1,946 matches
-
12); somn (12); de dragoste (9); frumos (9); întîmplare (9); amintiri (8); bunica (8); Harap-Alb (8); legendă (7); mit (7); poezie (7); fantastic (6); fantezie (6); lungă (6); minciună (6); personaje (6); zînă (6); istorioară (5); dragoste (5); interesant (5); istorisire (5); plăcere (5); relaxare (5); tristă (5); viață (5); zîne (5); bunici (4); film (4); prințese (4); sfîrșit (4); story (4); veche (4); acțiune (3); adevărată (3); de amor (3); bucurie (3); final fericit (3); ireal (3); de iubire (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun text posibil pentru exegeză, rămânând un instrument foarte important pentru studiul Vechiului Testament. Înainte de a ajunge la forma sa prezentă, Biblia ebraică a parcurs mai multe etape. Prima a fost cea a transmiterii „orale”; a urmat etapa în care istorisirile, legendele, scrisorile, notele arhivale, proverbele și multe alte acte au fost adunate și fixate în scris în diferite manuscrise. A treia etapă a fost cea a canonizării cărților biblice, moment în care joacă un rol important aspectul religios al fixării
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
adus cu sine secularizarea parțială a muncii scribului și, implicit, o scădere a prestigiului de care acesta se bucurase până atunci 2. Este limpede că în trecerea de la tradiția orală la cea scrisă, scribii au jucat un rol important; multe istorisiri, cântece, legi transmise oral, au dobândit un statut canonic odată cu integrarea lor în cult. Pe lângă aceasta, să nu uităm că scribii nu erau simpli clerici neutri, ci moștenitorii unei îndelungate și complexe tradiții scribale israelite. Cuvântul „scrib/scriitor/cărturar” (rps
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în vechiul Israel, cât și în comunitățile iudaice de mai târziu au coexistat diferite versiuni ale aceluiași text3; cu timpul, astfel de versiuni au interacționat, influențându-se reciproc 4. În același timp, în condițiile în care diferitele versiuni ale unei istorisiri sau ale unui poem coexistă mai mult într-o anumită comunitate, tind să devină mai omogene în caracter. Manuscrisele nu reprezintă „obiecte moarte” aruncate pe rafturile bibliotecilor, ci mărturii ale tradițiilor vii ale unor comunități; cercetătorul biblic privește manuscrisele ca
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
evreu prezintă totuși dificultăți serioase; este destul de greu de susținut că acest Sanbalat era contemporan cu Alexandru cel Mare, din moment ce singurul personaj samaritean cunoscut cu acest nume era contemporan cu Neemia (sec. al V-lea î.Hr.). Pe de altă parte, istorisirea legată de interzicerea căsătoriei între membrii dinastiilor conducătoare din Ierusalim și Samaria prezintă multe asemănări cu o altă istorisire din cartea lui Neemia (13,18). Oricum, în acea istorisire nu se spune că opoziția față de căsătoria între membrii dinastiilor iudaică
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din moment ce singurul personaj samaritean cunoscut cu acest nume era contemporan cu Neemia (sec. al V-lea î.Hr.). Pe de altă parte, istorisirea legată de interzicerea căsătoriei între membrii dinastiilor conducătoare din Ierusalim și Samaria prezintă multe asemănări cu o altă istorisire din cartea lui Neemia (13,18). Oricum, în acea istorisire nu se spune că opoziția față de căsătoria între membrii dinastiilor iudaică și samariteană ar fi condus la schisma samariteană. Mulți istorici sunt de părere că Flavius Iosephus se referea la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu Neemia (sec. al V-lea î.Hr.). Pe de altă parte, istorisirea legată de interzicerea căsătoriei între membrii dinastiilor conducătoare din Ierusalim și Samaria prezintă multe asemănări cu o altă istorisire din cartea lui Neemia (13,18). Oricum, în acea istorisire nu se spune că opoziția față de căsătoria între membrii dinastiilor iudaică și samariteană ar fi condus la schisma samariteană. Mulți istorici sunt de părere că Flavius Iosephus se referea la o schismă care a avut loc în perioada persană, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cunoaștere a tradițiilor redacționale specifice preoților samariteni, cât și o mai bună înțelegere a modului în care s-a dezvoltat tradiția reflectată de textul masoretic 2. 7.5.2. Textele Qatab 3tc "7.5.2. Textele Qatab3" Aceste texte prezintă istorisiri biblice prescurtate. La început, Tora se citea exact așa cum apărea în manuscris; ulterior au fost adăugate refrenuri la anumite intervale, refrenuri pronunțate cel mai probabil de către cei ce ascultau citirea Torei. Cu timpul, aceste răspunsuri ale celor de față au
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
baza unor căutări proprii, unei direcții conturate a regizorului Tedy Necula. Unele exerciții au stat la baza lungmetrajului de după absolvire. Altele mi-au permis să îmi dau voie să experimentez. Să greșesc. Să aleg. Energia pe care Maestrul o emana, istorisirile sale, deschiderea, dar și tainele, au fost bogate surse de inspirație pentru ce deveneam în acei ani. Cuvântul care reprezintă cheia către universul creat între mine și maestrul Alexa este CONTACT. Lecția cea mai simplă și mai puternică pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prezent. O convorbire e în aceeași măsură revelatoare pentru cel care vorbește și pentru felul său de a se plasa în istorie, ca și pentru cel care pune întrebările. Ea scoate la lumină și modul de a funcționa al memoriei: istorisirile sînt adesea dezlînate, marcate de salturi, de insistența asupra anumitor puncte, de scăpări. Memoria e reactivată de cuvinte, imagini, expresii. Există, așadar, întotdeauna ceva adevărat și ceva trăit, ceva imaginat și ceva învățat în orice convorbire, însă toate aceste elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în virtutea unei logici interne. Narațiunea (diegeza) reunește două paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală; b. istorisirea/discursul narativ/fabulația (modul în care se narează) are în vedere mo dalitățile de enunțare a evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literară Modul de expunere este maniera concretă în care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive adecvate contextului stilistic și situației de comunicare artistică (directă/indirectă). Modurile de expunere sunt: narațiunea, descrierea, dialogul și monologul. Narațiunea (lat. narratio - povestire, istorisire) este modul de expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
succesiunea/simulta neitatea proceselor, fenomenelor, acțiunilor sau stărilor) îndeplinește funcții mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este desemnat prin repere multiple, chiar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
clase de opere care apelează la „prezentare mediată a unor evenimente“ (E.M. Forster), utilizând narațiunea ca mod principal de expunere. Paul Valéry definește textul epic drept „un text care poate fi povestit“. Conceptul de narațiune (fr. narration, lat. narratio - povestire, istorisire, diegeză) desemnează un mod de expunere specific genului epic, constând în relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe de o parte, se distinge planul naratorului, care poate fi estompat sau supramarcat; pe de altă parte, se delimitează planul narațiunii. În acest plan, subiectul este organizat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perspectiva din care narează și perspectiva temporală, ordinea narativă și modalitățile narative (apud G. Genette). Perspectivele temporale care structurează textul narativ sunt determinate de relația instituită între timpul narat (durata ficțională a evenimentelor care alcătuiesc trama) și timpul narării, al istorisirii. Ca element constitutiv specific discursului epic, temporalitatea generează trei modele narative principale, din combinarea cărora rezultă mai multe formule narative (narațiunea în ramă, povestirea în povestire, jurnalul comentat etc.): Narațiunea ulterioară, în care evenimentele sunt relatate din perspectiva faptelor petrecute
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timpul narațiunii este adus în timpul cititorului. Timpul narativ predominant este prezentul: Dicomesienii revin a doua zi și invadează insula. [...] Caii se sperie de foc și fug... (Ștefan Bănulescu, Cartea milionarului) Narațiunea anterioară este utilizată pe spații mai reduse, fiindcă momentul istorisirii anticipează timpul unor evenimente neîntâmplate încă, proiectate ipotetic în viitor. Narațiunea de tip „predictiv“ (de tip „profeție“, cum o numește Tzvetan Todorov), în care axa temporală este orientată spre viitor, apare în secvențe narative inserate în narațiunea anterioară ori simultană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Subiectul baladei este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
imperfect surprind, în desfășurare, acțiuni trecute./ Valoarea expre sivă a acestui timp verbal este dublă: imperfectul descriptiv (imprimând descrierii cadrului și portretului literar o progresie dinamică) și imperfectul narativ, specific narațiunii ulterioare, în care timpul fabulei se deschide spre timpul istorisirii. 8. O primă trăsătură a genului epic, ilustrată în fragmentul citat, este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în text, se evidențiază existența unui narator heterodiegetic și prezența unor personaje: personajul colectiv - o ceată de vreo douăzeci de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intuitiv" poate fi mai degrabă "trăită, înțeleasă și descrisă". Până și succesiunea lor în decursul istoriei este "ceva singular" și "inepuizabil pentru gândire"(s.n.). Dar aceasta nu înseamnă că lucrurile trebuie să ni se pară și "arbitrare": Nu există nici o istorisire a unui fapt cât de simplu, care să nu încerce totodată să ni-l facă intelibigil subordonându-l unor reprezentări generale sau unor concepte de sorginte psihică." Pornind așadar de la experiența dobândită, de la valorile și finalitățile recunoscute, individul și comunitatea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Semne, esoterism, reîncarnări, dispariții misterioase. Conștient de propria izbăvire prin actul povestirii, evazionist în legenda originilor, se află în contrast flagrant cu tipul de investigație al anchetatorilor care refuză să creadă că există un sens metafizic, tanscendent al întâmplărilor. În istorisirile învățătorului Fărâmă, un alter ego al lui Eliade, "sacrul e atât de bine camuflat în profan încât nu știi când intri în mitologie ieșind din realitate și când intri în realitate părăsind domeniul mitologiei". Sunt amintite în acest sens și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o... fantomă-fetiță! A doua noapte, la fel. N-a mai stat o zi în Giurgiu, dar a rămas cu sechele n-a mai putut face niciodată, scenografie. Cum intra într-un teatru, îi apărea în fața ochilor... exact ea! După această istorisire, convingerea mea de-a dormi-n București a devenit fermă. Vi se pare credibilă povestea? Eu nu știu ce să cred... poate-s și influențabil! La mare, în turneu cu teatrul Era prin 1986. Eram legat de Reșița nu doar prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un an sau doi mai mici, dar nimeni nu îndrăznea să se-mpotrivească, nici nu li se părea situația cam deplasată. Poveștile răspîndite îl învăluiau într-o aură de putere. Doar încruntînd din sprîncene, ei încremeneau. După ce-a ascultat istorisirile eroice ale lui Radu, șeful și-a învîrtit printre degete lanțul de la gît, a cărui culoare galbenă începuse să fugă încotro sufla vîntul, a scuipat printre lipsurile din gură coajele de semințe ronțăite și l-a bătut pe spate, spunînd
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]