1,814 matches
-
capră, cu care se leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât doborât obrintit infectat ocoș isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă,/ Cum mai bine i se șade unui purceluș de treabă./ O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie/ Printre care trece-o dungă mohorâtă și gălbuie 49
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
scăpătate, însă pline de deșărtăciune, cari trăiau pe sama vărului avut [...] un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteț care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar 72. Importantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteț care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar 72. Importantă în simbolistica eminesciană, casa, după pierderea mamei, devine pustiul însuși: Casa e pustie, zic, tata n-a venit toată ziua azi, ieși de-a-colo și vino
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
toarne elogii la adresa "eroului între eroi" și "savantei de largă recunoaștere internațională." În fine, a treia caracteristică (puterea manipulează oamenii prin intermediul limbii) nu reprezintă altceva decât consecința logică a celorlalte două un soi de circumstanțială de scop. Toate bune, frumoase, istețe și exacte. Teza de doctorat a clujeanului, redactată cu seriozitate ardelenească dusă până-n exces, induce însă ideea că "limba de lemn" ar fi uzitată (și ar caracteriza) doar statele totalitare, cu precădere comuniste. Nici o umbră de referire nu-și îngăduie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în scris lui Titu Maiorescu cu formula "Es. Min. Tit. Maiorescu", ce putea fi citită și "Excelenței sale Ministrului Titu Maiorescu", dar și... "E smintit Maiorescu"! Eminescu avea să observe primul târziu, revista era tipărită! altă farsă hasdeeană, poezia cu acrostih isteț semnată P. A. Călescu, adică... Păcălescu. Dar cele mai bune poante erau involuntare, fiindcă, cum ne învață tătucul Marx, arta rămâne mereu în urma vieții. Pentru premiile Societății Scriitorilor Români au candidat în 1930, la poezie, Tudor Arghezi și Alfred Moșoiu (?), iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unității și fetița este a ei, căsătorită cu un căpitan de miliție. Trecând câteva zile, soțul meu care a fost director economic în industria alimentară, cu muncă mai mult cu personal tânăr, se mira că această fată tânără, atât de isteață și drăguță, stă pe un post de portar, deși soțul îi este ofițer. M-a rugat să-i vorbesc fetei și să-i orientez drumul. Discutând împreună tânăra mi-a spus situația ei. Nu avea liceul terminat și nici post
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
care trăia la Paris, a lui Vizante și Kogălniceanu, mari boieri sau descendenții lor, cu mari întinderi de vii și păduri. Din Ardeal veneau zeci de tineri, în cârduri, ca să muncească la vie, să câștige un ban, iar unii mai isteți, ajungeau să fie logofeți, să răspundă de oameni, de muncă. Așa se făcea că unii se căsătoreau și rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau și ei proprietari, adică gospodari la noi în sat. Cât am trăit
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sens, era: Cine muncește cinstit niciodată nu va muri de foame!" Era vorba tatei. O repeta în gând, ca pe o rugăciune și își dădea seama că așa era. Este drept că, în studenție, câțiva colegi care se credeau mai isteți, mai descurcăreți, s-au grăbit să intre în partid. Unii chiar nici n-au așteptat să fie invitați. Erau dintre cei cărora cartea le era tot așa de dragă precum îi e câinelui a linge sare. Cei ce visau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
parchetul, la dat cu ceară, la scuturat și ce se mai cerea. Al treilea "K"...? Copii avea doi. O fată, Corina, în ultima clasă de liceu. Și-un băiat, Mirel, în clasa a III-a. Ambii erau frumoși, sănătoși, zburdalnici, isteți, dar nu se prea omorau cu cartea. Dimpotrivă. Deși coana Zitta îi strunea și intervenea des, interesându-se dacă-au fost ascultați, dac-au luat note, răspunsul lor era aproape același: "lasă mamă..." Dar nici părinții nu-i controlau și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar care nu-și arată vârsta, " Haina mai mult
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
săptămână În Turcia și se aprovizionează de la bazare, de unde aduc covoare, haine, blugi și altele și apoi merg prin sate să le vândă sătenilor, care de multe ori comandă din vreme ce doresc să li se aducă. Sunt comercianți foarte isteți care Își pot vinde marfa cu un mic venit peste cheltuieli efectuate. Casele se diferențiază Între ele În funcție de situația materială a familiilor” (Sursa: Irén Zrynyi În Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, 2004, Organizația ”Salvați copii”) Tema nr. 2, pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Cantacuzino-Pașcanu și fiu, nelegitim, al acestuia cu Maria, o tânără rromă, roabă. Acest aspect era cunoscut și acceptat de Profirița, soția logăfătului, care nu putuse avea copii și, astfel, ajunsese să-l adore de-a dreptul pe băiatul cuminte și isteț, căruia dânsa dorea să-i lase carte pentru dezrobire și o bună parte din avere, dar numai după moartea sa. Dar din păcate În palatul din Copou, avusese loc În data de 23 noiembrie 1855, drama dublului omor din dragoste
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
37] DEHELEAN, MARIA, Lecturi literare, povești, povestiri, poezii / Maria Dehelean, Constantin Dehelean, - Deva, Emia, 2000. [38] DEHELEAN, MARIA; DEHELEAN, CONSTANTIN, Limba română. Manual auxiliar pentru clasa I. Deva, Emia, 2000. 64 p. (Didactica). [39] DEHELEAN, MARIA; DEHLEAN, CONSTANTIN, Abecedarul copiilor isteți. Deva, Emia, 2000, 79 p. [40] DELEANU, MARCU MIHAIL, Studii de limbă și stil. Reșita, Timpul, 2000, 170 p. (Studii). Conține bibliografie [41] DRÁGOS, ÉVA, Să citim și să învățăm împreună, Lecturi suplimentare (culegere) pentru clasele I-IV, secția maghiară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Porumb, înv. Doina Crișan, instit. Cornelia Mureșan. Turda, Hiperborea, 2002. [99] ROGALSKI, FLORINA; CRISTEA-ENACHE, DANIEL; SIMION EUGEN, (coord.), Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. București, Corint, 2002, 240 p. [100] ROMILA, CECILIA, ANGELA VASILACHE, Culegerea copilului isteț, activități de învățare pentru perioada postabecedară și ... nu numai, Iași, Casa de Editură Venus, 2002. [101] RUȘTI, DOINA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XI-a. București, Teora, 2002, 272 p. Conține bibliografie. [102] SĂ FII primul în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Pitești, Paralela 45, 2004, 230 p. Conține bibliografie. [76] PĂRĂIALĂ, VIORICA; CRISTIAN GEORGE PĂRĂIALĂ, DUMITRU D., PĂRĂIALĂ; Limba română. Elemente de construcția a comunicării (auxiliar al manualelor alternative, clasa a IV-a), Editura Euristica, Iași, 2004. [77] PĂTRU, GEORGETA, Iepurașul isteț învață alfabetul, Pitești, Editura Carminis Educațional, 2004, 48 p. [78] PENEȘ, MARCELA, Abecedar, manual pentru clasa I / Marcela Peneș, - București, Editura Ana 2000, 2004. [79] PENEȘ, MARCELA, Limba și literatura română, clasa a II-a / Marcela Peneș, - București, Editura Ana
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
VI-a, Alba Iulia, Universul Școlii, 2007, 232 p. [105] MAZILU-IONESCU, ELENA; JERCEA, VALENTINA, Limba română: manual pentru clasa a VI-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2007, 224 p. [106] MĂRCANU, VLADIMIR; STĂNILĂ, LIVIU, Alfabetul să-l învețe mințile istețe ! Ș versuri si carte de colorat, Deva, Editura Crișan, 2007, 32 p. [107] MILAȘ, VIORICA; VLAICU, LUCREȚIA; COTOI, MARIANA, Ortografie: exerciții și teste pentru clasele II IV, Zalău, Școala noastră, 2007, 75 p. [108] MITU, FLORICA, Limba și literatura română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa I, Iași, Pim, 2008, 82 p. [103] NUȚĂ, OTILIA; GHELEȘEL, FELLICIA, învățăm pas cu pas: auxiliar pentru clasa I în conformitate cu programa școlară în vigoare, București, Iulian, 2008, 111 p. [104] ODĂIANU, ELENA; VICIU, DIANA; PLEȘU, CONSTANTIN CORNEL, Ghidul școlarului isteț: mic memorator pentru clasele I-IV, Pitești, Diana, 2008, 112 p. [105] ONOFREI, MARGARETA, Română: BAC-eseuri, București, Booklet, 2008, 255 p. [106] ONOJESCU, MONICA; PAMFIL, ALINA, Scrierea: scrierea personală și creativă, scrierea despre text: simpozionul național de didactică a limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dantelate, de picătura implacabilă a timpului, pentru a ajunge În locuri adumbrite de unde din tavan străluceau luminițe fosforescente asemenea unor făclii. La Început am crezut că ne aflam În fața unui miraj optic, până ce ghida maoră, o tânără oacheșă și foarte isteață, ce-și cunoștea bine meseria, ne-a explicat o frumoasă legendă În spatele căreia se afla un fapt real și chiar banal la prima vedere, dar a cărui efect ține de miracol: larve de fluturi care aici luminează feeric, atârnă de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gând să-l prindă și să-l mănânce. b)Cocoșul este Însă sus pe creanga unui copac. c)Vulpea se apropie de copac. 2. Ideile cuprinsului: a)Vulpea ăl salută și cocoșul răspunde. b)Vulpea născocește o viclenie c)Cocoșul, isteț, Îi Înțelege intenția d)O Întreabă dacă pacea s-a Încheiat și Între vulpi și câini. e)Cocoșul Îi spune că vede doi câini mari care vin În goană. 3.Idei de Încheiere: a)Vulpea, Înspăimântată, o rupe la fugă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a IlI-a 1. Puneți la plural următoarele substantive: țara, pământ, frate, câmpie, vrabie, munte, miel, cocor, școală, rândunică, copil, tărâm. 2. Găsiți și scrieți cuvintele cu sens contrar celor de mai jos: Înaintea - ............... dușmani - ............ pretutindeni- ....... viața - ............ curaj ............. ... liber - ............ puțini - ............... isteț............ 3. Scoateți din poezia „Acceleratul” de George Topârceanu, cuvintele prin care poetul exprimă: a) zgomotele; b) mișcarea; c) culoarea tabloului descris. FIȘE DE LUCRU CLASA a IV-a 1. Subliniază expresiile poetice din fragmentul care urmează: "Pe la Începutul lui decembrie
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
construiește pelerinul, de-a lungul timpului petrecut cu ceilalți, în mulțime. La final, mă întreabă de ce nu am rămas în Jandarmerie (am apucat să-i spun că mi-am îndeplinit serviciul militar obligatoriu în cadrul acestei arme), „că te văd băiat isteț și credincios”. După ce-i spun că-mi iubesc mai mult libertatea decât haina militară, răsuflă adânc, se apropie de mine și-mi spune : „Eu știu că tu ești de fapt de la un ziar, nu mă interesează de unde ! Dar aș vrea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o mie de fețe și nu pot distinge, nici acum, masca de chipul adevărat. Viclenia lui nu era aceea a țăranului, fie el chiar și oltean, ci una aproape diabolică, ce întrecea, de multe ori, chiar și imaginația lui Machiavelli; isteț și șiret în orice împrejurare, ajungea deseori să fie perfid, fățarnic și ipocrit" (Curticeanu: 2008, 117). În ceea ce privește inteligența sa, Curticeanu nu are nici un dubiu. Pentru el, "Ceaușescu a fost dotat cu o inteligență nativă, afirmațiile referitoare la "prostia" lui fiind
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se economisește atât de puțin. Suntem o societate În care nu contează decât propria persoană și momentul prezent - fără să ne gândim la ceilalți și la ziua de mâine... presupun că electoratul este problema și nu liderii... În trecut, puștii isteți, care mai târziu au devenit matematicieni, rezolvau careuri dificile. Astăzi aceștia se uită la televizor. Există prea multe elemente care distrag atenția de la studiu, prea mult divertisment, Încă unul din motivele atitudinii În care nu contează decât individul și momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]