2,990 matches
-
cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre solvenții universali. În diferite limbi, cuvântul apă este echivalent cu aqua în latină, acqua în italiană, agua în spaniolă, wasser în germană, eau în franceză, water în engleză, vand în daneză, ur în bască, ș.a.m.d.. Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. În stare lichidă sub formă de apă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Însă că nu există o civilizație umană generală accesibilă tuturor oamenilor În același grad și În același chip, deși În ea intră o mulțime de elemente comune și altor popoare. Există deci o civilizație franceză, una engleză, una germană, una italiană, așa cum există o limbă franceză, una engleză, una germană, una italiană ș.a.m.d. Astfel conceput, naționalismul devine un catalizator În declanșarea energiilor creatoare, care plasează individul În fluxul energiilor sociale, pe care el Însuși e chemat să le Îmbogățească
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În același grad și În același chip, deși În ea intră o mulțime de elemente comune și altor popoare. Există deci o civilizație franceză, una engleză, una germană, una italiană, așa cum există o limbă franceză, una engleză, una germană, una italiană ș.a.m.d. Astfel conceput, naționalismul devine un catalizator În declanșarea energiilor creatoare, care plasează individul În fluxul energiilor sociale, pe care el Însuși e chemat să le Îmbogățească pe măsura propriilor posibilități. Datoria lui de a sluji o societate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de stress. Dumitru Bontaș Bacău, aprilie, 2009 CAPITOLUL 1 MANAGEMENTUL ÎN CONTEXT ECONOMIC 1.1. Crearea imaginii Termenul de management este preluat din limba engleză, dar izvorul său este latinescul “manus” care înseamnă mână și implică acțiunea de manevrare. În italiană, s-a format apoi cuvântul “mannegio” care se referă la prelucrarea cu mâna și de aici, a apărut termenul francez “manège” cu semnificația de loc unde sunt dresați caii. Ulterior, a apărut în limba engleză verbul “to manage” care exprimă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
ani, București, Editura Academiei Române. Renzi, L., 2000, " Le tendenze dell'italiano contemporaneo. Note sul cambiamento linguistico nel breve periodo", în Studi di lessicografia italiană, vol. XVII, Firenze, p. 279−319. Renzi, L., 2007, " Îl cambiamento linguistico visto a partire dall'italiano contemporaneo", în Le XXV-ème Congrès Internaționale de Linguistique et de Philologie Romanes, 3-8 septembre 2007 Innsbruck (Abstracts), Innsbruck University Press, p. 325-326. Riegel, M., 1993, "Grammaire et référence: à propos du statut sémantique de l'adjectif qualificatif", în L'Information
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura morfologică și sintactică a elementelor N1 și N2: (a) Româna permite apariția unui adjectiv substantivizat în poziția N1 (posibilitatea există și în spaniolă și în italiană): Da' bleaga de Ivona, ea cu serviciu, ea cu prietinile, cu țigarea-n gură și cu cafelile ( G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Dacă nebunu ăsta de vatman pornește acu? (G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) A umblat ea mult ca să nu rămâie cu zbanghia
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
musca în lapte (O. Verdeș, Muzici și faze) Oricum, șmecherul de Ponta tot avea sub capotă peste 200 de cai, pe care capota banală nu-i arăta (AC, 9, martie 2008, p.15). (b) În română, în spaniolă și în italiană, adjectivul din prima poziție se află într-un stadiu intermediar de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
pizza (pizze) - în variație liberă cu forma pizză. Un singur italienism de genul masculin are forme și pentru singular, și pentru plural, astfel încât să poată fi încadrat într-un tipar: paparazzo, paparazzi, care a fost preluat cu ambele forme din italiană. Forma de plural corespunde tiparului românesc de plural masculin, în -i, iar forma de singular este neobișnuită pentru română, terminată în vocala [o]. Neutrele au aceeași formă la singular și la plural: cappuccino, espresso, tiramisù. Nu se indică decât o
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ca substantiv cu drepturi depline, așa cum apare mai târziu în literatura și dicționarele de specialitate. În anii '70, neologismul preluat din limba engleză s-a impus în majoritatea limbilor de circulație internațională ("creativite" în franceză, "Kreativität" în germană, "creativita" în italiană, etc.), înlocuind eventualii termeni folosiți până atunci (în germană se folosea termenul "das Schöpferische" = "forța de creație"). La noi, D. Caracostea folosea termenul înca din 1943, în lucrarea "Creativitatea eminesciană", în sensul de originalitate incorporata în opere de artă. Procesul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Nicolae Costin», precum și stampila ce atestă apartenența la bibliotecile Academiei Domnești și Academiei Mihăilene. Mai trebuie amintite «Opera omnia» a lui Ioan Chrysostomul, donație Vasile Lupu cu semnătura domnitorului Mihail Racoviță, apoi Alessio de Somavera, «Tosoro della linqua grecavolgare ed italiana», Paris, 1709, care se bucură de însemnarea autografă «Io Dimitrii Cantemir VVd», și volumul cu stampila «Donațiunea Const. Hurmuzache» Leonard Gorecki, «Descriptio belli Iuoniae, voivodae Valachiae», Frankfurt 1578.”(<footnote Ibidem, p. 35. footnote>) 11. Documente de o valoare deosebită pentru
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de artă devine un subiect de sine stătător la Philostrat, care descrie în faimoasa sa Imagines sau Eikones o galerie de opere de artă. Considerat drept textul care a legitimat ekphrasis, Imaginile lui Philostrate sunt redescoperite în Renaștere, traduse în italiană la curtea Isabellei d'Este, și de aici își reîncep călătoria prin literatura manieristă, în special în poezie, iar treptat și în roman, până în perioada modernă. Defectul definiției clasice a ekphrasis este însă că nu se referă doar la descrierea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu un conținut relativ diferit, "environnement" și "milieu", primul fiind mai cuprinzător și mai adecvat necesităților științifice actuale ; în engleză termenul cel mai utilizat este "environment", în germană corespunzându-i "Die Umwelt" sau " Die Umwelt des Menschen" iar în în italiană și spaniolă "ambiente". 2. Noțiunea de "mediu geografic" a apărut destul de târziu și a fost impusă mai întâi în geografia umană. Una din primele mențiuni aparține geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu un conținut relativ diferit, "environnement" și "milieu", primul fiind mai cuprinzător și mai adecvat necesităților științifice actuale ; în engleză termenul cel mai utilizat este "environment", în germană corespunzându-i "Die Umwelt" sau " Die Umwelt des Menschen" iar în în italiană și spaniolă "ambiente". 2 Noțiunea de "mediu geografic" a apărut destul de târziu și a fost impusă mai întâi în geografia umană. Una din primele mențiuni aparține geografului francez A.Demangeon (1942, citat de M.C.Robic, 1992, pp.182) : "geografia umană
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Aromânilor „Unirea” care cu sprijinul guvernului român a cumpărat în centrul Sofiei imobile și terenuri pe care au fost zidite Biserica Ortodoxă Română și Liceul român. Deoarece la acest liceu se studiau limbi străine, pe lângă româna și aromâna (latina, greaca, italiana, franceza, rusa) era frecventat și de mulți elevi bulgari. După 1948 au fost desființate Institutul Român, Grădinița de copii, școala primară, liceul și bogata bibliotecă donația Academiei Române. Asociația Aromânilor din Bulgaria s-a adresat după 1990 guvernului bulgar și român
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
filologice la nivelul unei facultăți de arte liberale din universitățile apusene și ea Își merită numele de Academie.” Disciplinele ce se predau erau: logica, istoria, fizica, matematica, retorica, poetica, astronomia, psihologia, metafizica, greaca și latina, iar mai târziu franceza și italiana. Deși cursurile se țineau În limbile greacă și latină, În „Rânduiala dascălilor” din 1707, se cerea ca cei ce studiază aici să Învețe și să scrie În limba română. Aici nu au studiat nu numai români, ci și greci, sârbi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
întâmplat, de pildă, cu toate lucrările de poetică ale lui Solomon Marcus, în engleză și germană, cu o teză de doctorat de 3 Łme cycle a lui Dan-Ion Nasta, Saint-John perse et la decouverte de l'Etre, cu lucrările în italiană ale lui Marin Mincu, cu studiile în limba germană ale Dr. Eva Behring, dar și cu colocviile organizate de Dr. Klaus Heitmann, Rumänisch-deutsche Interferenzen (Heidelberg, 1986), ori cu culegerea Rumänistik in der Diskussion... precizez, cu toată claritatea: nu ofer câtuși
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pp. 10, 12. Versiunea engleză: «European» and «World» Literature. A New Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo de lucha contra el
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a băgat într-o încurcătură lingvistică spre amuzamentul chelnerului. Vrând să-i spun acestuia că încă nu m-am hotărât și că o să mai vedem, adică vediamo, mi-a ieșit altceva, și m-am trezit, din pricina unei particule buclucașe din italiană, că-i dau întâlnire, zicându-i un ci vediamo 42. De orașul-floare43 de la poalele muntelui Pellegrino, m-am desprins greu. Nu-mi propusesem să ating obiective turistice cât mai multe, nici n-aș fi avut cum în timpul avut la dispoziție
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să recunoască. Ele sunt și rămân de Sicilia. Marco, pun pariu că pe jumătate din italieni îi cheamă Marco, iar cealaltă e disputată de Antonio și Giovani, a fost simpatic în ziua aia la Noto, și ghid și profesor de italiană și menestrel. Îi plăcea Noto, se simțea la el acasă, iar părinții săi locuiau undeva în apropiere. De Noto, aflat la picioarele munților Iblei, între Avola și Pachino, auzisem o dată cu L'infiorata di Noto52. Dar flori n-am văzut atunci
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
soarele începuse să ardă binișor, și pe vaporul către insule am încercat să mă ascund și de razele sale și de un ghid cicălitor care făcea paradă de cunoștințele lui în limbi străine. Repeta aceleași lucruri de nenumărate ori, în italiană, franceză, engleză, rusă, germană, într-unele aproximative, dar de care era atât de mândru că de trei ori mai lung să fi fost drumul până la prima escală, în Panarea, și tot nu i-ar fi ajuns. Nu-i mai luam
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață socială" (cap. XV), „Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea" (cap. XVII), „Teatrul în Țara Românească" (cap. XX), „Italiana în Algir" (cap. XXII). Toate aceste documente de epocă au menirea de a reînvia culoarea locală a societății românești din acea epocă: arhitectură, interioare, aspecte cultural-artistice. Pe de altă parte, ele conferă romanului caracterul de frescă și document (epoca sfîrșitului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
diferit față de culturile catolice occidentale. Trecerea de la imaginarul medieval la cel renascentist, odată cu secolele XIII-XIV (instituțiile puterii au fost implicate și ele în schimbarea de cod), s-a realizat în centrul și vestul european pe fundalul schimbărilor socio-economice ale comunelor italiane (un model de guvernare eficientă), dar și al redescoperirii gândirii aristotelice. Contribuția inovatoare a franciscanismului (și, implicit, a reluării lui în pictură - la Giotto) a "forțat" despărțirea imaginii occidentale de canonul iconografic bizantin, precum și dezvoltarea artelor în spațiul laic și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1983: 149) precizează că etimonul latinesc sentire a avut o evoluție diferită în limbile romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul gerunziului 120: (130) fr. Je le voir venir./ Je le vois qui vient. (131) it. Senta cantare Gianni/Gianni cantare./ Sento Gianni che canta. Pentru limbi ca italiana sau franceza, construcțiile cu infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele configurații în care este posibilă exprimarea directă a percepției unui eveniment (Felser 1999, Guasti (1993: 141-143)), în opoziție cu acele structuri în care verbele de percepție primesc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
R. Jasperson, "That-clauses and other complements", în Lingua, 83, p. 133-153. Gawełko 2003 = Marek Gawełko, "Sur la proposition infinitive romane introduite par un verbe de perception", în Studii și cercetări lingvistice, 1-2, p. 53-67. Gebăilă 2009 = Anamaria Gebăilă, Sinestezia în italiană, franceză și română. Viziune comparativă, teză de doctorat, Universitatea din București. Givón 2001 = Talmy Givón, Syntax: an introduction, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Geeraerts 2010 = Dirk Geeraerts, Theories of Lexical Semantics: A Cognitive Perspective, Oxford, Oxford University Press. Gisborne
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]