4,083 matches
-
încă din naștere, o cursă contra-cronometru și împotriva morții, iar ziarul pe care l-am cumpărat azi-dimineață nu va mai valora nici un sfanț mîine. Actualitatea bursieră poate servi drept etalon autodevorării actualității pe scurt, catoblepas tot mai însetat de sine. Jurnalismul, cum afirma Gide, reprezintă tot ceea ce ne va interesa mîine mai puțin decît azi, dar istoria științelor, a artei sau a politicii procedează exact pe dos: din amorfe și din insignifiante iau, încet-încet, formă și capătă sens prin intermediul unei garantări
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Marcel Mauss, Manual de etnografie Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Sociologie generală Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot, Călătorie în marea burghezie Flaviu Călin Rus, Relații publice și publicitate. Metode și instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe, Noile sociologii. Construcții ale realității sociale Ștefan Boncu, Procese interpersonale Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
că da. În tot cazul, îți repet, dau noțiunii de actualitate accepția de ceea ce este esențial și permanent actual; îmi par mai actuali Shakespeare sau Socrate sau Dante, decât Sartre sau adversarii lui de la „Tel-Quel”. Dar există un înțeles al jurnalismului pe care nu-l pot accepta cu nici un chip: ideea că gazetăria e altceva decât literatura, că presupune o preocupare de efemer, de senzațional sau un refuz al ideii. Există un anumit stil, așa-numit gazetăresc, vioi, grăbit; am constatat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
populare” din punct de vedere lingvistic, aceste ziare adoptă (sper cel puțin cu cinism, în măsura în care cinismul, înțeles ca fiind realist, este caracteristica cea mai rea a așa-numitului „revizionism”) felul de a vorbi al televiziunii și al celui mai banal jurnalism (inclusiv cel din Borghese 1, când nu îl adoptă chiar pe cel din buletinele parohiale). Dar marea masă a tinerilor, a căror oaste s-a adunat misterios în 1968 și apoi s-a împrăștiat la fel de misterios, a rămas fără nici o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
angajare, obligat fiind să redactez acele documente Într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sînt singurii cred..., alături de englezi, care excelează În această meserie a jurnalismului, mai bine decît germanii, care sînt greoi, chiar dacă sînt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decît francezii și italienii, care nu se pot lăsa de obiceiul de a face și puțină retorică și figuri de stil pe lîngă ceea ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai mulți; 1 la 7 nu e deloc o situație mai Încurajatoare, dacă cineva ar pune temei pe aceste cifre). Ceea ce urmează se știa sau se putea presupune: privatizare lentă (lichidări, restructurări), suspiciuni de corupție care compromit partidul de guvernămînt, jurnalism mercenar, de tabloide care, aparent independente, În realitate sînt În serviciul Partidului Socialist, control al statului asupra televiziunii și radiodifuziunii, o lege a presei care prevede sancțiuni drastice pentru a-i intimida pe criticii guvernului. Drept circumstanțe agravante, crima organizată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acordă o bursă de studii; se întoarce în Europa, stabilindu-se la Madrid, unde se angajează ca funcționar la un hotel, apoi ca redactor la Radiodifuziunea Spaniolă și în cele din urmă va fi numit profesor la Școala Oficială de Jurnalism. Redactează, în franceză, romanul Dumnezeu s-a născut în exil, care va apărea în 1960, obținând un mare succes (după ce fusese respins de editurile Plon și Seuil) și fiind distins cu Premiul Goncourt. Mediile literare de extremă stânga de la Paris
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
ediție critică, ALA, 1996, 341; Ion Simuț, Rebreanu, București, 1997, 123-125; Dicț. scriit. rom., II, 586-587; Teodor Vârgolici, O nouă ediție critică a operelor lui I.L. Caragiale, ALA, 2002, 606; Cornelia Ștefănescu, Integrala Caragiale, RL, 2002, 31, 32; Dan Mănucă, Jurnalismul politic al lui Hasdeu, CL, 2003, 5; Dan Mănucă, Scrisorile lui Caragiale, CL, 2003, 8. T.V.
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
a publicat și la „România”, gazeta celei de-a doua. A mai trimis articole de atitudine politică la „România muncitoare” (unde inaugurează rubrica „Antologia rușinii”), „La Nation roumaine”, „Românul”, „Agora”, „Meridian”, „Lupta” ș.a. Interesul său prioritar se îndreaptă însă către jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată de generalul Nicolae Rădescu și avându-l ca director pe Mircea Eliade, în care semnează articole cu un pseudonim de rezonanță
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral”. Urbanismul implică „Inteligență-filtru. Luciditate-surpriză. Ritm-viteză.” Tehnica de comunicare scriptică devine jurnalismul, întrucât el „a intuit sensul vieții moderne, exploatând brut o viață care nu cere interpret”. Poezia va fi înlocuită de reportaj și poetului i se va substitui - susține în „unu” Paul Sterian - „cel cu o mie de ochi, o mie
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
pe care normalitatea în cel mai bun caz le-ar fi amânat, dacă nu și anulat. Faptic, reamintind ceea ce am evidențiat în cuprinsul unui alt studiu 2, conflictul crimeean a inaugurat și consacrat o specie sau o îndeletnicire distinctă în cadrul jurnalismului, a gazetăriei sau presei moderne, pe aceea de corespondent de război. Deși nu era pentru prima oară în istoria războaielor când știrile de pe front și din preajmă ajungeau la îndemâna publicului prin alte mijloace, private îndeobște 3, adevăratul început al acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fenomenelor poate fi evaluată științific. Studiile de „arhivă” reprezintă aici metodele „tradiționale” ale studiilor calitative, așa cum se manifestă ele În istorie, critica literară, filosofie sau analiza literară. Strategiile interogative, răspândite cel mai amplu În științele sociale, se bazează pe tehnicile jurnalismului de investigație, pe metodele biografice și pe metodologiile istoriei orale. Dar observarea participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari domenii de analiză: În etnografie și În sociologia aplicată pe studiile de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lungul anilor, au fost particularizate cronologic pe diferitele etape ale represiunii comuniste În România, dar și În alte țări-satelit ale Moscovei). Foarte puținele cursuri despre Gulag și istoria recentă care există În câteva universități din România (la facultăți de istorie, jurnalism, litere) Încearcă și ele să atragă atenția studenților asupra destructurării mecanismelor de manipulare În comunism și În postcomunism. Acestor instituții li se adaugă - cu semnul Întrebării, Însă - Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS). În intenția sa inițială, acesta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și civilizația română la Paris IV - Sorbona, din 1988 până în 1991 fiind profesor la Institutul de Limbi și Civilizații Orientale din Paris. După reîntoarcerea în țară își asumă conducerea, ca decan (1994-1995) și ca rector (1995-1997), a Școlii Superioare de Jurnalism, rămânând profesor, apoi profesor consultant, al Facultății de Limbi Străine. Prin cursurile predate, între care se evidențiază cele de istoria limbii și literaturii franceze (mai cu seamă a celei moderne), de stilistică și versificație, de poetică semiotică și pragmatică, M.
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
colaborare), Hermeneutica subiectului, Iași, 2003; Jacques Derrida, Scriitura și diferența, București, 1998 (în colaborare cu D. Țepeneag), Spectrele lui Marx, Iași, 1999 (în colaborare cu Mihaela Cosma), Ulise Gramofon. Două cuvinte pentru Joyce, București, 2000; Pierre Bourdieu, Despre televiziune. Dominația jurnalismului, București, 1998, Regulile artei. Geneza și structura câmpului literar, București, 1998 (în colaborare cu Toader Saulea), Meditații pascaliene, București, 2001 (în colaborare cu Mădălina Ghiu), Dominașia masculină, pref. trad., București, 2003; Gilles Deleuze, Nietzsche, București, 1999; Charles Baudelaire, Inima mea
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
simpatizante elvețiene a partidului. Cursurile aveau o durată Între două și trei luni, adresându-se unui public de circa 30 de participanți. Învățarea noțiunilor de bază ale marxismului și dezbaterile asupra politicii interne și internaționale erau Însoțite de practică unui jurnalism militant, precum și de traducerea și de difuzarea lucrărilor sovietice În Germania, Într-o serie de colecții precum „Bibliotecă marxista” sau „Cărți de bază ale comunismului”, cea din urmă numărând aproximativ treizeci de titluri În 1930. Lenin figură În capul listei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Educației, ca urmare a recunoașterii statutului de instituție de Învățământ superior a acestei Academii. Un clasament pe facultăți al efectivelor de studenti indică raporturile dintre diferitele tipuri de pregătire: În anii 1970 și 1980, primul loc revenea Învățământului economic și jurnalismului, cursurile de perfecționare post universitară și cele de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
jurnalismului, cursurile de perfecționare post universitară și cele de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără frecvență 470 23,5% 7 Studii doctorale 451
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără frecvență 470 23,5% 7 Studii doctorale 451 22,5% 8 Cursuri postuniversitare de zi, conducere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istoria artei și literaturii. În 1971, statutul universitar al școlii superioare de partid era Întărit și el prin schimbarea denumirii În Academia de Studii Sociale și Politice „Ștefan Gheorghiu”. Durată studiilor era fixată la patru ani (În economie, științe politice, jurnalism), diplomele fiind echivalente diplomelor universitare de stat eliberate În aceleași discipline. În cursul anilor ’70 și ’80, la Academia „Ștefan Gheorghiu” funcționau două institute: Institutul A era destinat formării cadrelor de partid, ale UTC și ale organizațiilor de masă, fiind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
formării cadrelor de partid, ale UTC și ale organizațiilor de masă, fiind Împărțit În două secțiuni: una ideologică și economică (secții de studii ale problemelor privind conducerea activității politice și organizaționale și studii ale activității politico-economice), cealaltă fiind Facultatea de Jurnalism. Institutul B era rezervat formării cadrelor de conducere din economie și din administrația de stat, continuând activitatea Centrului pentru Perfecționarea Cadrelor (CEPECA). Era divizat, la rândul său, În mai multe secții de specializare În management (știință conducerii) În activitatea industrială
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
găsea și un Centru de Informatică, echipat din fonduri UNESCO. În anii ’70 și ’80, la cursurile „de bază” (științe politice și gestiune), participau Între 170 și 200 de studenti permanenți, plus 300 la cursuri fără frecvență. La cursul de jurnalism, numărul studenților n-a depășit 50, scăzând la vreo douăzeci În ultimii ani. În sfârșit, la cursurile postuniversitare, create pentru cadrele de conducere din economie și administrație (cu durata de un an), pentru ziariști și profesorii de științe sociale (cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Sociologie, Înființate În 1966 În două dintre universitățile din țară, au fost Închise, iar Învățământul sociologic a fost redus la o formă de specializare postuniversitara la această academie. Astfel, Academia „Ștefan Gheorghiu” deținea monopolul pentru pregătirea În trei domenii - jurnalism, comerț exterior și sociologie. Parteihochschule Karl Marx, „Universitatea noastră socialistă” Școli de partid funcționaseră În zona de ocupație sovietică din Germania Încă din toamnă lui 1945. O școală centrală de partid, sub denumirea de Soziales Forschungsinstitut, a fost solemn inaugurată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la copiii, mai ales ai celor de pastori, constrânși practic să urmeze studii teologice. Dimpotrivă, copiii muncitorilor și țărânilor aveau șanse suplimentare, ceea ce s-a Întâmplat cu precădere În anii ’50. Recrutarea pentru facultățile de drept și pentru cele de jurnalism era rezervată aproape fără excepție cadrelor din Ministerul de Interne (pentru drept) sau celor care lucrau deja În presă, deja selectați. O comparație Între politicile universitare poloneză, cehoslovaca și est-germană a scos În evidență diferențe importante de la o țară la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Humboldt cu profesorul Nikolaj Hartmann. Angajat În rezistență antinazistă, după ce dezertase de pe frontul de Est, adera la KPD/ȘED În 1945, terminându-și studiile cu o teza despre „Herder și științele burgheze ale spiritului” (1951). Are o activitate intensă de jurnalism cultural și filosofic, lucrând că editor de filosofie În cea mai prestigioasă editură din RDG (Aufbau) și editând (Împreună cu Baumgarten și Bloch) singură revista specializată În filosofie din RDG, Deutsche Zeitschrift für Philosophie (1953-1956) (pentru biografia lui Wolfgang Harich, vezi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]