1,876 matches
-
pe care i-a otrăvit cu astfel de vorbe. Astfel ai ajuns o slugă a diavolului, pentru că nu mai e nevoie să le aducă el aminte de păcat, pentru că nu mai e nevoie să ispitească necuratul pe om, că-l ispitești tu cu vorbele rușinoase; tu pregătești osânda oamenilor, fără să se mai obosească diavolul. Te întrebi, poate, și gândești că niște vorbe mici, neînsemnate, pot să facă omului vreun rău?! Iată o pildă adevărată: Un preot se afla în gara
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „În creația lui Calistrat Robu comicul și gravul, firescul și grotescul, în fine, realul și imaginarul se opun și se împacă în cele din urmă în plăsmuirile insolite ale artistului care, ispitindu-ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pe labe, în hățișuri, și privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se-ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieșit tiptiltiptil din curătură, și când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie: „Poate mai întâlnesc un prieten", își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse: „Poate mai întâlnești un
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
măreția sufletului meu mă fac să judec că totul e bine." Oedip al lui Sofocle, ca și Kirilov al lui Dostoievski, ne dă astfel formula victoriei absurde. Înțelepciunea antică se întâlnește cu eroismul modern. Nu descoperi absurdul fără a fi ispitit să scrii un manual despre fericire. "Dar cum? Pe căi atât de strâmte...?" Există doar o singură lume. Fericirea și absurdul sunt doi copii ai aceluiași pământ. Ei sunt nedespărțiți. Ar fi greșit să spunem că fericirea se naște neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
E.H. Carr, socotit în timpul vieții drept cel mai bun specialist britanic în problemele URSS, consideră că teroarea stalinistă este prețul care trebuie plătit pentru modernizarea accelerată a Rusiei. în Franța, mulți tehnocrați cuceriți de „planismul” sovietic vor fi mai apoi ispitiți de diverse versiuni ale fascismului - Paul Marion rupe cu PCF la începutul anilor 1930 și va deveni responsabil cu propaganda al regimului de la Vichy. Totuși, până acum, mișcarea comunistă n-a recrutat decât intelectuali și artiști marginali, nereușind să atragă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numit „Marea Lumină de la Răsărit” și pentru a participa la o revoluție percepută ca emancipatoare. Fenomenul s-a repetat odată cu apariția revoluțiilor comuniste din China, Vietnam, Cuba sau Nicaragua. Farmecul universal al lui Octombrie Primii călători care s-au lăsat ispitiți de „farmecul universal al lui Octombrie” (F. Furet) sunt mandatați de organizații revoluționare sau sindicale - ca A. Rosmer -, dar și revoluționari care încearcă aventura pe cont propriu - ca Yvon Guihîneuf. Una dintre cele mai celebre călătorii este cea a doi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
această singură calitate decurg toate virtuțile sociale” (Rousseau, 1963a, p. 282). Mila trebuie văzută ca un sentiment deopotrivă personal și colectiv care, În starea naturală, ține loc „de lege, de moravuri și de virtute, cu avantajul că nimeni nu este ispitit să nesocotească chemarea blândei sale voci” (ibidem, p. 283). Mila este așadar un sentiment natural și, În același timp, o virtute socială, lipsită Însă de exigența morală a datoriei și de constrângerea legii. În descrierea stării naturale, aproapele este În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este strict individuală, și de doctrina religioasă propriu-zisă, Bisericile se manifestă ca niște veritabile forțe structurate, ierarhizate, care pot face concurență puterii politice. La un moment sau altul din istoria lor, marile religii, fie ele monoteiste sau nu, au fost ispitite să-și extindă influența până la a instaura teocrații, zeii Înșiși guvernând asupra oamenilor prin intermediul castei preoților. Cum trebuie oare să reacționeze puterea civilă În aceste situații? Până la urmă, cui Îi aparține puterea? Pot exista, fără contradicții, două suveranități În cadrul aceluiași
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
veche sunt elementele care deosebesc istoria creștină de aceea a lumii păgâne și chiar biblice 39. Sentimentul eliberării de "prinții acestei lumi" nu este totuna cu eliberarea completă de atacurile acestora. Ca odinioară cu Iov, Dumnezeu permite Răului să-l ispitească pe credincios din dorința de a-l ajuta să se cunoască și să se desăvârșească pe sine, sau pur și simplu pentru că "nepătrunse sunt căile Sale". S-a spus că marele merit al creștinismului, din punctul de vedere al vechii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Aici „neologismele rusești legate de viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite îndată; în locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. [...] acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind în jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am încredințat pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1923 se adresa lui Gh. Bogdan-Duică: „Vîltoarea mea recentă o cunoști. Cea politică nu interesează, deși mi-a smuls mulți nervi și multă cerneală. În literatură, dacă-mi va fi îngăduit s-o mai privesc în față, mă simt astăzi ispitit de o poezie largă, umană, dincolo de plîngerile trecătoare. Nu știu, e sufletul meu scăpat de tensiunea urii de ieri care mă trimitea mai sus ori e tendința unui acord cu eternitatea - un vag impuls din anticamera morții?“ <footnote Octavian Goga
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1520]: 168) Cântați Domnului cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 211) Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu, Elena, [1861]: 455) Era un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
farse ne pot juca timpul și contemporanii noștri grăbiți; și cine?, nu binevoitorii, nu prietenii, ci... inamicii! Așa cum citam În primul volum al prezentelor memorii apariția primă a „diavolului” În existența mea, și anume nu a celui cunoscut, clasic, care „ispitește”, care ne induce În păcat, ci a „celui ce neagă ființa”, prin persoana unui redactor la obscura revistă bucureșteană Rebus, care declara cu aplomb, În fața respectuoasei elite lugojene, că romanele mele „nu apăruseră”, „nu existau”, iar eu, se’ nțelege, mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Codreanu le face. Apărut ca o reacție postindustrială la modernismul industrial, postmodernismul s-a instalat prin 1976 în ochii opiniei publice internaționale, mai ales europene, prin cartea lui Jean Francois Lyotard, La condition postmoderne. Rapport sur le savoir, și "a ispitit mai mulți reprezentanți ai modernismului înalt, între care Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Baudrillard, Nancy, în Franța, Gianni Vattimo, în Italia, Jürgen Habermas, în Germania, Richard Rorty, în America ș.a." (op. cit., p. 74). Deși mediatizat puternic prin scandal și diversiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lenuța. Vreau să înflorești mereu cu sănătatea ta fizică și morală și să transpiri de bucurie, mulțumire și fericire. Relativ la posibilitatea de-a face o plimbare la Ploești, îți scriu că mi e aproape imposibil și dacă cumva vei fi ispitită să vii la mine, tu la Focșani, te sfătuiesc să nu faci lucru acesta, căci ce impresie și-ar face Lenuța și toți ai noștri. Ar fi o cheltuială și o oboseală în plus... Să lăsăm totul până la 16 februarie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
14-a: rugăciune, a 15-a tot despre asta... ce stație e asta? Valea Seacă, adică Nicolae Bălcescu, ce-i cu denumirile astea? apoi e Letea, Bacău, tu știi ce e frumos? în cazuri de-astea îți mai arată, ești ispitit ca să poți să rabzi, mai stăm după Letea, vezi, eram noi, era trenul de Brașov, ca persoană da, dar îi bun la suflet! și proful de engleză ce-l aveam, și eu aveam intenția să-mi iau un cîine, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se vedea din cauza negrelii ce se instaurase definitiv pe toată pielea sa. Cucoana Anica era cu vreo două decenii mai devreme venită pe lume, Musolin îi putea fi copil, dar luase și ea o harașpincă și un mic diavol o ispitea spre năzbîtii. Musolin, ai să te răstorni, chicotea cucoana șugubăț. Dacă se răstoarnă vezi să n-ajungi dedesubt, că intru în păcat, replica Musolin. Numai să nu pățim ceva, măi Musolin. Amîndoi erau transpirați și bănuiala că aceștia n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
între călugării celor două mănăstiri nu s-a stins, ba mi se pare că s-a întețit cu timpul. Deși călugării de la Balica erau volnici a folosi doar apa Nebunei ( un afluent al Nicolinei) „igumenul de la Balica s-ar fi ispitind a popri apa ce se numește Niculina ca să nu meargă la morile mănăstirii Gălății.” Atunci, la 31 mai 1752 (7260), Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod a întărit dreptul mănăstirii Galata de a folosi apa Nicolinei pentru morile ei „ iar igumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
își vor da banii pecețâlor pe giumătate.” - Iată însă că s-a întâmplat și neascultare din partea sătenilor din Ciurbești. La 24 iulie 1670 (7178), Gheorghe Duca voievod poruncește: „Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o „propage“. Această tradiție a autenticității o face pe autoarea scrisorii „să se simtă bine în pielea ei“, să țină, cu încăpățânare, la „verticalitate“, să fie mereu în armonie și „suprapunere“ cu ea însăși. Refuză orice „compromis“, nu se lasă ispitită de dorința „inautentică“ „de a dovedi că poți să realizezi ceva valoros, aducător de bunuri materiale sau recunoaștere socială“. Această atitudine e neînțeleasă și judecată aspru (și nedrept) de cei din jur drept „lene“, „lipsă de interes“, „pasivitate“, „încăpățânare“. Apreciez
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
valoros“ nu e neapărat un viciu sufletesc. Nu poți refuza orice formă de participare la viața comunitară, nu poți evacua orice proiecție ideală, orice aspirație, orice preocupare pentru reușita personală și publică, în numele unei autenticități severe, care nu se lasă „ispitită“ de trivialele înregimentări ale majorității. Și, în fond, ce înseamnă, exact, a fi autentic? E foarte la îndemână să răspunzi „nu“ oricărui apel care nu te interesează, pretextând că îl simți „inautentic“. E foarte la îndemână să confunzi capriciul personal
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ale lui Charles Lamb. O colegă de clasă, Floriana Avramescu, m-a împins către bibliografia creștină (Patericul, Vârstele vieții spirituale a lui Paul Evdokimov, Ernest Hello, Pelerinul rus). Un coleg de facultate, Marin Tarangul, mi-a deschis gustul filozofiei speculative, ispitindu-mă cu Kierkegaard și Simmel. N-am fost scutit de unele „excursuri“ ezoterice, teozofice sau antropozofice, de mistagogiile unor Fabre d’Olivet sau Édouard Schuré. Un impact masiv a avut, asupra mea, René Guénon. Toate acestea au fost evenimente legate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
poate chiar la Homo habilis, specii despre a căror fizi ologie nu știm nimic în afară de faptul că lucrurile cu adevărat interesante pentru înțelegerea evoluției umane s-au petrecut în creiere, nu în utere sau în laringe. Cui s-ar lăsa ispitit de micul joc al estrului îi vom sugera așadar că ipoteza cea mai puțin absurdă pînă la urmă ar pune pierderea estrului în legătură directă cu apariția limbajului. Atunci cînd femeile au putut să-și semnaleze dispoziția prin cuvinte, chiar dacă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
2001, ora 11,47 27. Excese Ca reprezentant al pisicimii, trebuie să Întrupez toate celea. Lucru pe care politicienii voștri par să-l uite... Astăzi, de pildă, voi fi negru-negru, ca dracu’. Și, tot ca și el, am să vă ispitesc cu o Întrebare, ca să vă demonstrez că „uitatul ca mâța’n calendar“ e o prejudecată de-a voastră, care n’ați Înțeles că noi suntem de fapt atente și curioase: Nu v’ați fălit voi cu ultimele descoperiri - clonarea și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar drumul e presărat cu sfinți... - Dar zic unii, chiar În Evanghelie, că ăștia sunt imaginea mântuitorului... - Ți-ai găsit, tu și Evanghelia. Bașca că, dacă o citești mai atent ajungi să pui semnul identității Între el și dracu’: amândoi ispitesc... Dar citește și - Gata, că mai avem treabă. Dar meditează la ceva: Că asimetria, semn de progres deși adesea e ascunsă chiar la nivel biochimic, precum la bacteria de mai Înainte, sare În ochii dispuși s’o privească, și În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]