2,192 matches
-
un bărbat solid. Ci de o regină a balului de optișpe ani. Pearl s-a instalat în bordeiul unui fost miner, la Corey Creek. Și de-atunci n-a mai cerut ajutorul nimănui. Focul de tabără a scuipat bucățele de jar. Danny și-a stins bățul în nisip și-a zis: Și eu aș putea să trăiesc așa. Și eu, a sărit Charlie. No problemo. Drew a izbucnit în râs. Sunt sigur. Jina s-a ridicat în picioare, cu spatele către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
țipând mă-nfioară. Violoncelul durerii Urlă dintre munți furtuna și se-aude de departe Bubuind la miezul nopții marea în deliruri verzi Greierii ce nu știu somnul țârâiesc din strune sparte Luna varsă raze tulburi peste pomii din livezi Plânge-ncet jarul din sobă și se roagă în genunchi E împovărat de gânduri, trăiri strânse în mănunchi Spectrul zilei somnoroase își dă ultima suflare Precum e rănit nedrept puiul unei căprioare Tristețea genei sumbre mărunt strălucitoare Colierul sfânt de lacrimi rebele și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
într-o șuie. Iubirea noastră-i pe un munte, sus. Sunt singură prin ea mereu. Iubitu-i dus Să caute ceva, s-aducă o podoabă În casa de la lingură zidită de o babă. Un lemn în sobă zvârl acum, pocnește jarul Și-o lacrimă-mi picură-n drumamar amarul... Se-aude-o sanie trecândtresare gândul, Iubitul nu-mi mai vine-acum. I-aș vrea alintul... E iarnă și mi-e tare frig pe dinăuntru, Afară ninge, geruiește și-n mine bate vântul, Privesc gutuia
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu flăcări de lună și aripi de vis, năframă de cântec își prind peste coapse-n cascade de vise pe gândul ucis. Tresaltă și joacă, în inimi aprinse, se-aud cum se-adună și cum se despart, se macină-n jarul de pietre de moară, se sting sub cenușă, când sufletu-împart. Dar focul răsare din vatra încinsă și curmă tăcerea, zvâcnind înspre nor, din crengile-n raze, săgeți în cunună trimite să curgă iubire din dor... Știai că ...prin curcubeul dospit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tu un distribuitor de combustibil ?... Un magazin mic... negustor cu amănuntul... Aș vrea părerea ta. Ce fel de șantaj ai folosi? Te rog să te gîndești. Am avut impresia că am reușit, cu conversația mea telefonică, să-i pun pe jar și pe fată, și pe mandatar. De unde stăteam, nu prea vedeam bine nasul fetei, căci era ascuns de Încheitura mîinii cu care ținea aparatul de radio. Tare mi-ar fi plăcut să știu dacă-i fremătau nările... Fața mandatarului rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
arde porcul. În ziua de Ignat dispărea totul, dar totul. Lumea se compunea doar din carne, din miros de mațe calde, din mașina de tocat, din țuică, din damful primei porții de pecine la laboș și al primilor cârnați pe jar. În ziua de Ignat nu ne mai ardea de nici o salvare prin cultură. Deveneam pântecantropi, cu arme și bagaje, fără rest, fără nostalgii și fără regrete. Din acei ’80 pe care îi defilez prin fața ochilor dintr-un living oxonian, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și-au scuturat aripile, cocoșii au cântat de ziuă. O zi derulată în patru minute, o zi întreagă. Cea mai acută percepție cosmoterestră pe care am trăit-o. Tata a deșurubat votca. Universul mirosea a aripi de pui prăjite la jar, a fân, a rugi de zmeură și a dragoste senină. A dragul tatei de mine și al meu de el. Într-o seară stăteam sub viță, la un vin alb, cu el și cu prietena mea de suflet, Eva. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
focului. Dacă ți-i foame, iaca, frige-ți și tu un pui!... vorbi Mogoș, fără să-și întoarcă obrazul bărbos. Petrișor găsi o frigare; un pui sta pe o măsuță în lumină; îl puse în țapă, se apropie liniștit de jar, rezemă țigla de o cărămidă și începu să învârtă. Bine, vorbi Petrișor, da’ aici nu este una Anița? Zice că-i strașnică muiere!... Hangiul nu răspunse... Dar flăcăul simți că fața bărboasă s-a întors. Ridică ochii și văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lângă vatră, că eu mă duc să-mi împlinesc slujba... Boierul mi-a dat o poruncă și eu trebuie s-o plinesc... Petrișor simți o aburire de vin, o suflare pe gura gârliciului. Hangiul sta neclintit la pământ, rumenit de jarul din vatră. Trecu pe dinaintea gârliciului, deschise ușa din fund. Ș-acolo erau obloanele puse - și trei lumânări de seu ardeau într-un sfeșnic cu trei crengi. Anița hangiului se ridică încet de pe divan, și Petrișor stătu în loc privind-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe care nu știe cum l-a întrebuințat. Ornicul cu lanțuguri din părete, între ferestre, arată ceasul al doilea după miezul nopții. Limba lui bate grăbit: toc-tic. Privește toate câte sunt împrejurul lui ca pe niște vedenii și închide ochii. Jarul i-a scânteiat în coada pleoapei. Așa a clipit ursul din râpă, cătră el, numai c-un ochi. L-a clătinat de umăr nana Floarea. L-a clătinat de două ori; era căzut cu pieptul pe marginea vetrei. Abia când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe celălalt tărâm. Și acolo l-a ademenit după el Necuratul în felurite chipuri schimbate. Dar mai ales s-a îmbrăcat acel Necurat în arătare de urs - c-un singur ochi; și tot clipea din acel ochi ca dintr-un jar și-l îndemna mai afund. Unde l-a fi îndemnat? și de ce? Nu pot ca să știu, nană; căci el tulbura istoria asta cu alte închipuiri. Câteodată vorbea cu lelea Ana. —Cu cine? Cu fie-iertată lelea Ana. Cum spui tu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adăugă. Își aminti ritul pe care îl săvârșise pentru Velunda. Se dusese pe un deal și aprisese un foc într-o rariște, ca să ardă urna. Se întinsese în iarbă și ascultase trosnetul ușor al flăcărilor, invocând-o pe Velunda. Când jarul se stinsese, luna dispăruse printre copaci. Vântul împrăștiase cenușa în iarbă, printre florile, tufișurile și rădăcinile ce se iveau din pământul umed. Valerius privise cerul până când stelele păliseră în lumina zorilor și dispăruseră. Atunci Lurr, care îl însoțise pe parcursul întregii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
S-au mai ivit niște probleme de natură bugetară cu privire la desuurile lui She-She. Sutienul a căzut fără probleme. În ceea ce privește chiloții, a spus ea, ei nu făceau subiectul vreunei înțelegeri dintre noi. Te pricepi, într-adevăr, să pui un tip pe jar, am spus eu tot numai pasiune, și i-am mai strecurat o hârtie de douăzeci. * Ca să fiu cât se poate de obiectiv, când am ajuns la Caduta mă simțeam așa și așa. Băusem două pahare, am halit ceva la botul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vieții are nevoie de un tratament foarte exact de căldură și dulceață. Atunci când părăsește căldura cearșafului, sufletul meu însetat e în căutarea aromei dulceții din băutura de dimineață. Apoi, când mă aflu pe stradă, și nu înainte, îl sigilez cu jarul țigării. O plimbare pe Eighth Avenue cu acoperișurile lui plate - până dincolo de garaje și depozite - este echivalentul vizionării unui documentar cu extratereștri numit Pământeanul, un film nereușit, prost regizat și mixat fără urmă de sensibilitate, lipsit de finețe, fără concept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și nouă, spuse omul de la tarabă. — ’R-ai al dracu’. Am luat-o înainte și, clătinându-mă pe picioare, am simțit că inima îmi va lua foc și că eu mă voi pulveriza într-o spirală mortală spre cerul de jar. Tot milionul de ferestre ale New York-ului își ațintiseră privirile asupra mea, infidelul. O, Doamne, viața mea fusese serioasă aproape zece minute și acum e iar o bătaie de joc. Bun, să adăugăm și puțină răutate. Să ne batem joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Se întinse la loc pe rogojină. Cred c-aș vrea ceaiul ăla de rădăcini, spuse el. Domnul Jones se ridică trudnic, ținându-se de pantaloni. Se mișcă prin cameră, clipind în direcția șemineului, acolo unde o oală mică atârna deasupra jarului scânteietor. — îl ține cald, spuseel, apoi adăugă: Blestemăție! Tocmai răsturnase o măsuță scundă, de răchită. La locul accidentului piesele unui puzzle mare se împrăștiară la întâmplare de jur împrejur. — Mare drăcovenie! continuă să înjure domnul Jones. Ziua în care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cufărul, închis, sigur, nemișcat, stabil. Mângâie-l așa și fii recunoscătoare. Acum aș putea s-o fac, să-l mângâi. îl mângâi, gata. Mătură prin cameră și strânse masa, făcu sul rogojinele de papură și șterse de praf balansoarul, ațâță jarul și umplu oala cu apă și rădăcini, apoi începu să pregătească masa pentru doi. Nu erau decât ei doi, solizi ca stânca, neschimbați precum încăperea aceea, Dolores O’Toole și Virgil Jones, Virgil O’Toole și Dolores Jones, Virgil Dolores
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
din mînă. Ploaia Îi biciuia chipul, spălîndu-i lacrimile și mînia. Am condus-o Înapoi În casă, pînă la căldura căminului. Îmi evita privirea. Am luat plicul și l-am azvîrlit În flăcări. Am contemplat Împreună cum scrisoarea se descompunea În jar și cum paginile se evaporau În volute de fum albastru, una cîte una. Bea a Îngenunchiat lîngă mine, cu lacrimi În ochi. Am Îmbrățișat-o și i-am simțit răsuflarea pe gît. — Să nu mă lași să cad, Daniel, șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o fereastră mare, acoperită de gheață, se răsfrîngeau patru fascicule de lumină albastră, tulburi ca o apă stătătoare. M-am apropiat de fereastră și am putut vedea o mașină neagră, parcată În fața grilajului de la intrare. Am recunoscut automobilul locotenentului Palacios. Jarul unei țigări În Întuneric Îi trăda prezența la volan. M-am Întors tiptil pînă la scară și am coborît treaptă cu treaptă, pășind cu o precauție infinită. M-am oprit la jumătatea traseului și am scrutat bezna ce inunda parterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să-l ingurgiteze, devorându-l pe-ndelete Înlăuntrul ei. Mult timp după această Întâmplare, Oliver fu cât se poate de prudent. Apăru Însă femeia-girafă, cu picioare lungi cât o zi de post, și Oliver fu pus din nou cu tălpile pe jar. Picioarele femeii Începeau de la un etaj și se terminau la altul. Într-un alt salon, tronând la Înălțime, se ițeau balcoanele, acoperite de mușcate, spre care masterandul și tovarășii săi de suferință, uneori și practicanzii, aruncau cocoloașe de hârtie, luându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În interiorul său o neliniște și teamă ce nu puteau fi stinse nici cu o cisternă de alcool. Norul de gânduri negre ce-i pluteau prin cap nu năvăleau acolo de la sine. Mănușile și fracul lui Satanovski Îi puneau tălpile pe jar. Halucinațiile Își aveau sorgintea În pachetele de cărți de joc pe care inginerul Edward le ținea ascunse În șosete, În mâneci, sub gulerul cămășii sau În buzunare. Acolo se amestecau iluziile, deziluziile și sentimentele lui Noimann. Apariția piciorului era poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de voie până la stingere. În spatele fostului conac boieresc care adăpostea sediul comandamentului unității lor, În parcul uriaș, parc dendrologic la origine, se auzeau voci groase, pași foșnind pe tecile uscate ale salcâmilor roșcovani și se vedea ici-colo, În Întunericul dens, jarul roșu al țigărilor scânteind. * (BARDĂ,BAROS, BALTAG SAU BAIONETĂ) Stimate domnule profesor, probabil că vă mai amintiți În ce fel am făcut cândva cunoștință și cum, de multe ori după aceea, am tot stat de vorbă despre drăgălașele obiectele, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
momentul de liniște pe care-l impune cu mare știință infanteristul marin e respectat de toți cei de față. Regula povestirii lui pare să fie totalul dezinteres pentru cei care-l ascultă. Ei nu există, bătrânul pare să povestească direct jarului și flăcărilor din gura cuptorului. Ceva ca o apă Înghețată ni se strecoară În corp În timp ce vorbește, iar răscolirea focului cu vătraiul de fier, operație pe care o face totdeauna În pauzele discursului, nu pace decât să completeze senzația În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
șoferul de ambulanță care sforăia sub șopronul de la intrare, nici unul dintre aceștia nu a avut puterea să Întrebe cum e țuica sau să se ridice s-o guste. Erau cu toții subjugați de povestitor. Când el vorbise de sete și răscolise jarul, tuturor li se uscaseră buzele, când amintise de furtuna salvatoare și se ridicase de pe scăunel, lovise cu piciorul un vas de tablă cu care se scotea de obicei cenușa, crezuseră cu toții că aud tunete nu departe de ei. Ipoteza s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe insula Șerpilor), gustul afinelor, ale merelor dulci și al perelor zemoase, somnul și dragostea În fân cu o munteancă drăgăstoasă și blândă, toate acestea nu mai puteau fi Împărtășite nimănui. Poate de aceea acum nu se mai adresa direct jarului din vatra cazanului, ci ridicase privirea și-i urmărea pe cei care Încă mai Încercau să Înțeleagă totul Împreună cu povestitorul. Se vedea pe fețele lor că nu știu să se bucure și asta Îl mulțumea pe bătrân. Plăcerea aceea rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]