2,253 matches
-
copil perfect, frumos și minunat. N-aș fi vrut să schimb situația asta pentru nimic în lume. Săritorul preot homosexual păru foarte jenat atunci când m-a văzut plângând fără să mă pot opri. —Ghinion, m-am gândit. Să-ți fie jenă! Ești bărbat. Probabil că nenumărate femei au plâns așa din cauza ta. Avusesem și zile mai raționale. După aterizare, omul a plecat rapid. De fapt, cred că nu știa cum să iasă mai repede din avion. Nu s-a mai oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în bucătărie au demonstrat că în mod indubitabil cineva umblase la sticla de vodcă. Chiar de mai multe ori. A urmat o scenă lacrimogenă desfășurată între mine și părinții mei. Ei, cel puțin mama era în lacrimi. Dar lacrimi de jenă și furie. —Of, ce rușine, s-a văitat ea. Să inviți oameni, să le oferi de băut și apoi să le dai apă chioară. Îmi venea să mor! Cum ai putut să faci așa ceva? Și ai jurat și ai promis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu l-am înregistrat. —Eiiii! a spus tata încercând să pară jovial. —Ei! l-am susținut și eu pe un ton uscat. Nu-i ușuram deloc munca. Eram cuprinsă de un amestec îngrozitor de sentimente. Era o combinație de rușine, umilință, jenă din cauza comportamentului meu copilăresc, stare defensivă din cauză că eram certată, furie fiindcă eram tratată ca un copil și conștientizarea faptului că venise momentul să încetez să mă mai port ca o scârbă egoistă. Tata s-a așezat cu toată greutatea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am fixat unul pe celălalt. Mi-am dat seama că murea de rușine. Clar știa că dăduse cu bâta-n baltă. Părea așa de tânăr și de înfricoșat. Ca un băiețel neastâmpărat. Camera dădea pe-afară de-atâta tensiune și jenă. Ei, ar trebui să ne întoarcem la Helen și la eseu, a zis el grăbit, practic aruncând-o pe Kate în direcția pătuțului ei și fugind din cameră fără să mai privească în urmă. Eu m-am așezat pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
m-a privit cu ochii îngustați. — Nu știu unde ai auzit o expresie așa de vulgară, a șuierat ea. Cu siguranță nu în casa asta. Așa se vorbește la Londra? —Iartă-mă, mamă, am bolborosit venindu-mi să mor de rușine și jenă, dar revenind măcar pe un teritoriu familiar mie. M-am așezat pe canapea lângă ea. Mă simțeam groaznic. Cum de putusem să emit așa o prostie? Sau, mai curând, cum de putusem să emit o asemenea prostie de față cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
N-aș îndrăzni să fac nici un fel de presupunere. Nu vreau să-ți fac curte. Nu vreau decât să fim prieteni. Îmi era îngrozitor de rușine. Îmi venea să mor de rușine. Aproape că mi s-a tăiat răsuflarea de-atâta jenă. Sigur că Adam nu se dădea la mine. Ce tupeu pe capul meu să-mi închipui așa ceva. De ce eram așa de cinică? Sau de ce eram așa de îngâmfată? De ce Dumnezeu îi spusesem așa ceva? În regulă! Deci mă simțeam vinovată fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că a durat atât. Dar am crezut c-o să mă aștepți. Am crezut c-ai plecat, am bolborosit. — Dar de ce? m-a întrebat el exasperat. De ce să fi plecat? Nu știu, am răspuns simțind că-mi vine să vomit de jenă. De data asta ai făcut-o lată de tot, mi-am spus singură. Uite! a strigat el trântind tava pe masă și vărsând cafeaua peste tot. Am sărit în picioare speriată. Stai jos, mi-a spus el furios. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
unde Răzvan Theodorescu s-a apucat deodată să facă elogiul țopîrlanului direct În ecran, vorbind despre „ființa frumoasă a mitocanului”. Cum Costache Olăreanu și celălalt invitat rămas atît de stupefiat Încît i-am uitat și numele au amuțit Într-o jenă reflectorizată, ministrul Culturii s-a lansat nestingherit În aprecieri lucioase la adresa mojicului românesc. Parcă era-n Maidanul cu dragoste. Să fie de la Renaștere, fiindcă dă tulburări pe meninge, să fie de la premoniție, un vis ce i-a spus acolo, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Păvălache e craiul satului. Bea și iubește pe ruptelea. Prietenul lui cîntă arii rusești la acordeon. Dezrădăcinarea e completă. Într-un moment de iritare, Păvălache Îi sparge armonica. Apar două pretendente la mîna lui Păvălache. Ele spun prostii. Ți-e jenă să rîzi, bei un coniac, dai sonorul televizorului mai Încet. Prea tîrziu, apare un alt personaj principal, Vasiluța. Ea nu este doar principală, ci și vădană. Cu toate acestea, Îi cedează lui Păvălache Într-o seară cu lună, cu cămeșoaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
avioanele NATO, Alianța Morții, cum a scris cine știe ce bețiv pe perete cu roșu În stația de metrou Piața Unirii Doi. Motiv pentru care mi-a fost rușine că sînt american, În sfîrșit s-a schimbat substantivul, s-a terminat cu jena de a fi român sau persan, iar ca american nu te poți Împiedica să te gîndești, văzînd documentarele BBC unde englezii tot cîștigă Al Doilea Război Mondial de cincizeci de ani, că, după lozinca actualizată Nato ber alles, doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în lumina veiozei. Și-a pregătit patul. Nu mai avea chef de ceai. Nici de mâncare, oricum îi spuseseră că e mai bine să nu mănânce seara. Durerile acelea blestemate se zvârcoleau în pânteceele ei, suportabile, mai degrabă ca o jenă care nu știi de unde vine și te umple de nervi. Dar așa începeau întotdeauna, până în clipa în care mai multe cuțite o sfâșiau pur și simplu, transpira de durere, gemea ușor, mușcându-și buza de jos și stăpânindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Marinescu și iubirea lui pentru fata președintelui? Ar fi absurd! N-are legătură cu nimic, tovarăși, sunt simple verificări, partidul e dator să verifice din timp în timp cine a intrat în rândurile sale. Toate dându-le un sentiment de jenă, de primejdioasă suspiciune, aceeași suspiciune care, odată iscată, nu mai dispare, se întinde ca o lepră, o vezi în privirile care nu mai zâmbesc, dacă cutare e altfel decât ni s-a arătat? și toate părând și fiind chiar asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
aș fi încheiat un târg, și n-am să-mi pot ierta și nu-mi vine să cred că va ieși ceva ca lumea din treaba asta. Încă nu se gândea și nu răspunsese întrebării ei. Simțea ceva ca o jenă și evita s-o privească în ochi. „Ce-i cu tine?“, l-a întrebat din nou, acum așezându-se lângă el. „Dacă ai ști ce bucuroasă sunt“, a spus după un timp. „Nu bucuroasă, mai mult, fericită. Pentru că o să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
din acele haine de blană parfumată, îl întreba cum se mai simte, și-a întins mâna înțepenită sub cap, și-a pipăit cu cealaltă fruntea pe care sudoarea înghețase, s-a ridicat, durerile cele mari pieriseră, mai persista doar o jenă leneșă. Cât dormise? „La ce te gândești?“, îl întrebă Ioana Sandi, vârându-și în buzunare mâinile înmănușate și așezându-și capul pe umărul lui. A ridicat din umeri. „La atât de multe...“, a zis într-un târziu. „Știi bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
el intactă dorința de-a afla, pe care o putea exprima la fel de bine și prin a tânji, fără să știe după ce anume. Treptat se acumulau în el dorințe pe care nu le putea exprima în cuvinte, nu numai dintr-o jenă socotită firească și despre care n-ar fi vorbit nimănui în ruptul capului, ci și pentru că n-ar fi știut să găsească vorbele pentru acele stări și dorințe vagi și schimbătoare de la o zi la alta, rămase într-o ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care a făcut asta. Și poate fi ceva mai uluitor și mai profund decât privirea cuiva care e în stare să-ți meargă până în adâncul inimii și să se lase, la rându-i, la fel descoperită, fără o clipire, teamă, jenă, de parcă așa ar trebui să se întâmple - și, în fond, nu așa ar trebui să se întâmple? -, decât o asemenea privire, prin urmare, ce presupune încredere și pierderea mândriei și capitulare? Nu pentru asta suntem făcuți? Nu așa ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
înainta încet dar ferm pe un anume făgaș. „N-am știut, n-am știut asta, n-am știut că ești o mască și sub ea e jăratec sau un vulcan“ - spunea Monica Elefteriade și gesturile ei zvâcnit-moale arătau iritare și jenă. „Chiar eu i-am zis să te părăsească. Mi se părea că ești prea indiferent și te porți cu ea îngrozitor.“ „Crezi că e definitiv?“ „Da. Sunt sigură că da. E prea pornită. Dacă i-ai vedea...“ Și Andrei îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acesta era aspectul care fusese cel mai mult neglijat de George înainte de a prelua ea conducerea. A descoperit cu uimire că acesta aproape că nu avea nici un fel de experiență personală în uciderea animalelor: o dată l-a găsit plângând fără jenă în timp ce se căznea să lichideze o vacă bolnavă de mastită. Barosul care trebuia să lovească mijlocul craniului se abătuse mult de la țintă și strivise ochiul animalului. În timp ce acesta se zvârcolea de durere, George stătea acolo încremenit, tremurând din toate mădularele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Poate o tresărire de gelozie incipientă? Deja? În orice caz, așa am preferat să interpretez reacția ei, în înșelătoarea mea exaltare și bănuiala mi-a fost confirmată când s-a uitat la ceas și a schimbat brusc subiectul, fără nici o jenă. — Câștigi bani din scris, Michael? Ar fi putut să fie o întrebare impertinentă; dar dacă Alice își asumase riscul, era unul bine gândit: oricum acum i-aș fi spus deja orice. — Nu foarte mulți. De fapt, nu scriu pentru bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ești așa din cale-afară de prietenoasă? Din fundu’ Kansasului? O să te mănânce de vie, ha, ha, ha! Dar Înainte să găsesc un răspuns, un bărbat solid, purtând aceeași uniformă, s-a apropiat de mine și m-a măsurat fără nici o jenă din cap până-n picioare. Mă pregătisem să aud alte batjocuri și zeflemele, dar nici vorbă de așa ceva. În loc de asta, el și-a Întors spre mine o față binevoitoare și m-a privit drept În ochi. — Io-s Eduardo, iar cretinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
motiv plauzibil. 8 — Nu te uita acum, a rostit James fără să-și miște buzele, ca a un ventriloc, o văd pe Reese Witherspoon la dreapta ta. M-am răsucit imediat să mă uit, iar el s-a cocârjat de jenă - Într-adevăr, era chiar ea, sorbea dintr-un pahar de șampanie și Își repezea părul pe spate râzând. Nu voiam să par prea impresionată, dar n-am putut să mă stăpânesc: era una din actrițele mele preferate. — James, dragule, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și asta la locul de muncă! Țipam din nou, dar nu mă puteam stăpâni. — Pentru că și‑a arătat fundul. Se uita din nou la pantofi, iar fața lui era atât de stacojie, Încât nu‑mi puteam da seama dacă de jenă sau pentru că era amuzat la culme. — Și‑a arătat ce? — Nu sânii. Fundul. Partea de jos a corpului. Toată. Din față și din spate. Un zâmbet de la o ureche la alta și‑a făcut În sfârșit apariția pe fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Tuturor le plaac petrecerile, nu‑i aașaa? a cântat Miranda În falset. Viitoarea doamnă Tomlinson părea În pragul leșinului. Chiar acolo, În fața ei, se afla Miranda Priestly, unica și măreața Miranda Priestly! Fascinația ei ne‑a umplut pe toți de jenă și toată grămada aia amărâtă de oameni s‑a Îndreptat spre atrium, cu Miranda În frunte. Tot restul serii s‑a desfășurat cam cum a Început. Am recunoscut numele tuturor oaspeților și am reușit să nu scap nimic prea penibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu eram niciodată singure și nici una din noi nu prea avusese timp În ultima vreme pentru discuții de suflet. Iar ea schimba subiectul de câte ori aduceam vorba despre asta. Îmi dădeam seama că era vorba mai ales de un sentiment de jenă; recunoscuse că tipul fusese oribil, dar refuza să participe la orice fel de discuție cu privire la faptul că de vină pentru Întreg incidentul era consumul excesiv de alcool. — Mda, s‑ar părea că l‑am sunat la un moment dat În cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îmi trecuse prin cap să schimb dolarii mei americani În euro și nici nu trecusem Încă pe la un bancomat. — Ăă, Îmi pare rău, dar nu am la mine decât dolari americani. E OK? Fața i s‑a făcut stacojie de jenă și a Început să se scuze profund: — O, nu, domnișoară, vă rog să nu vă faceți griji În privința asta. Domnișoara Priestly se ocupă personal de asemenea chestiuni la plecare. Dar, pentru că veți avea nevoie de monedă locală atunci când ieșiți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]