1,521 matches
-
exclamațiile soției "Uf... și filozofia asta" îl exasperează și se încearcă a-i face în patul conjugal o mică Einführung în metafizică, vorbindu-i despre eleați și heraclitieni. Soția se arată (efect mai mult al antipatiei scriitorului) nefilozoafă, geloasă, înșelătoare, lacomă, seacă și rea. Observația morală obiectivă nu-i din cele mai acute. Totuși figura lui Tănase Vasilescu Lumînăraru, omul care nu știe să scrie și care poartă ochelari ca să evite infirmitatea de a nu înțelege slova scrisă, izbutind cu toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în odaie?"...), disociază noțiunile și experimentează cuvintele, devin didactici, epici. Fetele, mai precoce, anticipează prin mimetism viața adultă. Olguța comandă "o cafea", are "insomnii" sau e "bine dispusă". O dată cu funcțiile sufletești se dezvoltă trupul. Copiii au poftă de mâncare, sunt lacomi și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și anume: să meargă prin orașe și sate pentru a propovădui Evanghelia și să reformeze moravurile, dând exemplu mai degrabă printr-un comportament matur și prin îmbrăcămintea umilă decât prin cuvinte aspre de îndreptare; să nu-i disprețuiască pe cei lacomi, nici să-i condamne pe cei care poartă haine moi, pentru că doar Dumnezeu cunoaște inimile tuturor; să respecte cu seninătate sărăcia pe care au profesat-o. Umilința ce se manifestă prin cuvinte pompoase este de fapt indiciul unei mândrii ascunse
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Discursul se tulbură din nou În poemele ulterioare. La o mireasă (1844) preamărește, Încă o dată, „virtutea matronală”, noțiune ce va reveni și În alte poeme. În Mihaida pacea conjugală este figurată de o tînără mamă ce Întinde sînul cu ardoare lacomului său prunc sub supravegherea unui seraf caritabil, Însă „objectul adorabil al ardorilor materne” (și, fatal, paterne) Îl găsim, În toată plinătatea, În Anatolida. El se naște din imponderabilele unui târziu necunoscut, cunoaște momentul mistic al nuntirii și apoi piere misterios
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat. Așezați Într-un rond mare, Adînciți În Întristare, Pe secriu-și fiecare Oasele-și a rezemat.” Strigoii sînt foștii despoți, vînzători de țară, demnitari lacomi... Glasul ceresc intervine și pune capăt adunării sinistre, iar focul dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El exprimă, de regulă, o morală. Strigoii sînt produse ale păcatului. Discursul fantastic ascunde (În Strigoiul cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
visului, revenirea la matcă dobândește semnificația unui lamentabil eșec. Ca atare, exultanta stare de spirit produsă de iubirea față de Bizu o face pe Mili să regăsească cu bucurie târgul și moșia de la Rădeana, "cu eleșteul de la mijloc plin de crapi lacomi ce se aruncau la bucățelele de pâine zvârlite de pe pod". Eleșteul constituie, de fapt, o altă "oglindă" menită a reflecta, vom vedea, imaginea cuplului primordial, în care se regăsește mereu "Bârzulica", visând cu ochii deschiși la povestea de amor a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e ultima privire în oglindă a femeii care, iubind, se desparte de viață, de Luțica cea "ră de muscă" și de propriul ei trecut, ca de un groaznic coșmar în care oamenii sunt pătimași și flămânzi, asemeni crapilor "cu gurile lacome, hâde". Cu această celebrare a iluziei creatoare se încheie, de altminteri, și cariera de prozator a lui Lovinescu. Pentru că cele câteva episoade publicate în presa vremii din monumentalul proiect al Mălurenilor par a ilustra un alt gen de proză, clasicizat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE SE POTRIVEȘTE” Scop
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pansele. SCUFIȚA ROȘIE A fost odată o fetiță căreia mama sa i-a spus Scufița Roșie. Într-o zi, Scufița Roșie a plecat prin padure, la bunica sa, ca să-i ducă de mâncare. Ea s-a întâlnit cu lupul cel lacom și prefăcut. Lupul a întrebat-o pe fetiță: -Unde te duci, Scufiță Roșie? Scrie ce a răspuns Scufița la întrebarea lupului. Desparte în silabe cuvintele: lupul, fetiță, mâncare, întâlnit, lacom. 6. Desprinzându-se de pe ramuri, frunzele au luat cu ele
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
spermanțet, se proțăpi lîngă cabestan, ca în fața unui bar, pentru a se ospăta din cina lui spermanțetică. Dar Stubb nu a fost singurul care s-a ospătat în noaptea aceea cu carne de balenă. Plescăiturile lui se amestecau cu hăpăiturile lacome ale miilor de rechini care, înotînd în jurul leviatanului mort, se delectau cu grăsimea lui. Puținii oameni care dormeau la teuga în hamacurile lor tresăreau adesea auzind cum se izbeau de coca vasului cozile puternice ale rechinilor, la numai cîteva degete
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
singur, zise bucătarul, cu țîfnă întorcîndu-se, să plece. Ă Nu, bucătare, continuă, continuă! - Bine... Dragi semeni... Ă Excelent! exclamă Stubb, aprobator. încearcă să-i măgulești, așa, bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte lacomi din fire, eu totuși vă zic, dragii mei semeni, că această, lăcomie - nu mai izbiți cu coada, încetați odată! Cum naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că rechinii, atrași de o asemenea pradă aleasă, cum este pentru ei o balenă moartă, n-au chef să se atingă de-un om, oricît ar fi de carnivori de felul lor. Totuși, avînd în vedere că sînt atît de lacomi, e lesne de înțeles că-i mai înțelept să fii cu ochii în patru în preajma lor. Drept care, pe lîngă „saula de maimuță“ cu care îl trăgeam din cînd în cînd pe bietul Queequeg dintr-o poziție prea apropiată de fălcile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alcătuind astfel Calea Laptelui, cea cu talazuri albe. După ce-i vorbi marinarului în felul acesta, Queequeg îi mărturisi că îl îngrozea gîndul că va fi înmormîntat în hamacul lui, după obiceiul marinăresc și azvîrlit ca un lucru de nimic rechinilor lacomi de hoituri. Nu! el își dorea o luntre ca aceea a oamenilor din Nantucket, cu atît mai potrivită pentru un vînător, cu cît, întocmai ca ambarcațiunile unei baleniere, bărcile-coșciuge n-au chilă, ceea ce înseamnă că plutesc la întîmplare, lunecînd în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceea. Toți câți au utilizat acest tip, gîndindu-se mai mult la efectul comic al vorbirii, l-au caricaturizat cu mijloace așa de ieftine, încît nu l-au redat niciodată. Grecul din țările române de la începutul veacului al XIX-lea, fanariotul lacom și fără scrupule, inventiv când era vorba să triumfe, are o oarecare asemănare cu grecul pervers și lacom din Roma imperială, care a fost zugrăvit de Sienckiewicz în Quo Vadis. Chilon Chilonides este desigur un intelectual, este un paria persecutat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu mijloace așa de ieftine, încît nu l-au redat niciodată. Grecul din țările române de la începutul veacului al XIX-lea, fanariotul lacom și fără scrupule, inventiv când era vorba să triumfe, are o oarecare asemănare cu grecul pervers și lacom din Roma imperială, care a fost zugrăvit de Sienckiewicz în Quo Vadis. Chilon Chilonides este desigur un intelectual, este un paria persecutat, și nu aproape un stăpân, ca cei de la noi, dar lăcomia, șiretenia emigrantului, care are un singur scop
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aruncă ei cu o intenție diabolică", își caută loc să scape de privirile întoarse asupra-i și singură ea, plină de milă, "se-nchină și zice depărtîndu-se: - Cine știe ce păcate! Să ferească Dumnezeu pe orice copil." Și pe când "oamenii de societate", lacomi de acest spectacol infam, încurajează pe micul pervers ("Domnul senator îl tratează cu cafea și rom, alt "amic" îl mai îmbie încă cu un păhărel... și încă unul..."), numai un preot de 1 Nuvele, Povestiri, ed. Minerva, p. 21. sat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la desfrânare, decât să alungi duhurile rele din trupurile altora; este un semn mai măreț să oprești prin virtutea răbdării pornirile ucigașe ale mâniei, decât să poruncești stăpânitorilor văzduhurilor; este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale deznădejdii, decât să îndepărtezi bolile trupești ale altora; este o virtute mai mare să-ți vindeci bolile propriului suflet, decât pe cele ale trupului altuia (cap. 8 ). Cuvântarea a XVI-a (28 capitole) cuprinde învățătura despre prietenie pe care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ortodox desăvârșit, definitiv atașat regulilor din mănăstiri, respectiv „rânduielilor părintești” (ale mănăstirii dobrogene de unde venea). Se spune că era blând, înțelept, smerit, feciorelnic. Viețuia modest, fiind pasionat doar de știință. Dionisie Exiguul postea regulat, fără să-i condamne pe cei lacomi. Mânca rar, alimente simple aflate la îndemâna tuturor. Știa să se retragă sau să se abțină atunci când alții se dedau plăcerilor. Era de o sensibilitate rar întâlnită, astfel încât, ascultarea unor relatări violente sau cuvinte și expresii îl determina să plângă. La
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
presionase Capitalul. ?i? a p? r? sit studiile �că s? citesc abstrac? iile ? i s? p?? esc pe drumul pietros ? i arid al silogismelor ? i sofismelor argumentelor lui Marx: legile cererii ? i ofertei, ale valorii surplusului care �i apar? ine muncitorului, ale lacomului capital exploatator ? i ale jafului pe care �l s? v�r? e?te acesta �n fiecare zi�, ale viitoarei revolu? îi proletare ? i, la cap? tul drumului, ale salv? rîi: o societate f? r? clase. A mers p�n? la a accepta o �munc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
S?ar p? rea c? cea mai pietruit? cale de la un na? ionalism �napoi la alt na? ionalism trece prin �internă? ionalismul proletar� al marxi? tilor. Politică tradi? ional? a lui Iorga favoriza unitatea na? ional? , neatacat? de partidele politice lacome care f? ceau că politica Rom�niei s? degenereze �ntr? un �Suprafanar� al dezbin? rîi. El consideră lupta de clas? steril? ? i dezbinătoare, Regele fiind pentru el simbolul unit?? îi na? ionale, chiar dac? acesta era Carol ÎI. Multe s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unor noi tehnologii ale căror efecte negative pot fi resimțite rapid și la scară globală. Opiniile lui Turner despre „condiția umană” diferă În mod substanțial de cele ale lui Thomas Hobbes, care credea că oamenii sunt de la sine agresivi și lacomi și nu fragili și dependenți. Hobbes credea că oamenii aderau la un contract social pentru a-și asigura un anumit soi de securitate - dreptul de a acumula proprietăți fără frica de a fi expropriați de către alții. Turner totuși crede că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și atunci numai după atacul japonez surpriză asupra flotelor navale și aeriene americane la Pearl Harbor În Hawaii. Înainte de al doilea război mondial, majoritatea țărilor subscriau la doctrina Hobbesiană conform căreia comportamentul uman era, prin Însăși natura lui, agresiv și lacom și, prin urmare, dacă nu era controlat ducea la un război „al tuturor Împotriva tuturor”. Numai stabilind o autoritate suverană care să impună o voință unică și unificată, asupra oamenilor se poate reduce violența și asigura progresul material. Relații asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interesul nostru personal se metamorfozează Încetul cu Încetul În egoism pur. Am devenit o cultură a morții. Ce Înțeleg prin „cultura a morții”? Pur și simplu asta. Nimeni și În special nici un american, nu ar nega că suntem cei mai lacomi consumatori din lume - uităm totuși că moartea și consumul sunt strâns Îngemănate. Termenul „consum” datează de la Începutul secolului al XIV-lea și are atât rădăcini engleze, cât și franceze. Inițial, a „consuma” Însemna a distruge, a prăda, a supune, a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fără... și e bine, om viu, nu mai există nici luptă... nici corupție... nici prostituție... Să vezi mata ce egalitate e acolo... nimeni nu mai vrea nimic... Octav: ...Bine, așa o fi acolo... da văd că aici... fantomele sînt destul de lacome... F1: Vai, vai, vai, om viu... Octav: Spune-le colegelor că au furat destul... Gata! F1:Vai, vai, vai, om viu...! Gata! Tilică, n-auzi ce-ți spun eu! Tilică: Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]