1,485 matches
-
comic, imprevizibil, situat la antipodul regularității, comicul are ca efect final producerea unei stări de surpriză, generatoare, așa cum observam anterior, a râsului reconfortant. Definiția formulată de Croce conceptului ,,pseudoestetic" de comic, îmbinând și considerațiile care decurg din teoria de sorginte kantiană, preluată și dezvoltată de Freud, se sprijină tocmai pe efectul produs după depistarea acestui element surpriză, care bulversează cursul firesc al lucrurilor: ,,Comicul este neplăcerea lăsată de percepția unei ciudățenii și urmată imediat de o mai mare plăcere, aceasta derivând
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
literare. Principiul autonomist ajunge acum la maturitate, maximă claritate și precizie terminologică. Expresii uzuale în această perioadă sunt „literatura în sine” sau „literatura în ea însăși” (Fr. Schlegel) Opera literară ascultă de o logică proprie, de o finalitate intrinsecă. Principiul kantian al „finalității fără scop” stă la baza acestui autonomism, apărut mai întâi la idealismul romantic german și englez, dar compatibil și cu mentalitatea romantică franceză. Arta pentru artă, fără scop are sensul precis de a respinge scopurile străine esenței sale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
superioră al Seminarului Teologic. În perioada 1919-1924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași, unde și-a luat licența în filozofie cu mențiunea „Magna cum laudae”, susținând teza: Raportul dintre judecățile și categoriile kantiene. Între anii 1927-1929 a predat filosofia la Seminarul Teologic din Huși, la Liceul de fete Elena Doamna și apoi la Liceul de băieți Al.I.Cuza din aceeași localitate, fiind în ultima perioadă și director al acestuia. Susținut de Dimitrie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Colecția UNIVERSITARIA • Asistența socială în tranziție, Alain Villbrod, Ion Ionescu (coord.), 380 pag. • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian, 232 pag. • Comunicarea, Denis McQuail, 272 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Romantismul german și englez, Mihai Stroe, 640 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag. • Sociologie generală, Mircea Agabrian
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acțiunile sale“ (DEX, 1975,p. 120). Din perspectiva lui P.P. Neveanu autonomia este „modalitate de a fi a unui organism, persoană (sisteme în general) care funcționează independent, se determină pe baza propriei sale structuri, a legilor sale interne“. În viziunea Kantiană, conform aceluiași autor, autonomia reprezintă „libertatea omului care , prin efortul propriilor sale reflexii, își dă sieși principii de acțiune. În psihologia contemporană autonomia are sens apropiat de cel de autodeterminare, mijlocită prin reglaj conștient“. (P.P. Neveanu, 1978, p. 96). Definiția
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a fi avut o concepție filosofică proprie, B. a contribuit în mod substanțial la răspândirea, în cultura noastră, a unor idei de largă circulație în filosofia europeană de la începutul secolului al XIX-lea. În ansamblu, opiniile sale derivă din filosofia kantiană și din raționalism, fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
și apoi i se arată că a fost doar prostit, victimizat, escrocat? Se simte prost, și-și promite să fie mai prudent, să nu repete binele care a fost deturnat spre rău. În urma acestui film, ai toate șansele să devii kantian. Să faci binele din datorie, nu din milă. Să înveți care e deosebirea între iubirea pathologică și cea practică. Să-ți reprimi dorințele care pot deveni oricănd parazitate de rău și să te dai pe măna maximelor care, nu-i
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum a fost, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]