10,481 matches
-
Cenaclu literar la Ulmeni, cu lansari de carte și prezentări de scriitori care fac parte din Filiala Ligii Maramureș. Probleme sînt, mijlocul de transport, și ce tipuri de volume vor prezenta în acel cenaclu din Ulmeni. Colegii prezenți cer atît lămuriri cît fac și propuneri pentru această activitate Ne-au onorat cu prezența doamnele: Carmena Băințan, Olimpia Mureșan, persoană din Ulmeni, doamna Aurelia Oancă, domnii Andreica, Milian Oros, Rocneanu G. Toma, părintele Radu Botiș, Ioan Meteș Morar, Dragomir Ignat. Discuțiile au
CENACLUL LITERAR AL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363447_a_364776]
-
angajate harul și efortul titanic! Între corurile rusești și mondiale, „The Red Army Choir” (Corul Armatei Roșii) nu semnifică doar un moment apoteotic muzical, deși în respectul pentru adevăr, e dreptul lui de a fi considerat azi primul în lume! Lămurirea deplin adecvată a acestui fapt constă nu în efemeritatea unui curent al spectacolului muzical, ci în scrierea istoriei muzicii corale a unui aproape un secol în care Rusia și lumea au trecut prin evenimente fierbinți, ce-au determinat transformări radicale
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
nu compact, enigmatic, însuflețit și neasemănător de plăcut zonal și în prelungirea acestui spațiu! Printre cei mai presus în toată istoria Dobrogei, dintre cântăreți, e și interpreta de muzică folclorică Aneta Stan. Toate aceste constatări nu au nevoie de nicio lămurire afară de cântecele acestei artiste și afară de mirificul ei port popular ce o înfățișează ca prințesă geto-dacă din afara provinciei traiane și din miezul inimii iubitorilor de folclor. Pe cât de generos și fermecător înveșmântează glasul ei folclorul dobrogean, pe atât de frumos
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
prin noi interpretări ale gândirii poetice exprimate prin dans, iar dansul devine poezie. Parcurgând doar o mică parte a creației distinsei artiste am rămas impresionat de viziuni și metafore parcă inexistente până la scrisul Adelei. Citind veți descoperi în șoc de lămuriri, adevărate labirinturi prin care veți umbla căutând iubire. Veți descoperi cuvinte banale care devin epitete și vă veți delecta savurând banalități devenite în timp astre la care nu veți ajunge. Cititorule avid de senzații ne mai întâlnite caută poezia Adelei
POEZIA DANSULUI, DANSUL POEZIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360785_a_362114]
-
spune prezența impresionantă la spectacolul său de gală; cât se bucură de încredere în aria producțiilor muzicale o spun numele colaboratorilor și referenților recentului CD, între care cel al maestrului Constantin Arvinte e mai mult decât o precizare, e o lămurire ireversibilă; iar cât de respectat este în rândurile artiștilor o exemplifică incontestabil cei care au răspuns fără să încalce, ci să ilustreze regulile bunăvoinței, invitației de a cânta în spectacolul aniversar. Ce poate fi mai grăitor în acest sens ca
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
să mai adăugăm faptul că Mafia a luptat contra tiraniei și pentru respectarea tradițiilor locale, însă după obținerea independenței Italiei, ea s-a întors contra administrației și a alunecat spre banditism, apărând pe feudalii și burghezii bogați. Pentru a încerca lămurirea problemei trebuie să ne referim la istoria Siciliei. Ea a fost colonizata de greci încă din secolul al VIII-lea î.e.n. Sudul Italiei, secole de-a rândul, a fost numit Magna Grecia și chiar astăzi, după aproape 3000 ani, persistă
ETIMOLOGIA CUVANTULUI MAFIA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360992_a_362321]
-
riscant pentru că încă nu avem toate date necesare elaborării unui tablou complet și întreg, căci nu avem încă, toate cazurile, împrejurările și situațiile elucidate, așa încât au fost și încă vor mai fi foarte multe încercări, studii, cărți și articole în vederea lămuririi acestui capitol din istoria țării și bisericii românești, cu convingerea că toate au contribuit, contribuie și vor contribui la o cât mai completă și mai corectă cunoaștere a istoriei acestor ani, mai cu seamă de către noi, tinerii, care nu am
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare, stareța mănăstirii a venit la București pentru lămuriri de la patriarh” (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 268). Precizare: Pentru posibilitatea accesării consultării fondului informativ și documentar din A.C.N.S.A.S. aduc calde și sincere mulțumiri, pentru deschidere, receptivitate și amabilitate, domnului Laurențiu Tănase
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
până nu am stat de vorbă cu tine. Nici ea nu este clar lămurită cu tot ce s-a întâmplat în magazie și dacă totuși s-a întâmplat ceva între voi cu adevărat. Doar bănuiește. - Vă mulțumesc, domnule doctor, pentru lămuririle date. Poate mă vor ajuta să fac lumină în întunericul existent în memoria mea referitor la acest caz. - Ți-am spus ce să faci. Lasă totul acolo în întuneric! Și dacă vei reuși să reconstitui evenimentele, la ce-ți va
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
doi nevoitori să se reîntoarcă la mănăstire sau să vină la Patriarhie. Părinții Cleopa și Arsenie s-au reîntors la Mănăstirea Slatina, spre bucuria călugărilor și a credincioșilor din partea locului. În primăvara anului 1955 s-a organizat o acțiune de lămurire si combatere a stilismului. Se încerca repararea schismei unora din credincioșii ortodocși care, insistând asupra respectării calendarului iulian neîndreptat în Biserică, se rupseseră de comuniunea cu Patriarhia Română. La această încercare de readucere a credincioșilor stiliști în sânul Bisericii Ortodoxe
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
care aduce soluții înțelegerea cu alte partide. Adică, spre deosebire de alții, are punți către oricine și se bucură de confidențialitate din partea cui nu te aștepți. Și au trebuit să treacă douăzeci de ani, vor mai trebui să treacă și alții pentru lămuririle sub aspect penal, până să putem descifra această putere ocultă., având o radiografie completă. Dar iată că o primă imagine a acestei radiografii, cea cu dorința acerbă de a vedea promulgată și impusă perdanta lege de azi a” aministiei și
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
survolat liderii europeni trezind curiozitatea noastră față de problemele democrației contemporane pe care le vor discuta în acel bine cunoscut mediu al guerillei și a puciurilor militare.... XXXI. CORNELIU LEU - COMPLETARE TRISTĂ LA UN JURNAL DIN 1949 - CRITICA DE DIRECȚIE A LĂMURIRII ȘI DUMIRIRII (II), de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 746 din 15 ianuarie 2013. În memoria generației de confrați mai mari: cea a lui Mihu Dragomir, Dimitrie Stelaru, Neculai Tăutu, George Dan, Tudor Mușatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghiță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
libertăți îmi asigurau tot ce-mi era mai drag: Plăcerea de inițiativă și de realizare a ei prin mine însumi, prin ideile și energiile pe care ... XXXII. CORNELIU LEU - COMPLETARE TRISTĂ LA UN JURNAL DIN 1949 - CRITICA DE DIRECȚIE A LĂMURIRII ȘI DUMIRIRII (I), de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013. În memoria generației de confrați mai mari: cea a lui Mihu Dragomir, Dimitrie Stelaru, Neculai Tăutu, George Dan, Tudor Mușatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghiță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea istoriei celor două biserici românești, căci autorul, care este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, emite opinii întemeiate pe reconstituirea faptelor și oferă explicații în măsură să aducă unele lămuriri necesare lumii și istoriei contemporane.” O altă carte importantă la acest capitol este cea dedicată Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, ediție editată de mănăstirea Diaconești și bazată pe propriile mărturii ale părintelui și ale altora. Cartea ne propune să ne aducem
STELIAN GOMBOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367323_a_368652]
-
aici, direcția modernă care a fost abordată cu precădere de către Nicolae Iorga cel care a subliniat efectele acestei uniri în procesul de afirmare a conștiinței naționale. În cuvântul adresat cititorilor autorul își exprimă nădejdea că această lucrare va contribui la lămurirea opiniei publice asupra uniației din Transilvania și mai ales a scopurilor pe care le-a urmărit în trecut și azi. Cartea beneficiază (și) de o Prefață semnată de tânărul istoric Sorin Cuc de la catedra de istorie a Universitații Oradea. În
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
istoriei celor două biserici românești căci autorul, care este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, așa cum îi stă bine oricărui istoric, emite opinii întemeiate pe reconstituirea faptelor și oferă explicații în măsură să aducă unele lămuriri necesare lumii și istoriei contemporane. Așadar, cartea Academicianului Mircea Păcurariu este de o imperioasă actualitate care invită la multă luciditate, dișcernământ și dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
martirajului ortodox din România secolului XX, intitulată „Ortodoxia luptătoare”. „Dacă volumul de față, atât de înrudit tematic, nu a intrat în colecția respectivă, este numai pentru că a fost altfel structurat - precizează Răzvan Codrescu. Povestea lui este schițată, în mare, în lămurirea editorială care precede textul regretatului Ioan Ianolide. Lucrată în cea mai mare parte, cu admirabilă și exemplară migală, pe parcursul mai multor ani, la Mănăstirea Diaconești, unde a ajuns după lungi peripeții (împlinindu-se astfel și năzuința autorului dintr-o scurtă
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
aici, direcția modernă care a fost abordată cu precădere de către Nicolae Iorga cel care a subliniat efectele acestei uniri în procesul de afirmare a conștiinței naționale. În cuvântul adresat cititorilor autorul își exprimă nădejdea că această lucrare va contribui la lămurirea opiniei publice asupra uniației din Transilvania și mai ales a scopurilor pe care le-a urmărit în trecut dar și astăzi. Cartea beneficiază (și) de o Prefață semnată de renumitul istoric bisericesc - Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu de la Facultatea
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
istoriei celor două biserici românești căci autorul, care este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, așa cum îi stă bine oricărui istoric, emite opinii întemeiate pe reconstituirea faptelor și oferă explicații în măsură să aducă unele lămuriri necesare lumii și istoriei contemporane. Așadar, cartea Părintelui Ioan Alexandru Mizgan de la Oradea este de o imperioasă actualitate care invită la multă luciditate, dișcernământ și dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
Moisa. 11.MDP: Ce nu v-am întrebat și ați vrea să știe cititorii. Formulați o întrebare și răspundeți, vă rog. 11.Al.F.Ț-Dacă v-ați naște a doua oară tot scriitor ați dori să fiți? Da. Pentru lămuriri, 0727697429 Diana Popescu Referință Bibliografică: Dialoguri privilegiate-Alexandru Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
Sfintei Împărtășanii? Iată, acestea sunt doar câteva din întrebările pe care și le pun mulți dintre credincioșii noștri. În acest sens, lucrarea de față, pe care vi-o recomandăm spre minuțioasă și profundă lectură, aduce cu siguranță, multe răspunsuri și lămuriri. În această carte - rodul unei munci asidue ce a culminat cu susținerea unei teze de doctorat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București, în anul 2003, sub îndrumarea și coordonarea Părintelui Profesor Nicolae Necula - Părintele Consilier Patriarhal și
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
din diverse motive sau cu diferite scopuri, nădăjduind că, cel puțin, am încercat într-un mod cât se poate de sincer și smerit să-mi aduc și eu, mai ales dimpreună cu interlocutorii mei, smerita mea contribuție la clarificarea sau lămurirea unora dintre importantele probleme bisericești ale vremurilor noastre, așadar cu ajutorul punctelor de vedere și opiniilor acestor oameni deosebiți față de problemele spirituale și duhovnicești ale lumii contemporane, în fața cărora noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Căci
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
mă rog, matale cine mai ești, de mă întrebi și mai și ieși din curtea mea? Zise bărbatul pe un ton plin de arțag. - Doctorul Istrate. Tocmai ți-am adus pe lume încă două fete. - Ce...?! Și nu mai așteptă lămuriri de la străin că se duse glonț spre casă, împleticindu-și picioarele. Istrate, care ratase întâlnirea cu baciul Miron, neajungând la timp la stână să-i repare mâna, s-a gândit să treacă pe la postul de miliție din Secăria și să
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
analiză politică și socială, prezentări de personalități „cunoscute” sau neconsacrate în vreun domeniu; textele conțin date despre luminile hispanice și ciudățeniile spaniolilor sau (nu mai prejos) exotismele românilor și varii „curiozități”. În filele cărții au încăput atât ca de la catedră lămuriri etimologice sau un ministudiu despre aliajul lingvistic care tocmai se prepară - rumañol, cât și (de exemplu) folositul (p. 25, 63, 74, 216, 267) și ironizatul (p. 103) cuvânt „poză” (ce-i drept, nu un cuvânt la patru ace, dar comod
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
domiciliu forțat la mănăstirea Cheia unde a trăit până în 20 octombrie 1960, când a trecut la cele veșnice. Episcopul Antim Nica și poziția sa față de relațiile stat-Biserică în România comunistă. Cazul episcopului Antim Nica, evocat de autor, este reprezentativ pentru lămurirea relațiilor Biserică-Stat, așa cum le vedea un ierarh din interiorul Bisericii. Este prezentat ca un om inteligent și rafinat care a reușit să urce rapid, după perioada de studii în străinătate, în funcții clericale, până la cea de episcop de Ismail în
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]