3,057 matches
-
Mihail Kogălniceanu nu a reușit să publice decât trei volume incluzând doar cronicari moldoveni, într-un interval de șapte ani. Chiar astfel însă, editarea lor pentru care a primit sprijinul unor cărturari și boieri, a constituit un moment remarcabil în istoriografia românească. Lucrări de o circulație restrânsă au căpătat o largă răspândire, constituind și comode instrumente pentru istorici. Unele din cronicile publicate de el sunt utile încă și astăzi. În 1872, Mihail Kogălniceanu a simțit nevoia să dea o nouă ediție
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și a luptat pentru binele țării alături de Ion C. Brătianu, la Congresul de pace de la Berlin. S-a stins din viață la 1 iulie 1891, lăsând în urmă o vastă activitate. 13 CAPITOLUL II Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial Lupta pentru neatârnare a fost în întreaga istorie a românilor, un freamăt și un catatlizator al spiritualității diferitelor epoci, al conștinței maselor populare. Marile momente ale istoriei noastre naționale consemnează acest adevăr, cu forța de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de neconceput, c. neatârnarea presupune și apărarea intereselor naționale ale tuturor românilor cu celelalte țări, în ansamblul relațiilor externe. În structura lucrării, având în vedere obiectivul propus, este acordat un spațiu important activității diplomatice al lui Mihail Kogălniceanu, oglindită în istoriografia românească. Cronologia însă, nu este absolută. Datele selectate în lucrare înglobează momentele reprezentative ale acestei scurte și eroice perioade, în care poporul român și-a câștigat independența de stat. Activitatea diplomatică al lui Mihail Kogălniceanu din perioada războiului de independență
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ceară recunoașterea ei până la viitoarea conferință pentru pace, la care va participa de drept, în scopul reglementării intereselor sale. Mihail Kogălniceanu a susținut cu ardoare, împreună cu I. C. Brătianu cauza României la congresul de pace de la Berlin. Imediat după încheierea ostilităților, istoriografia românească s-a ocupat pe larg de evenimentul care a adus independența României, dorința de veacuri a românilor. Printre primele realizări se numără și Răsbelu orientale ilustratu, lucrare a lui A. P. Allesei și Massimu Popu,care reprezintă o frescă a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în capul ministerului de externe. La Congresul de la Berlin, el a apărat interesele României cu toată puterea talentului și elocvenței sale, fiind apreciat de marii diplomați ai Europei întruniți în congres. 28 CAPITOLUL III Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică În dezvoltarea istoriografiei, perioada celor două războaie mondiale constituie o etapă aparte, de puternică afirmare pe plan național și internațional. Ea continuă în bună parte unele tendințe afirmate anterior. Transformările care s-au petrecut însă după
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de la Berlin, el a apărat interesele României cu toată puterea talentului și elocvenței sale, fiind apreciat de marii diplomați ai Europei întruniți în congres. 28 CAPITOLUL III Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică În dezvoltarea istoriografiei, perioada celor două războaie mondiale constituie o etapă aparte, de puternică afirmare pe plan național și internațional. Ea continuă în bună parte unele tendințe afirmate anterior. Transformările care s-au petrecut însă după 1900 la nivelul întregii societăți românești, desăvârșirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
parte unele tendințe afirmate anterior. Transformările care s-au petrecut însă după 1900 la nivelul întregii societăți românești, desăvârșirea statului național unitar au asigurat condiții superioare de manifestare a vieții culturale, ceea ce s-a reflectat în mod pregnant în domeniul istoriografiei. Având o contribuție substanțială la pregătirea ideologică a marilor acte naționale de la sfârșitul anului 1918, aceasta a primit un puternic impuls de pe urma realizării lor. Și în perioada anterioară primului război mondial, legăturile dintre istoricii din diferitele regiuni românești fuseseră deosebit de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial Perioada contemporană se caracterizează, prin o nouă organizare a muncii istoriografice, prin înlocuirea activității individuale cu munca în echipe, prin perfecționarea schimbului de informații. Complexitatea transformărilor lumii contemporane au determinat o extindere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Complexitatea transformărilor lumii contemporane au determinat o extindere a preocupărilor, ca și o perfecționare a metodelor concrete de cercetare. Evenimentul din 1877-1878 și personalitățile care au contribuit la realizarea lui, rămân în continuare un subiect interesant și larg dezbătut în istoriografia contemporană. „Un stâlp al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a minții românești, cristalizată în geniala lui natură”, astfel îl consideră Gh. I. Brătianu, pe cel care a fost mare om de cultură și de stat, în lucrarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
momentul continuă autorul în lucrarea Condițiile interne ale proclamării Independenței, ideea lui Mihail Kogălniceanu - să uităm trecutul, să nu păstrăm din el decât învățămintele, și să ne gândim la reglementarea viitorului printr-un acord comun și sincer. O realizare a istoriografiei de larg interes istoric este reprezentată de cele patru volume a Istoriei României, apărute în 1964 la editura Academiei. În volumul IV, Mihail Kogălniceanu,este prezentat ca adept al neutralității României, dar pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de largi semnificații istorice se poate vorbi, desigur, cu egală îndreptățire și de privilegiul unor protagoniști de a răsfrânge mai fidel acele semnificații scrie Alexandru Zub, în lucrarea, Mihail Kogălniceanu, personificate, continuă autorul, semnificațiile devin astfel mai inteligibile sporind șansa istoriografiei de a sesiza resorturile intime ale epocii. Mihail Kogălniceanu rezumă însăși în epoca în care a trăit în ceea ce a avut ea mai nobil ca 60 aspirație ca ideal. Trebuia înfăptuită după realizarea unirii, independența. Chiar a doua zi după
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
statului național creat la 24 ianuarie 1859.În octombrie 1866, Poarta care nu reușise să impună intervenția armată, deși se bucuraseră de sprijinul Rusiei, era nevoită să recunoască pe Carol I ca domnitor al României. Printre progresele considerabile realizate în istoriografia românească se numără și sinteza, Românii în istoria universală. Din această sinteză extragem și articolul profesorului Vasile Cristian, care prezintă un deosebit interes pentru cunoașterea evoluției relațiilor 68 internaționale din secolul al XX lea. Congresul de la Berlin, este prezentat deopotrivă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ale marelui Mihail Kogălniceanu, săvârșite pentru dobândirea independenței țării. Viziunea nouă pe care o are marele patriot român în ceea privește evoluția României independente este prezentată și în cartea lui Constantin Schifirneț, Civilizație modernă și națiune. O importantă realizare a istoriografiei române reprezintă și lucrarea, Cum s-a înfăptuit România modernă? Lucrarea descrie că evenimentele din 1875 reprezintă o nouă etapă în chestiunea orientală, ca urmare a tulburărilor din Balcani. Două mișcări insurecționale în Bosnia și Herțegovina apoi în Bulgaria reprimate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
său și cutează să spere că tratatul de la Berlin, care urmează să-l substituie pe cel de la Paris, va preciza în favoarea sa garanția de drept public, al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european din 1856.” În vasta istoriografie românească marele patriot, om de litere și om politic Mihail Kogălniceanu precum și evenimentele din 1877 1878 ce a adus independența României ocupă un loc important. Independența României reprezintă în primul rând o victorie a spiritului național iar Mihail Kogălniceanu este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
precum și evenimentele din 1877 1878 ce a adus independența României ocupă un loc important. Independența României reprezintă în primul rând o victorie a spiritului național iar Mihail Kogălniceanu este considerat a fi un stâlp a țării. 79 CONCLUZII În vasta istoriografie românească marele patriot, om de litere și om politic Mihail Kogălniceanu, precum și evenimentele din 1877 1878 ce a adus independența României, ocupă un loc important. Monografiile culegerile de documente, memorialistica și studiile apărute, începând cu primii ani după război, ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
apărute, începând cu primii ani după război, ca și paginile presei timpului, ale Monitorului Oficial și multe alte materiale oferă o bază documentară exhaustivă, aptă să creeze o imagine reală a acelei epoci. Lor li se adaugă noile cuceriri ale istoriografiei. Fără îndoială că independența reprezintă în primul rând o victorie a spiritului național, iar Mihail Kogălniceanu este considerat a fi „ un stâlp al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
George, Războiul nostru pentru neatârnare, Ed. Tipografiei Gutenberg, București, 1899. Corivan, Nicolae, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Coman, Ioan, Cronica Participării armatei române la războiul pentru independență, Ed. Militară București, 1977. Cristian, Vasile, Istoriografie generală, Ed. Did. și Ped., București,1979. Idem ,Istoria la Universitatea din Iași, Iași, 1985. Idem, Cum s-a înfăptuit România modernă, Ed. Univ. „A.I.Cuza” Iași, 1993. Idem, Istoriografia pașoptistă, Ed. Univ. Al.I. Cuza, Iași, 1996. Damian, Gheorghe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
la războiul pentru independență, Ed. Militară București, 1977. Cristian, Vasile, Istoriografie generală, Ed. Did. și Ped., București,1979. Idem ,Istoria la Universitatea din Iași, Iași, 1985. Idem, Cum s-a înfăptuit România modernă, Ed. Univ. „A.I.Cuza” Iași, 1993. Idem, Istoriografia pașoptistă, Ed. Univ. Al.I. Cuza, Iași, 1996. Damian, Gheorghe, Războiul ruso-româno-turc, Ed.Tipografiei „Universitara” București, 1904. Documente privind istoria României. Războiul pentru independență, volumul I-IX Ed. Academiei, București, 1952-1954. Dragnea, Radu, Mihail Kogălniceanu, București, 1926. 82 Erbiceanu, Constantin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în răzbelul din (1877-1878,) Ed. Tipografia Curții Regale, București, 1866. Zub, Alexandru, Mihail Kogălniceanu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 84 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................3 CAPITOLUL I ........................................................................................ 4 Mihail Kogălniceanu........................................................................ ............4 CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial..........................................................................................13 CAPITOLUL III......................................................................................28 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică...............................................................................................28 CAPITOLUL IV........................................................................44 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial..................................................................................44
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și Enciclopedică, București, 1984. 84 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................3 CAPITOLUL I ........................................................................................ 4 Mihail Kogălniceanu........................................................................ ............4 CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial..........................................................................................13 CAPITOLUL III......................................................................................28 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică...............................................................................................28 CAPITOLUL IV........................................................................44 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial..................................................................................44 EDITURA ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.:0730
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial..........................................................................................13 CAPITOLUL III......................................................................................28 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică...............................................................................................28 CAPITOLUL IV........................................................................44 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial..................................................................................44 EDITURA ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura@pimcopy.ro www.pimcopy.ro R Tipar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din aceeași perspectivă că doar țările creștine ale Europei, țări care au urmărit unificarea politică și centralizarea instituțională, au cunoscut regimul monarhiei stărilor și funcționarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită în acest fel de Emille Lousse, aparține
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XIII-lea organizarea instituțiilor reprezentative ale stărilor privilegiate devine un fenomen european. În acest secol dinamic se dezvoltă "statul teritorial instituțional" (institutioneller Flächenstaat) care poartă cu sine, ca element complementar, "statul întemeiat pe stări" (der Ständestaat). El a impus în istoriografie denumiri ca cele de "stat post-feudal" sau "monarhia stărilor". În sintagma "stat teritorial instituțional" accentul trebuie pus pe conceptul de "instituție", întrucât se vorbește de un stat cu dimensiuni și organizare particulare, în contrast cu statul de dimensiuni reduse, ca de exemplu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu monarhia și a influenței pe care cele dintâi au exercitat-o asupra evoluției politice și instituționale a statelor europene, s-au exprimat diverse opinii, încadrate teoriilor "acțiunii comune", celor ale "echilibrului monarhiei și stărilor privilegiate" și "precarității stărilor". În istoriografia românească cel care a dat contur unei opinii clare în acest sens, a fost Gh. I. Brătianu 90. El a analizat cu rigoare și spirit critic teoriile și poziția unor istorici ai inastituțiilor, între care Otto Brunner, G. von Below
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
La alegerea lui Otto I (936-978) de la Aix-la-Chapelle, de pildă, s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 306. Se acordau sau nu, concesii la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din această perioadă ? În istoriografie s-a discutat problema concesiilor fiscale acordate de Henric al II-lea (1002-1024) turingienilor și saxonilor pentru înainte de alegere 307. Semnifică aceasta o limitare statornică a prerogativelor monarhiei, prevestesc viitoare privilegii, sau reprezintă o simplă restituire a vechilor drepturi și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]