1,874 matches
-
se află însă alegoria morții prezentată ca o nuntă de proporții cosmice, fantastice. Ca și în basme, mireasa este "o mândră crăiasă", iar nunii sunt soarele și luna. Natura întreagă apare personificată, iar elementele ei devin întrupări omenești ("preoți", "nuntași", "lăutari") sau obiecte de ceremonial religios ("făclii"). Toate aceste elemente scot acțiunea din real și o plasează, în plin fantastic, atenuându-se astfel gravitatea celor relatate. In acest fel atmosfera de fabulos din baladă este asemenea celei din basme. IV. Neasemuita
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
îndârjea încă și mai mult, iar partidul liberal se folosea de această dispoziție a spiritului public spre a lovi în domnitor. Prin grădinile de petreceri, prin celelalte localuri publice, lumea cerea lău tarilor să cânte Marsilieza. Era o adevărată frenezie. Lăutarii atacau cântecul revoluției franceze, aplauze furtunoase urmau și strigătele de: „Trăiască Franța!“ izbucneau din toate piepturile. În urma observațiunilor reprezentan tului Prusiei, guvernul fu silit să interzică cântarea Marsiliezei prin localurile publice. Chiar și preoțimea se dedea la manifestație în favoarea Franței
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 3 - mai înainte birtul și grădina lui Constantin) se afla în fața aripii de pe strada Ion Câmpineanu a Hotelului Continental. 227. Restaurantul Iordache Ionescu, de pe strada Covaci nr. 7, a funcționat până în prima jumătate a secolului trecut; aici au cântat lăutari vestiți ai vremii, printre care Cristache Ciolac. bucureștiul în 1871 135 Marea vâlvă a restaurantului acestuia care avea bucătăria curat românească a început din ziua în care umoristul Nae Orășeanu a compus nostima lui listă de bucate care, în parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Salvini au venit mai târziu.251 Dacă nu erau cabareturile de noapte, erau grădinile de vară.* Incontestabil că bucureșteanul jertfește prea mult pe altarul mâncării, bău turii și petrecerilor, iată de ce viața de noapte cu vin bun și cu lăutari a cultivat-o cu sfințenie. Herăstrăul vechi era grădina de predilecție a bucureștenilor. Mai târziu s-a deschis și Herăstrăul nou, dar fără prea mare succes. Și mai era și Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de două din acestea, cari erau foarte căutate și atrăgeau o lume imensă: dulapul din capul stradei Dudești și dulapul din Șos. Ștefan cel Mare. Dar moravurile noi au desființat o întreagă și depărtată tradiție. Petrecerile bucureștene erau nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
două din acestea, cari erau foarte căutate și atrăgeau o lume imensă: dulapul din capul stradei Dudești și dulapul din Șos. Ștefan cel Mare. Dar moravurile noi au desființat o întreagă și depărtată tradiție. Petrecerile bucureștene erau nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din capul stradei Dudești și dulapul din Șos. Ștefan cel Mare. Dar moravurile noi au desființat o întreagă și depărtată tradiție. Petrecerile bucureștene erau nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar moravurile noi au desființat o întreagă și depărtată tradiție. Petrecerile bucureștene erau nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de statură, dar încă vioi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de statură, dar încă vioi. S-a încercat să-mi dea câteva lecțiuni de vioară. Deși instrumentul îmi plăcea mult, n aveam aptitudini. Lăutarii epocii erau: Angheluș, celebru muscalagiu 267, Pădureanu bă trânul 268, Ionică Dinicu 269, tatăl lui Grigoraș Dinicu, Ochi Albi 144 bucureștii de altădată 265. Nae Miulescu, devenit între timp patron de tipografie, a fost acuzat, pe nedrept, de comiterea unui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în străinătate, în Franța și Rusia. bucureștiul în 1871 145 bătrânul 270, Pădureanu surdul, care cânta la berăria Ströbel, al doilea Angheluș din Ploiești care, în realitate, nu era Angheluș, ceva mai târziu Marin Buzatu, chitarist și cântăreț, un alt lăutar numit Muscalu, care avea în repertoriu un cântec pe care-l cânta râzând cu hohote etc. Pădureanu, nu surdul, a făcut senzație la expoziția din Paris și în Rusia.271 Alături de lăutari erau vioriști străini. Mai întâi Wiest, o figură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
târziu Marin Buzatu, chitarist și cântăreț, un alt lăutar numit Muscalu, care avea în repertoriu un cântec pe care-l cânta râzând cu hohote etc. Pădureanu, nu surdul, a făcut senzație la expoziția din Paris și în Rusia.271 Alături de lăutari erau vioriști străini. Mai întâi Wiest, o figură foarte expresivă și foarte populară a epocii. Fără să fi fost un artist mare, era însă un muzicant care cânta cu tot sufletul. Wiest cânta cu mâinile, cu picioarele, cu ochii, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui din strada Polonă. Această grădină se numea, înainte de a fi proprietatea lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască; unde se întâlneau amorezații și cântau prin tufișuri lăutarii. Astăzi a dispărut grădina Ioanid, cu serele sale calde și cu pomii săi roditori din speciile cele mai renumite: astăzi, grădina, parcelată și clădită, a devenit Parcul Ioanid.10 La 27 august a murit, în spitalul Pantelimon, după o lungă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căci este consacrat mare poet național.153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș dori din piept să-mi scot Inima cu dor cu tot. Și s-o pun în pieptul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Al doilea: Luna doarme, luna doarme Grațioasă, Peste dealuri, peste dealuri Și câmpii. Aceste două bucăți plac mult bucureștenilor, aceste două cântece devin cântecele la modă; nu este petrecere în Herăstrău, la „Leul și cârnatul“ sau prin celelalte grădini, unde lăutarii să nu cânte și să nu repete neîncetat operele lui Carol Scrob. Dar poetul, care dedea atâtea speranțe, s-a oprit aci; nimic din ceea ce a mai scris după aceea n-a mai plăcut și n-a mai pasionat.154
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bordeiul era plin. Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele suflecate se prindeau în hore ori în brâuri. Și tot astfel până ce începea să se însereze. addenda 399 3. Circul Kremsler
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Anul 1884“ în volumul II al ediției de față). 400 addenda De îndată ce soarele începea să se posomorească răsuna o pocnitură de undeva. Era un semnal. Și apoi pocniturile se succedau de aproape și grupurile chiuind și jucând și urmate de lăutarii cari zdrăngăneau se îndreptau în șiraguri lungi către ieșire. Noaptea aduce liniște și întunerec, fiindcă Bordeiul nu era luminat. Dar pocniturile! Ce era cu ele? Iată ce era. La Bordei nu se găteau mâncări. Fiecare venea de acasă cu ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tache (Take): 269, 289, 294 Andrássy de Csik-Szent-Kiraly, Gyula 271, 334 Andronescu, Gr. (Dulap): 192 Andronescu, Nicolae: 258 Anghel (băcan): 147 Anghel, Toma: 269 Anghelescu (băcan): 146 Anghelescu, Al.: 319, 383, 384 Anghelescu, George: 345 Angheluș: v. Dinicu, Angheluș Angheluș (lăutar din Ploiești): 144, 145 Angonescu, C.: 82 Anicuța („coana“): 403 Antonescu, A.: 266 Antonescu, Sașa: 143 Antoniadi (senator, 1876): 288 Aosta (general spaniol): 200 Apostoleanu (dr.): 337 Apostoleanu, Gh.: 177 Arbure, Zamfir C.: 7, 168 Arengo (amiral spaniol): 200 Arghiropol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Manuel, Eugène: 105, 106 Marcovici, Al.: 149, 179, 298, 337, 375 Marcovici, Ițic: 327 Margall, Puy: 200 Marghiloman, Al.: 13, 14, 33, 159, 247, 420 Margulici, I.: 327 Mari (madame) (birtășiță): 135 Marin, Alexie: 293 Marinescu, Ștefan D.: 266 Marinică (lăutar): 144 Marinovici, Iovan: 224 Marmorosch (familie de bancheri): 127 Marsillac, Ulysse de: 105, 106, 122, 124, 129 131, 148, 168, 218, 389 Martin, Paul: 120, Martinovici (băcan): 146, 149 Marx, Karl: 246 Massim, Ion C.: 54, 65, 90, 218, 364
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
119 Morțun, G.A.: 266 Moscu, T.: 288 Moșoiu, Alfred: 138, 419 Moșoiu, Ion: 138, 379, 419 Mozart, W.A.: 105 Mugur, Costache: 399 Murad al V-lea: 323 Murat, Gr.: 143 Murger, Henri: 106 Murgescu, Ion: 356, 357 Muscalu (lăutar): 145 Musceleanu, Gr.: 72, 73, 187 Musu (familia): 120 Nacu, Constantin: 257, 265, 273, 302, 407 Nagy, Roszy: 395 Nancovici, Nicolae: 375 Nanianu, Basiliu: 293 Naniescu, Iosif: 269, 274 Napoleon I Bonaparte: 271 Napoleon al III-lea: 200, 204 Năcescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
235, 284, 330, 376, 381 Pascu (cofetar): 131 438 indice de nume de persoane Pașcanu, Chr.: 218 Patierno (tenor): 108 Patti, Adelina: 139, 285 Patti, Carlotta: 285 Paulescu, C.: 300 Pavlov (colonel): 82 Pavlov, C.: 82 Pădeanu: 266 Pădureanu (Surdul; lăutar): 144, 145 Pădureanu, Sava: 144 Păltineanu, Barbu 55, 113, 231 Păucescu (Peucescu), Grigore: 121, 250, 263 Păun, Gh.: 83 Pâcleanu, N.: 60, 241, 273, 288 Pencovici, Eustațiu: 68 Penescu, Constantin: 201 Peretz (familia): 129 Peretz, Alexandru: 11, 345, 349 Peșacov
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dacă principala caracteristică a acestuia e lipsa de credință în lucrul făcut. „Profesioniștii” fac ceea ce fac pentru că-i (zic ei) musai să facă. Scriu articole și versuri, pictează tablouri, compun cîntece ca să participe la bîlciul anumitor zile. La fel ca lăutarii, circarii, artizanii, pickpockeții și prostituatele. Între păcatele „profesioniștilor”, cel mai grav e, după mine, „pedofilia” literară, plastică ș.a.m.d. Iată în ultimul număr al revistei, alături de țambalagii de ocazie, sînt publicați cu „poezele” copii de clasa I și a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe E. Zola, în special. Bogăția lecturilor (Lamartine, E. Renan, Taine, J. Lemaître, Baudelaire, Sully Prudhomme, Mallarmé, Verlaine, Jean Richepin, Paul Bourget, Pierre Loti, Tolstoi, Dostoievski ș.a.) impresionează. D. este un aplicat traducător în românește al teatrului lui Fr. Coppée (Lăutarul din Cremona, Pater, 1895). SCRIERI: Poezii, pref. Al. Macedonski, Craiova, 1885; Freamăte, Craiova, 1887; Amurg, Craiova, 1888; Evoluțiunea în literatură, Craiova, 1889; Cartea unei inimi, Craiova, 1890; Săracii, Craiova, 1890; Profile literare, Craiova, 1891; Intim, Craiova, 1892; Senzitive, București, 1894
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
Luca, București, 1951; Opere alese, pref. Geo Șerban, București, 1951; Scrieri alese, îngr. și pref. C.D. Papastate, București, 1968; Între vis și realitate, pref. Al. Macedonski, îngr. și postfață Marian Barbu, Craiova, 1996. Traduceri: François Coppée, Între doi, Craiova, 1888, Lăutarul din Cremona. Pater, Craiova, 1895; [Sully Prudhomme, François Coppée, William Wordsworth], în Aquarele, Iași, 1896. Repere bibliografice: N. Zaharia, Traian Demetrescu, București, 1910; Chendi, Impresii, 202-205; Chendi, Schițe, 62-63; Călinescu, Ist. lit. (1982), 561-563; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 335-337; Emil Manu
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte ș.a.). Fiind și pictor, D. îi familiarizează pe copii prin povestirea Meșterul Penel (1981) cu noțiuni din domeniul artelor plastice. Romanul Vlăstarul (1982) este grevat de prescripțiile realismului socialist. D. a semnat scenografia filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
de petrecere, este rezultatul influenței exercitate de specia cvasifolclorică ce a circulat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea în cercurile de boieri și târgoveți sub denumirea de c. de lume. De mediocritatea acestor c. au fost învinuiți lăutarii, care erau principalii colportori. Sigur este că aceștia au contribuit la uniformizarea stilurilor, muzicale mai ales, răspândind în zone largi repertorii eclectice. La estomparea accentuată a specificului local au contribuit, în secolul al XX-lea, radioul și televiziunea. C. de
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]