2,406 matches
-
și el unul, a luat un chibrit și a aprins spirtul din ultimul, apoi ne-a spus să bem până la fund în amintirea lui taică-su. Eu n-am prea vrut să beau, fiindcă mai aveam încă în gură un iz de pălincă, dar uitându-mă la flacăra albastră care pâlpâia, până la urmă mi-am ridicat borcanul, și am gustat din spirtul cenușiu, avea un gust de fum lichid, la început mi-a zgârâiat, rece, gâtlejul, pe urmă a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
asupra aromelor. Doar asupra lor. Cu ochii complet închiși, uit de tot restul și-mi concentrez întreaga atenție asupra gurii mele. Și nu simt decât lichidul cald și sărat de pe limba mea. Sare. Asta e una dintre arome. Și un iz dulceag... și... mai există încă o aromă de care devin conștientă în clipa în care sosul îmi alunecă pe gât... E ca și cum în fața mea ar apărea pe rând mai multe culori. Întâi cele aprinse, care-ți sar în ochi, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
uitat complet de mine. Și partea cea mai proastă a fost că, în loc să-i zic „Nenorocitule ce ești !” și să-i dau una în bot, m-am mulțumit doar să-l întreb ce fel de contract comercial. După căldura cu iz de bere din pub, noaptea de vară e proaspătă și răcoroasă. În clipa în care pornim agale aud în fața mea râsetele celor care au plecat înaintea noastră și, undeva în depărtare, o mașină care demarează. Nu există felinare stradale ; singurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mirosea astfel să nu-și dea seama că-l iscodesc. Mda. Cel ce răspândea mirosul ăla era un om nemișcat, Înfricoșat peste măsură, dar curios nevoie mare. Simțeam asta din felul În care acreala mirosului lui abia dacă-i acoperea izurile dulcege ale cărnii. Of, of. Omul speriat e În stare de mult rău dacă Îl stârnești, așa că m-am prefăcut că nu-mi dau seama că sunt pândit și am pornit iarăși la drum. Pământul era din ce În ce mai uscat și, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de frumusețile locului. Poate că din cauza bătrâneții. Pe vremuri eram un călător bine dispus, dar acum, când mă duc la culcare Într‑un loc străin, miros așternuturile. Aici simțeam În cearceafuri și În perne mirosul de detergent și la baie, izul de dezinfectant. Dar ne‑am deșteptat pe o dimineață tropicală cristalină, cu șopârle și cocoși. Pe ocean, chiar În fața noastră, iahturile Își remorcau bărcile de cauciuc. Avioanele decolau și aterizau pe aeroport. Dar plaja era frumoasă, netedă, largă, mărginită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
eram supraalimentat din plin. Familia de francezi de la parter venise din Rouen ca să se relaxeze și să umble brambura, slobozi, pe la tropice. Înotau În marea mătăsoasă, ca și Rosamund și cu mine. Ne uscam cu toții pe plajă, pălăvrăgind vesel. Dar izurile care se degajau din bucătăria lor deveniseră insuportabile. O Întrebam pe Rosamund: - Ce fel de căcaturi gătesc ăștia? - Ți se pare chiar atât de rău? După care Îi țineam o predică despre declinul bucătăriei franceze. - Pe vremuri, mâncai bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
suferințelor metafizice. Cu ani În urmă, când am rămas, o bună bucată de timp, Împotmolit În Porto Rico, am Încercat aceeași senzație de disconfort creată de mediul tropical - miasme de apă coclită și de vegetație marină descompusă, degajate de lagună - izul Înțepător al vieții vegetale din junglă și al materiei animale În putrefacție. În Porto Rico, mangustele sunt la fel de comune ca și câinii vagabonzi prin alte părți. Nu te‑ai fi gândit că animalele astea circulă În voie pe drum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Lumânarea arde pe masă. Dezordine cumplită în încăpere. Un fel de peisaj după bătălie. PARASCHIV, la fel ca și la începutul primului act, în prim plan, așezat turcește, cântă din trompetă. Un timp muzica rămâne element dominant. Frică, speranță, un iz de noblețe, plictiseală, calm, un început de altă lume. MACABEUS doarme ca un porc pe rogojini. PARASCHIV se oprește din când în când și repetă jocul din primul act. Își mângâie trompeta, și-o lustruiește, își curăță muștiucul, din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ce tot bolborosești acolo? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Perfid.): Grubi... Hai să fugim împreună... cu drezina... HAMALUL (Confuz, între neîncredere și speranță.): Cu drezina!? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu drezina! În zece zile putem fi departe. Simt în aer un vânt, un iz de ocean. Cred că această cale ferată se îndreaptă spre mare, spre ocean... Am aici, în nări, un gust de apă sărată, un gust de apă sărată, simt.... Încă simt drumul spre apă, înțelegi? Încă nu sunt bolnav de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
importanța sa, dragii mei. Oricât de buni am fi și oricât de sfinți, când vezi un om urât e foarte greu să-l iubești. Toate poveștile cu frumoasa, cu bestia, cu Esmeralda și cocoșatul și așa mai departe au un iz moral insuportabil. Pe de altă parte, așa cum bine știm cu toții, frumusețea e înșelătoare. Câți dintre noi ne putem lăuda că n-am căzut niciodată pradă ispitei! Aurora întinde mâna după lichidul gălbui și trage o dușcă zdravănă. Mă rog, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
repede posibil. Brunetti zâmbi și părăsi biroul lui Patta, Întrebându-se ce sfori fuseseră trase și de către cine. În cazul lui Viscardi era destul de ușor de ghicit: armamente, suficienți bani să cumpere și să renoveze un palazzo de pe Marele Canal - izurile amestecate de bani și putere emanaseră din fiecare frază rostită de Patta. În cazul americanului, izurile erau mai puțin ușor de urmărit până la sursă, dar această dificultate nu le făcea mai puțin detectabile decât celelalte. Dar era clar că i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de către cine. În cazul lui Viscardi era destul de ușor de ghicit: armamente, suficienți bani să cumpere și să renoveze un palazzo de pe Marele Canal - izurile amestecate de bani și putere emanaseră din fiecare frază rostită de Patta. În cazul americanului, izurile erau mai puțin ușor de urmărit până la sursă, dar această dificultate nu le făcea mai puțin detectabile decât celelalte. Dar era clar că i se dăduse o comandă lui Patta: moartea americanului trebuia tratată drept o tâlhărie cu urmări tragice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În vreme ce trecea pe lângă oricare dintre străzile secundare În drum spre Rialto era o dovadă suficientă a acestui fapt. Ajungând la intersecția principală, coti la stânga și se Îndreptă jos spre piața de pește, Închisă acum, duminica, dar Încă emanând un vag iz de la peștele ce se vindea acolo de sute de ani. Traversă un pod, se Întoarse la stânga și intră Într-o pasticceria. Comandă o duzină de foietaje. Chiar dacă nu le mâncau pe toate la micul-dejun, era sigur că Chiara avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
care Jake îl obținuse scoțând capacul unei canapele vechi pe care o găsise - unde altundeva? - la groapa de gunoi. Alice frecase cutia respectivă de mai multe ori, dar continua să i se pară, când o mirosea îngrijorată, că emana un iz mucegăit. Totuși Rosa părea fericită, așa că Alice s-a dus în baie să-și spele niște piure de legume de pe haine. A încercat să nu se uite la capacul canapelei. Acesta, cu suprafața lui hidoasă, căptușită cu un material plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
aceea. Când a adus farfuriile în sufragerie, Hugo strălucea. —Ce rapid ai fost, a remarcat Alice impresionată, luând farfuria care-i fusese întinsă. — Am pregătit ceva la repezeală, a rânjit Hugo cu modestie. Gustând din paste, Alice a detectat un iz straniu, dur, aspru și dulceag. Totuși, era mult prea politicoasă ca să facă vreun comentariu. Amândoi își urcaseră picioarele, relaxați, pe măsuța din sufragerie. Hugo a realizat că era ocazia ideală s-o întrebe pe Alice cum mai mergeau lucrurile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
câteva ședințe de terapie, începe să-și dea seama unde a greșit. În ceea ce privește mariajul, în ceea ce-l privește pe fiul ei și..., Laura a făcut o pauză și și-a coborât privirea, ...și mai înțelege că anumite gesturi neplăcute, cu iz de răzbunare, cum ar fi faptul că i-a spus prietenei ei de infidelitatea soțului, în loc să vorbească întâi cu soțul și să-i dea acestuia ocazia să se explice, s-au născut din răutate și din dorința de a distruge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
colți?) ascuțiți care arătau de parcă ar fi ținut cineva cu tot dinadinsul să-i pilească până când vârfurile lor ar fi devenit vârfurile unor ace. Gingiile erau roșii, un roșu murdar care inducea oroare și greață. Din gura Magicianului ieșea un iz fetid, de cloacă prin care viermuiau toate mizeriile bine ascunse ale tuturor nespălaților lumii. Se răsuci pe călcâie și o luă la fugă, în sens invers. De o parte și de cealaltă a aleii, trandafirii roșii îi urmăriră tăcuți deplasarea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Fata, venită după o căldărușă de apă, ca să poată stropi scările, mai Înainte de a le mătura, repetă, ultima parte a Întrebării: pentru un drac de coșmar? Da. Fato. Da. Că era un coșmar, nu ca oricare altul, ci, unul cu iz politic. Și? Un coșmar, după care ar fi trebuit să urmeze execuția mea, prin Împușcare. Pentru ce? Pentru o sărăcie de operă literară. Ei, taci, și nu mai mă speria, În continuare. Bine. Tac. Taci, și, hai, ridică-te de-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
picurat din flacoanele pe care le aducea din nenumăratele ei voiaje. Tot ținînd-o așa, ar fi putut să umple un avion cu spray-uri și sticluțe, cu săpunuri Înmiresmate, cu sumedenie de rujuri numai arome; cu deodorante ce Înlocuiau un iz cu altul; Ingrid mixa miresme de tot felul, experimenta, s ar fi putut spune, Încercînd să-l anestezieze pe Thomas, să-l revitalizeze apoi, schimbat În bine. Un cobai rezistent, care nu răspundea deloc tratamentelor odorant-deodorante - și nu doar -, exasperînd-o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
periculos să se trăiască numai în împărăția cuvântului, a imaginii, a sofismului. De aici se deduce că trebuie să se postuleze un al treilea principiu: realitatea este superioară ideii. Aceasta implică evitarea diferitelor forme de tăinuire a realității: purismul cu iz angelic, totalitarismul de tip relativist, nominalismul ostentativ, proiectele mai mult formale decât reale, fundamentalismele anacronistice, eticismele lipsite de îngăduință, intelectualismele fără înțelepciune» (EG 231). Aceste șapte pericole amintite de papa Francisc pot să devină - cel puțin ar trebui să devină
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și a plecat amenințând că îi va spune dirigintei. Era alergică la arome, mai ales la cele parfumate din abundență iar clasa părea un curcubeu de miresme. A sosit diriginta în clasă alertată de profesoară, distinge într-adevăr un vag iz de colonie ieftină, dar și de țigări. A dat din umeri indiferentă cine are nevoie de istoria contemporană? Doar ei urmează s-o înfăptuiască! Și spuse înțelegătoare : - Vedeți nu faceți larmă în această oră, cât sunteți singuri. Doamna Martinov refuză
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ce stăruia în odăi. Aruncă o ochire peste prag, să vadă ce se mai găsea în casa meșterului. Umbra unui șifonier, lat și scund, ascundea spatele de trestie al câtorva scaune și pâlnia albastră a unui gramofon. Din-tr-acolo venea un iz de lemn bun, și muierea, dusă în multe case de oameni, socoti în gând prețul mobilei, al mesei scumpe din mijlocul camerei și se întrebă cum să facă să afle ce mai cuprindeau lăzile de zestre. - Vorbește și dumneata cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dulce al viorii acoperise ploaia de afară. Gheorghe striga la muieri să aducă mai repede ciorba de burtă. Cârciumarul așternuse dinaintea pungașilor o fată curată de masă și le turna în pahare o drojdie pricopsită, galbenă ca untdelemnul, cu un iz vechi, plăcut. Se împărtășiră și lăutarii, ca să capete puteri. Începură masa cu o gozbă năprasnică, în care nevasta cfrciu-marului farîmase piper, salată, roșii și brânză moldovenească cu bucăți subțiri de vinete și inimi tocate. Mâncarea sârbească era pentru apelpisire. Iuțeala
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
e mai prost să rămâi. De câteva ori voise ; să fugă. Era greu să robotești de la cinci dimineața și până seara târziu. În nări mai simțea încă, după ani de zile, mirosul halatului albastru, peticit pe la coate, atunci spălat, cu iz de leșie. Așa începuse viața lui la oraș. Cât a stat la jupân, a văzut și pe alții. Unii plecau după câteva luni. El ce să facă? Unde să se ducă? Era legat, vândut stăpânului. Mătura prăvălia, căra butoaiele cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
însuflețea pe măsură ce le împărțea mai multă băutură. Mitilicul aromea. Aburii de rachiu miroseau adânc, a prună, ca un parfum vechi, amestecîndu-se cu fumul de tutun, tare și iute. Lumina se încenușa și rafturile abia se mai vedeau. Clinchetul paharelor ciocnite, izul de vin risipit pe mesele de fag, toate o făceau să fie veselă fără să știe de ce. Când venea bărbatul în prăvălie, îl lăsa la tejghea și aștepta comenzile răstite ale mușteriilor amețiți. - Mai adu un chil! striga vreun lucrător
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]