condamnarea lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
parte din cele cinci obligații fundamentale ale musulmanului, iar în Coran el poate fi înțeles și ca o luptă (război sfânt) împotriva răului din om, un fel de război psihologic, sufletesc. Nu pot uita, de asemenea, că secole în șir islamul, aflat în culmea expansiunii sale, a fost mult mai tolerant cu alte religii decât, de exemplu, creștinismul de atunci (secolele VIII-XIV e.n.). De aceea, fără a ignora ambiguitatea unor pasaje din Coran, nici faptul că urmașii lui Mohamed au cucerit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a ignora ambiguitatea unor pasaje din Coran, nici faptul că urmașii lui Mohamed au cucerit un imperiu uriaș cu sabia într-o mână și Coranul în cealaltă, eu aș căuta explicația în altă parte. Să ne gândim, de exemplu, că islamul este cu vreo 600 de ani mai "tânăr" decât creștinismul. Musulmanii se află, acum, la sfârșitul secolului al XIV-lea al erei lor (1376), iar în multe țări islamice separarea Bisericii (religiei) de Stat ori n-a avut loc, ori
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
islamice de azi (Irak, Afganistan, Arabia Saudită, Liban, Siria, Iran, Indonezia etc.), expansiunea NATO și a SUA, interesele uriașe care se ciocnesc în zonă, toate acestea pe fondul unei credințe religioase încă foarte puternice, marchează o graniță clară între două lumi: Islamul și lumea, nu atât creștină, cât a valorilor occidentale. În plus, există și alte religii, poate nu atât de puternice în credință, cât în tradiții și ritualuri, ca shintoismul, lamaismul, budismul, hinduismul, și atunci vom înțelege că globalizarea are de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și au fost răniți vreo 30, toți pakistanezi aflați, întâmplător, prin preajmă. Se crede că atentatul este urmare a republicării, în unele ziare din Danemarca, a celebrelor caricaturi cu profetul Mahomed, pe care musulmanii le consideră o ofensă gravă adusă islamului. Întâmplarea, banală, de altfel, dacă ținem cont de seria nesfârșită de astfel de atentate din ultimii ani, a repus în discuție relația dintre fundamentalism și terorism. Se înțelege că este vorba, aici, de fundamentalismul islamic, pentru că fundamentaliști au existat și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
XIX-lea, în lumea musulmană a început o dezbatere aprinsă privind relația dintre religie și puterea politică (stat). S-au conturat două mari curente, în dispută și azi. 1. Cel reformist, care afirmă că orice înnoire este posibilă doar în cadrul islamului prin păstrarea sau, după caz, restituirea purității acestuia. 2. Cel laicizant, care susține separarea spiritualului de temporal sau, după terminologia europeană, a bisericii de stat. Reformismul, cu toate variantele sale (wahabism, modernism indian, reformism egiptean etc.), cere revenirea la Revelație
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la exterminarea "ghiaurilor" (necredincioșilor). Condițiile sociale și politice, mai ales, relația permanent explozivă dintre evrei și arabi, ca și intervențiile străine în zonă cea americană, în primul rând au dus la această evoluție periculoasă în care teroriștii caută justificări în islam, iar fundamentalismul pare a fi baza lor ideologică. Orice mișcare politică are nevoie de o bază ideologică, de o doctrină care să-i fidelizeze adepții și să-i justifice acțiunile. Nici mișcările politice cele mai radicale nu fac excepție de la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai nocivă și antiumană a terorismului. Așa încât nu fundamentalismul este principala cauză a terorismului numit islamic, ci condițiile sociale și politice din zonă și amestecul străin care, toate, au trezit la viață germenii intoleranței și fanatismului existenți in nuce în islam ca, de altfel, în orice religie cu pretenții universaliste, deținătoare a "adevărului unic și absolut". 5 iunie 2008 Din nou despre noi și Rusia Duminică, 15 iunie, se vor încheia alegerile locale. Se vor face bilanțuri, se vor compara rezultate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
vremuri, conservator al multor valori de tip medieval, măcinat de conflicte etnice, un adevărat "bolnav al Europei", așa cum a și fost considerat în secolul al XIX-lea. Între valorile dominante în acest uriaș imperiu, la loc de cinste se afla islamul. De la Selim I Yavuz Selim, Selim cel Aspru -, cuceritorul Egiptului, sultanii turci erau și califi prinți ai credincioșilor, adică șefi supremi ai "bisericii" musulmane. Să ne amintim, de asemenea, că Sheikhul Islam, al doilea în ierarhia musulmană după calif, avea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fost statul comunist. În aceste condiții, este clar că unele forțe politice, unele partide din Turcia încearcă să exploateze sentimentele religioase ale alegătorilor. Mai mult decât atât, unele partide promit credincioșilor care-i votează că vor promova unele valori ale islamului valori ce au fost slăbite sau eliminate de statul laic. Se poate înțelege, în subtext, că nu este exclusă nicio revenire la simbioza stat-islam, cu tot ce presupune ea. Acest fenomen s-a repetat, de mai multe ori, în istoria
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
puțin sensibile, așa încât Papa, în mod firesc, și-a concentrat atenția pe relația cu musulmanii. Problema nu este deloc simplă, ca, de altfel, orice problemă care trimite la relațiile dintre religii. Istoria relațiilor dintre catolicism și creștinism, în general, cu islamul este una deosebit de dramatică. Secole în șir, mulțimi de oameni s-au exterminat în numele celor două religii. Cruciadele au fost o culme a acestui conflict. Multă vreme și după cruciade, războaie deosebit de sângeroase au fost purtate sub semnul Crucii și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
arabe un curent radical care apelează inclusiv la metode teroriste și care a găsit în islamism un sprijin ideologic deosebit de puternic. Chiar dacă în Coran nu găsim îndemnuri explicite la violență contra "ghiaurilor" (necredincioșilor), totuși, toate grupările teroriste din zonă invocă islamul și, bineînțeles, pe Allah ca temei al acțiunilor lor. Și fanatismul politic sau cel religios, fiecare in parte, sunt periculoase, dar când ele se combină rezultă un amestec exploziv care foarte greu poate fi dezamorsat. Iar când cineva crede că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu poate fi iertată. Să ne amintim de reacția musulmanilor cu ocazia publicării acelor caricaturi daneze în care apărea și Profetul. S-a întâmplat ca Papa Benedict, într-un discurs din 2006, să citeze un împărat bizantin care spusese că islamul a încurajat violența și a adus în lume "lucruri rele și inumane". Tot felul de organizații musulmane, inclusiv celebra Frații Musulmani, au declarat că nu-l vor ierta nicicum pe Papă pentru aceste afirmații. Pe acest fond istorico-politic a făcut
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lor, mi se pare mult mai înțelept. Valorile sunt tulburate mereu, esențele trebuie să rămână totuși aceleași. În timp, vezi cu alți ochi lucrurile. Din lectura unor cărți, între altele, am reținut: creștinătatea e ca un oraș în jurul unei catedrale, islamul e ca unul în jurul unei moschei, bisericile din New York trebuie să le cauți printre zgârie-nori așa cum cauți coralii printre stânci, fluviile purificatoare, precum Gangele și Nilul, definesc o spiritualitate. Dar pe întreg pământul ceea ce era numit suflet pare să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]