5,195 matches
-
și Stănescu), din «Nod 33 (în liniștea serii)»: Am gândit un mod atâta de dulce / de a se întâlni două cuvinte / încât în jos înfloreau florile / și sus / înverzea iarba. / Am gândit un mod atâta de dulce / de a se izbi două cuvinte / de parcă iarba verde ar înflori / iar florile s-ar ierbi. (SOrd, II, 265). Traseul zigzagat al eroului poemelor lui Nichita Stănescu prin priveliștea logosului, drum inițiatic la capătul căruia va refi Făt-Frumosul verbelor, este deosebit de al Marii Treceri
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
veți lua în împărăția voastră și vă veți desfăta în brațele sale gingașe! URSUZ:(nerăbdător) Unde-i fecioara? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu glas puternic de răsună încăperea)Aici, Majestate! Vampirul tresare și se ridică răsucindu-se într-o parte. Arnăutu îl izbește puternic cu o țepușe în inimă. Vampirul urlă îngrozitor, apoi în încăpere răsună un horcăit și sângele țâșnește împroșcându-l din cap până-n picioare. În momentul următor Sasu îi bagă în gură o torță aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > MEMORIE ȘI UITARE - NEPUTINȚA I Autor: Cezar C. Viziniuck Publicat în: Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului 1 Marea își izbea cu furie valurile de stâncile falezei, unde se spărgeau în stropi mici, ca mai apoi să se reîntoarcă în vâltoarea undelor ei albastre în care Soarele își scălda razele făcând stropii să strălucească în mii de culori. Undeva în depărtare
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
cuvintele nu sunt altfel se rup din acele ceasornicului și devin nesfârșite ode de linii puncte parfumuri aduse lor înșile de regele-aer al buzelor numai liniștea este timp numai femeia care naște copii are timp numai oasele care s-au izbit de suflet pot să îl măsoare între spațiu și timp cuvintele desenează orizonturi sîngerânde Referință Bibliografică: Dans de cuvinte / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 758, Anul III, 27 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George
DANS DE CUVINTE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351945_a_353274]
-
Mormântul era departe de biserică, la jumătate de milă. Avva Savatie s-a oprit deasupra mormântului lui avva Gherasim și a zis leului: - Iată bătrânul nostru! Și a îngenunchiat avva Savatie. Cand leul a văzut că face metanie și-a izbit puternic capul de pământ și mugind puternic a murit îndată deasupra mormântului bătrânului. Aceasta s-a întâmplat nu pentru că leul avea suflet cugetător, ci pentru că Dumnezeu a vrut să arate ca slăvește pe cei care-l slăvesc pe El nu
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
mici dansau sub ei. Un fulger aprinse tot cerul. Un sentiment neînțeles, de teamă puse stăpânire pe ea. Făcu un efort pentru a se stăpâni și a deveni mai calmă. Veni și a doua rafală de vânt mai puternică. Îi izbi fața din plin. Primele picături mari de apă căzură pe firele de iarbă din fața ei. Avu impresia că le aude sfârâitul pe pământul încins de razele fierbinți ale soarelui. Uită de contemplare și se grăbi spre adăpostul clădirii. O dorință
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
să mă opintesc. Parcă eram ieșit din minți. Mângâierile tandre de pe spate îmi transmiteau plăcerile partenerei. Vroiam să mă descarc cu furie în cupa jilavă și caldă. Așteptam ca ea să fie transfigurată de frenezia simțurilor, căci coapsele femeii mă izbeau continuu. M-a aruncat de pe ea și din nou m-a apropiat, apoi m-a îmbrățișat peste șolduri cu picioarele. Mâinile îmi aleargau pe corpul ei și când se cambra de plăcere, încercam să-i prind mameloanele între buze. Se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
care trebuia să fie frumos/ lacrima ochiului celui care trebuia să fie f e r i c i ț.” Astfel, dintr-un șir lung de „dacă”, lămurind suferință, „golgota trupului bolnav”, „munții de doruri și aisberguri/ de dureri neîmplinte mă izbesc” - Constantin Ghiniță a aflat, se pare, răspunsul la întrebarea: De ce toate aceste jertfe? Iată: „este că în toate, Poezia/ incolora e și nimeni nu mă vede”. Admirabil! Dar în același timp cu o mică inexactitate: Poezia Domniei sale nu e incolora
(EVOCARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351290_a_352619]
-
de Disnayland neîmpovărați cu istoria din Drumul Damascului (pe care - o scriam prin toamna lui 2005) unde Saul din Tars a primit fulgerarea devenind un alt om așa cum și eu, pe când mica și marea istorie își zornăie înfundat ruginitele lanțuri izbesc fără voie cu picioru-n țepușă devenind Celălalt. Și mereu Celălalt cu fiecare poem Celălalt până când poți deveni o mie de Ceilalți care-au primit fulgerarea. Iar pe voi, necititorii mei, vă și văd murind rând pe rând în paturile voastre
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
sentiment e acesta pe care-l trăiesc? Cum să-l numesc dacă e dor? Ciudată și adâncă stare. (după câteva minute) Că nu voi mai putea lucra niciodată ? Brațul meu nu va mai putea să se miște și să se izbească de piatră niciodată. Piatra, piatra care miliarde de ani are...În ea...în piatra care are miliarde de ani, văd formele goale ale operelor viitoare pe care trebuia să le dăltuiasca mâna mea. Se văd parcă ar fi din linii
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
doar cu sălbăticie. Urletele de victorie ale cavalerilor însoțeau icnetele piticului de fier, la propriu și la figurat. Silvia preferă să leșine. Numai că nu prea avea noroc. O găleată de lichid călduț o inundă, exact când ușa se mai izbi o dată de perete și în cameră intră un alt personaj, care zbieră din fundul bojocilor: - Prealuminate stăpâne al nostru, caii sunt înșeuați, scutierii nerăbdători și lăncile pregătite! Dumnezeu să vă binecuvânteze sfânta voastră biruință! - Ahaaa, hai, la luptă bunii mei
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
mării, Încremeniți rămânem Și valurile înspumate Se împletesc la țărmuri, Iar marea geme în furtună, Sălbatică furtună. Privim, zâmbind spre valurile crețe, Vrăjiți Că luna arămie mătasea își așterne purpurie Pe-a valurilor creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se tânguitor de maluri. "Te iubesc", timidă am șoptit, Și-n jurul nostru, tremură marea, Talazul, căzând istovit, Domol s-a retras, Marea în adânc liniștind... Pe gura noastră însetată Un crin virginal a înflorit! Vină, iubite! Odihnește-ți fruntea
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]
-
provoacă de obicei mari suferințe - și care ne arată că situația inițială a unui sistem complex nu poate fi determinată cu precizie, prin urmare nici evoluția lui. Dar ... avem „potențialul Fluturelui!” Nu putem știi, putem doar intui! Iată cum ne izbim de limite! Fac o digresiune amintind spusele unui savant rus: „Nu se pot prevedea limitele cunoașterii și previziunii științifice.” Da!, mișcarea aripilor unui fluture, poate schimba multe! Și câte mișcări ale fluturilor nu le vom fi cunoscând! Și-atunci cum
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
și filmat. Scriitorul a schițat un gest. S-a aplecat spre torpedou, în mașină, unde avea actele , urmând ca apoi să aducă obiecțiile pe care le credea de cuviință. Dintr-odată a simțit că este tras fulgerător din mașină și izbit violent de muchea portierei deschise. A simțit o durere atroce. Din acel moment a refuzat să se legitimeze în fața celor doi polițiști agresori, a acuzat dureri de piept și în partea de sus a brațului. A întrebat de ce a fost
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
de 17 decembrie 2012, în jur de ora 15 am primit un telefon de alertă din partea soțului meu, GANEA MIHAI, un telefon precipitat prin care mă anunța să iau măsurile de cuviință pentru că este ARESTAT. Am înțeles că l-a izbit un polițist de mașină. Am crezut că este vorba de un accident. L-am apelat apoi pe soțul meu, care mi-a răspuns într-un târziu și mi-a spus să iau un taxi. Am înțeles că e la Poliția
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
de ora 15, pe data de 17 dcembrie 2012 am primit un telefon de alertă din partea soțului meu, GANEA MIHAI, un telefon precipitat prin care mă anunța să iau măsurile de cuviință pentru că este ARESTAT. Am înțeles că l-a izbit un polițist de mașină. Am crezut că este vorba de un accident. L-am apelat apoi pe soțul meu, care mi-a răspuns într-un târziu și mi-a spus să iau un taxi. Am înțeles că e la Poliția
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
inimii arăta, că are puls slab. Îngrozit, privea fața omului...era a lui. S-a cutremurat. Prin portalul galben, apărea întinderea unei plaje plină de nisip fin, auriu. Soarele strălucea puternic, iar adierea fierbinte a vântului, adusa de vânt, ii izbea obrajii umplându-i nările cu briza oceanului. În spatele plajei, palmierii îmbiau la odihna și răcoare. Oamenii se distrau, scăldându-se în apa limpede. I-a auzit râsul cristalin, molipsitor. Un grup de tineri gălăgioși se amuzau, aruncând-o în valuri
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
în convorbirea noastră. Ți-am mai spus: am multe certuri cu mine. Am și zile când fac pace cu mine și mă simt oarecum mulțumit cu persoana mea. Păstrez o relație amiabilă cu mine. Dar nu ține mult. Mă trezesc izbindu-mă de neputințele mele, de limitele mele, de prostia mea. In general, nu mă plictisesc cu mine însumi. Ăsta e unul din marile mele noroace. Dar nu prea știu să-mi pun lacăt la gură. Mi se-ntâmplă să fac
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
-ndrăznește să-mi tulbure somnul! Mi-am închis telefoanele, am tras jaluzelele, am decuplat interfonul, soneria...Am atins din nou recordul de 52 de ore de somn...cu mici întreruperi (urgențe fiziologice)! Altfel, liniște și pace! Deschid languros ochii. Mă izbește imaginea găurilor din tavan (urme ale încheierii magicului partaj de 3 ani și jumătate, încheiat acum câteva zile, cu smuls garnișele de plastic, candelabre, luat compoturile „de la mama”, de acum 4 ani (de când a plecat)... Mă întorc pe-o parte
LA CUMPĂNA ANILOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350976_a_352305]
-
purități și gingășii. Te-am cunoscut când orice cântec Era pe cale de-a se stinge, Când ploaia-ar fi murit și ea, Când mut și rece-ar fi rămas Plăpândul fir de gând ... Te-am cunoscut Când întunericul mi se izbea De ființa-mi aproape înghețată. Referință Bibliografică: ATUNCI ... / Emy Lys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 826, Anul III, 05 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Emy Lys : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ATUNCI ... de EMY LYS în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345629_a_346958]
-
să-ndur venin, reproșuri și insulte; dar ce-am făcut? Cu ce-s de vină oare? De spun ca-i recunosc și că-i iubesc, și a lor nume de-mi răsar pe buze, cu-n dos de palmă mă izbesc pe-obraz Țepeși, Mușatini, Brâncoveni și Cuze. Cu voci ca un amar potop de săbii, s-ațin acuzator la gâtul meu: „când toți pe la biserici se crucesc, de ce e țara fără Dumnezeu?” Mânia arde-n ochii lor când strigă: „noi
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc hrănind pământul. ROATA TIMPULUI Numai ceasul e de vină! De când a coborât din perete și a ieșit din cerc s-a însăilat pe ecranul telefonului și toate firele vieții s-au încurcat în limbile-i înveninate de Timp. Referință Bibliografică
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
care nu răsari niciodată mirosea a soare mort în ochii mei în ochii fetei în urletul fără litere al băiatului a frig cumplit de desprimăvară mirosea cine să știe vîntul tăia carnea cu starea de ne-gând pietrele ni se izbeau de frunte ochii plăngeau cum plânge cuțitul în gâtul dobitoacei șiroind sânge iar noi prăbușiți în falangele drumului am fi vrut să urlăm unde mergi tu spaimă a necuvântului unde taci tu neauz fără întorcere unde apui tu care nu
MERGEAM ÎN URMA CRUCII... de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345734_a_347063]
-
care nu răsari niciodată mirosea a soare mort în ochii mei în ochii fetei în urletul fără litere al băiatului a frig cumplit de desprimăvară mirosea cine să știe vîntul tăia carnea cu starea de ne-gând pietrele ni se izbeau de frunte ochii plăngeau cum plânge cuțitul în gâtul dobitoacei șiroind sânge ... Citește mai mult mergeam în urma cruciicum umbrele merg în spatele tăceriifără să întrebunde mergi tu spaimă a necuvântuluiunde taci tu neauz fără întorcereunde apui tu care nu răsari niciodatămirosea
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
a necuvântuluiunde taci tu neauz fără întorcereunde apui tu care nu răsari niciodatămirosea a soare mort în ochii meiîn ochii feteiîn urletul fără litere al băiatuluia frig cumplit de desprimăvarămiroseacine să știevîntul tăia carnea cu starea de ne-gândpietrele ni se izbeau de frunteochii plăngeau cum plânge cuțitul în gâtul dobitoaceișiroind sânge... XIV. LA MOARTEA SOTIEI MELE, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013. iată această izbândă a nopții aceasta ningere a pietrei pe care o
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]