1,883 matches
-
iunie ofensiva împotriva Rusiei Sovietice. Această Europă cucerită este organizată potrivit intereselor și concepțiilor Reichului. Perceperea unor imense despăgubiri de război, jaf economic, propagandă, represiuni îndreptate împotriva adversarilor declarați sau presupuși, persecutarea ,,raselor inferioare", iată soarta comună a țărilor supuse jugului nazist. La această înrobire participă de bună voie sau de nevoie, guvernele locale care practică o colaborare oficială, sau adepți zeloși ai fascismului. Cu toate acestea, încurajați de guvernele refugiate la Londra, sau refuzînd de la bun început să accepte supunerea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pare, să-și plătească în 1980 datoria externă care era de 18 milioane de dolari, dar cu ce preț! În sfîrșit, un ultim element care merită subliniat în multitudinea de motivații care a făcut popoarele est europene să-și scuture jugul în anul 1989, este cel al aniversării bicentenarului Revoluției franceze. Desigur, influența evenimentului nu trebuie exagerată, dar este clar că încoronînd un deceniu în cursul căruia discursul asupra drepturilor omului a sfîrșit prin a deveni tema principală a dezbaterilor, dar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
guvernul Modrow, dominat tot de comuniști) o adăugau deja pe cea a reunificării, primită la început cu răceală de sovietici, cu un entuziasm temperat de cei din Vest, dar care, era evident, nu putea fi împiedicată. Din momentul în care jugul comunist s-a făcut țăndări, iar populațiile est europene s-au văzut readuse la situația de acum patruzeci de ani în urmă, nu exista altă structură decît națiunea pentru ca acestea să-și exprime dorința de schimbare, și în RDG această
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și vara lui 1991 și o dată cu sistemul comunist a dispărut și structura bipolară a Europei așa cum fusese instaurată în timpul celui de al doilea război mondial. Cu toate că viitorul nu este decît o pagină nescrisă, cu toate că exacerbarea naționalismului în țările eliberate de sub jugul comunist constituie un risc considerabil de instabilitate, progresul făcut de popoarele Europei de Est pe calea democrației pare a fi ireversibil. Capitolul 10 CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX În cursul celei de a doua jumătăți a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
reciproc evocînd anul 1914 sau Mitteleuropa, europenii din Vest și cei care au ca sarcină să-i guverneze și să-i instruiască, ar face mai bine să se gîndească la faptul că vecinii lor din Europa de Est, înainte de a-și scutura jugul care i-a apăsat atîta timp, au privit spre ei și spre valorile lor: libertatea, democrația, respectarea drepturilor omului și o anumită calitate a vieții, oricît de relativă și imperfectă ar fi aplicarea acestor națiuni. Poate din această lecție ar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
adresa unele altora, vor fi creative, vor contribui la constituirea societății și a culturii. Atît guvernele, cît și indivizii, vor înțelege importanța culturii și vor subvenționa o mare varietate de produse culturale, eliberînd expresia culturală de tirania pieței și de jugul de fier al publicității. Producțiile monstruoaselor conglomerate media, precum Time/Warner, Sony/Columbia, Paramount/Viacom/Blockbuster, Disney/America, vor fi interzise și respinse de public care le va considera produsele ca fiind îngrozitoare, jignitoare, plictisitoare; poate că aceste conglomerate vor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mărturie în favoarea lor, dându-le și lor pe Duhul Sfânt ca și nouă, și nu a făcut nici o deosebire între noi, căci le-a curățat inimile prin credință. Așadar, de ce îl ispitiți acum pe Dumnezeu punând pe umerii ucenicilor un jug pe care nici părinții noștri și nici noi nu l-am putut duce? Iar noi credem că suntem mântuiți în același fel ca și ei prin harul Domnului Isus» (Fap 15,7-11). Adunarea, în conformitate cu ideea Apostolului Petru, a luat hotărârile
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Bisericii și a Evangheliei; naționalism plutocratic, care privește toate celelalte națiuni ca pe un câmp de exploatare pentru a-și mări toate bogățiile sale fabuloase; naționalism hegemonic, care conștient de propria-i putere, aspiră la o supremație nestăpânită, impunându-și jugul mai ales asupra națiunilor mici și slabe; naționalism politic, care se îndârjește împotriva minorităților etnice pentru a le distruge, folosind pentru aceasta chiar și metodele barbare ale deportărilor în masă sau altele care sunt contrare integrității și demnității umane“ (cardinal
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
amărăciune și de indignare inima tinerimii universitare din București. Dar să nu vă coprindă deznădejdea, căci loviturile dușmanilor voștri nu vor avea alt rezultat decât să grăbească ziua când vom trece munții spre a lupta alături de voi spre a sfărâma jugul ce vă apasă, după cum voi ne-ați trimis pe Gheorghe Lazăr spre a lupta lângă noi pentru regenerarea României. Dar până ce ne vom putea da mâna pe deasupra Carpaților, până ce vom putea țese pe stindardul românismului cuvântul «Dacia independentă», până atunci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
moarte miile de tineri soldați români, căzuți pe imensitatea stepei rusești, într-un război care s-a terminat printr-o jalnică înfrîngere și scutea țara de rușinea de a întoarce armele împotriva aliatului de pînă ieri. Desigur, România tot sub jugul rusesc ajungea, fiindcă nenorocirea țării noastre a fost și este situația ei geografică. Dar, moralmente, poziția internațională a României ar fi fost alta. Intrarea României în război la 21 iunie 1941 a avut apocaliptice consecințe și nu interesează dacă s-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
noaptea de 26 iunie 1940, când un ultimatum sovietic impunea „înapoierea” Bucovinei de Nord, învinuind România că a „călcat unitatea seculară a Basarabiei”, ținut populat „în majoritate de ucrainieni”(!). Sovieticii nu mai vorbesc acum de necesitatea “eliberării țăranilor moldoveni de jugul boierilor români”, ci vin cu o minciună destinată celor care știau că în Basarabia numai 12% din locuitori erau ucrainieni. Trupele sovietice au trecut Nistrul a doua zi, au trecut și Prutul, ocupând și ținutul Herța. Guvernul român a fost
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
un popas pentru odihna și adăparea animalelor. Pe Cuțui, câinele nostru drag, l-am pierdut. Nu mai aveam nici puii, ci doar vacile. Tata a plătit iar un cal pentru căruță, căci vacile noastre nu erau obișnuite să tragă la jug. Gazda a plâns după noi, ne-a dat ceva de drum și ne-a rugat să-i vizităm în vremuri mai bune. Acasă am găsit pustietate: buruienele crescuseră cât gardul, poarta de la ogradă furată, geamuri sparte, o poartă de la șură
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe alta... Apoi Rusia, folosindu-se de un prilej hotărâtor, va năvăli asupra Germaniei, pornind totodată cu două flote mari ce vor năpădi Franța. Aceste două țări biruindu-se, celelalte părți ale Europei vor trece lesne și fără împotrivire sub jugul Rusiei. Recurs la istorie Ideile Testamentului lui Petru cel Mare le regăsim în politica externă a Rusiei de-a lungul secolelor XVIII XX precum și la începutul mileniului 3. Nenumaratele războaie împotriva Imperiului Otoman, aflat în decădere, au avut drept efect
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
pentru noi! Pe noi ne-a lăsat Dumnezeu să-i stăpânim și nu de-andoaselea! Noi suntem aleșii Domnului și nu animalele astea păroase și murdare care put a bălegar! Bine a făcut Adalbrecht de pe Stouff că i-a Înhămat la jug și i-a pus să are până la Breisach! Ăsta zic și eu om vajnic și cavaler adevărat, nu slăbănogul de Conrad, care nu poate dormi noaptea fiindcă nu știe cum să-i Îmbogățească pe toți mârlanii. Să se Îmbogățească și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
minune. Dar locurile erau pustii. Departe jos, În vale, se vedeau câteva cocioabe mizerabile. Erau șerbii amărâți ai lui Adalbrecht, care-și trăiau zilele chinuite aștep tând În fiecare zi să-și sfârșească traiul nefericit, fie sub spada, fie În jugul stăpânului lor. Cruzimea și neomenia lui deveniseră proverbiale chiar În acele timpuri când faptele sângeroase, prădăciunile, satele incendiate nu Însemnau mare lucru. Pe măsură ce timpul trecea, nesiguranța, așteptarea o măcinau tot mai mult. Dacă n-ar fi fost nădejdea că Bodo
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în rândurile lor, iar românii bucovineni vor păstra amintirea veșnică.” * De ziua Unirii, a eliberării și a Bucovinei de sub jugul străin, Glasul Bucovinei face loc publicării cântecului Hora Unirii, partea întâi, alcătuită la 1860 de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redacta un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literaturii române, ca: G. Topîrceanu, A. Toma, Emil Isac, G. Bacovia sau maestrul Tudor Arghezi, pe care avem bucuria de a-l număra și astăzi printre membrii activi ai rîndurilor noastre". Cenzura, represaliile polițiste, atacurile perfide încetează o dată cu eliberarea de sub jugul fascist, astfel: "a fost înlăturată principala stavilă care împiedica rostirea răspicată a adevărului în artă, iar poezia a dobîndit și ea adevărata, mult visata libertate: libertatea de a se situa deschis pe pozițiile clasei muncitoare, de a milita sub steagul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Împreună cu un văr, frați de-ai mamei și alții, se hotărăsc să se organizeze în scopul de a răsturna guvernul. Căutau arme, confecționau manifeste cu ajutorul unor ștampile săpate în lemn, cu textul: "Cetățeni, uniți-vă! În curînd vom scăpa de jugul comunist!" Semnate, unele, Mihai I, altele, generalul Dragalina etc. După primul an de studenție, la Conservatorul din Iași, pe 11 iulie 1950 va fi arestat cu o parte din grupul lor. Cum știau ce-au făcut, au recunoscut tot, astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
uneltire împotriva ordinii sociale. Glavan împreună cu un alt coleg de clasă de la liceul "Laurian" au inițiat constituirea unei organizații subversive: A.E.N. Asociația Eliberării Naționale, subintitulată și Asociația Elevilor Naționaliști. Cum la gazeta de perete a scris cu cretă Jos jugul sovietic, a fost bănuit și anchetat, în stare de libertate, zi de zi, timp de două săptămîni. Între timp, împreună cu ceilalți a tipărit și răspîndit manifeste, apelînd la niște ștampile de cauciuc, cu texte gen: Jos comunismul! Faptul că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-a văzut unde s-a ajuns. S-a văzut, pentru că românii nu mai erau decît niște robi care să lucreze pentru alții și la dispoziția altora. Nu mai aveau dreptul la cuvînt, erau pur și simplu vite puse în jug, asta a fost. Conștiința națională este însăși națiunea în sine; pentru mine, națiunile sînt creații ale lui Dumnezeu, cum au ungurii dreptul să aibă conștiința lor națională, cum au polonezii conștiința lor națională, cum au evreii, care au conștiința lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
confirmat prin „intelighenția” ei, iluminiștii, enciclopediștii În frunte cu J.J. Rousseau, victoria burgheziei și a noilor principii liberale: cea „mare” din ’789, apoi cele din ’830, ’848 și ’870. Aceasta, evident, nu Înseamnă neapărat că orice națiune care-și scutură jugul dictaturii trebuie să treacă prin aceleași faze și frământări, deși la noi, după răsturnarea totală de la sfârșitul lui decembrie ’89, nu puțini cereau și o altă revoluție! Câștigând alegerile din mai ’90, primele libere, cu adevărat libere, Iliescu a fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]