6,022 matches
-
buza. Virgil Jones îl privi dar nu spuse nimic. Stăteau lângă biciclete, la marginea apei, iar atunci Vultur-în-Zbor zări ambarcațiunea. Era o barcă grosolană, din nuiele împletite, cu un nume scris cu vopsea pe o scândură legată de o margine: Lama Alunecoasă. Vultur-în-Zbor, maestrul cuțitului, simți cum elanul îi scade tot mai mult și își dădu seama că citise o prevestire rea în acel nume. Acolo unde alunecă lama cuțitului, acolo alunec și eu. Se urcă în barcă, făcându-i semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
un nume scris cu vopsea pe o scândură legată de o margine: Lama Alunecoasă. Vultur-în-Zbor, maestrul cuțitului, simți cum elanul îi scade tot mai mult și își dădu seama că citise o prevestire rea în acel nume. Acolo unde alunecă lama cuțitului, acolo alunec și eu. Se urcă în barcă, făcându-i semn lui Virgil Jones să rămână pe loc, iar domnul Jones, neajutorat și greoi, se așeză pe mal, timp în care Vultur-în-Zbor vâsli către altarul de piatră, vocea trecutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
minții mele, iar dovada acestui lucru ești chiar tu. Ca să mă eliberez, trebuie s-o pângăresc pe Axona. înțelegi? A rostit cuvintele cu o uimire blajină, ca pe niște adevăruri pe care tocmai le înțelegea. Apoi a violat-o. Când Lama Alunecoasă s-a întoars la țărmul unde aștepta Virgil, ducea cu ea un nou Vultur-în-Zbor. Virgil îi ascultă povestea, apoi spuse: — Știi, trebuie să faci ceva cu imaginația ta. E al naibii de sinistră. Cu ajutorul lui Virgil Jones, lui Vultur-în-Zbor nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
stângi. Apoi mută cuțitul în acea mână și, la fel de metodic se apucă să-și deschidă vena de la mâna dreaptă. De-abia acum Deggle ieși din starea de șoc și se repezi după cuțit. Ea îi evită mâna și-și duse lama cuțitului la gât. — Pentru numele lui Dumnezeu, ce crezi că faci? țipă el. — în fiecare noapte de atunci, de când am făcut dragoste, spuse ea. în fiecare noapte m-ai respins. E evident, Virgil, că-mi disprețuiești trupul. Și nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
s-o privești. O perfecțiune orbitoare, tiranică. Maxilarul ei ferm, prelung și subțire era încleștat și împins în față, iar gura-i mare, mare, nu avea nici o urmă de zâmbet. Nasul scurt și drept era flancat de pomeții ca niște lame sau ca niște stânci albe și ascuțite. O față prelungă, cu oasele puse în valoare perfect de ochii mari, strălucitori ca două ape, de culoare celui mai închis albastru ultramarin, ochi prin care aproape că puteai vedea, ochi care vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ai grijă data viitoare, bine? Puteai să-mi provoci un atac de cord. De după o ușă din spatele nostru se ivi un bărbat cu părul negru uns cu briantină. Batista roșie de la buzunarul pieptului era îndoită cu precizia unei tăieturi de lamă. L-am recunoscut imediat. Era bărbatul cu care vorbise Richard Fine când făcuse Bill atacul de inimă. — E totul în regulă? întrebă îngrijorat. Mi s-a părut că aud un zgomot. Avea cel mai aristocratic accent pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
deoparte. Fumero l-a ascultat În tăcere, Încuviințînd, absorbind. Între timp, și-a pus Întrebarea dacă trebuia să-l omoare pe Aldaya În clipa aceea sau să mai aștepte. Se Întreba dacă nu cumva acesta era atît de slăbit, Încît lama cuțitului abia dacă ar fi produs o agonie căldicică În carnea lui puturoasă și Înmuiată de indolență. S-a hotărît să amîne vivisecția. Povestea Îl făcea tare curios, mai ales În privința lui Julián Carax. Știa, din cîte putuse afla de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
altă parte, prefăcîndu-se că nu l-au văzut. Într-o noapte, după ce o urmărise pînă la ușa casei sale din Plaza del Pino, Fumero s-a Întors acasă și s-a masturbat furios În timp ce-și imagina cum Împlîntă lama cuțitului În trupul acelei femei, cîte doi-trei centimetri la fiecare lovitură, lent și metodic, privind-o În ochi. Poate că atunci va fi catadicsit să-i dea adresa lui Carax și să-l trateze cu respectul cuvenit unui ofițer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
altele. Nu-mi spunea niciodată unde se ducea. Mai Întotdeauna aducea bani sau bijuterii. Dormea dimineața, așezat drept În fotoliu, cu ochii deschiși. Odată i-am găsit un pumnal În buzunar. Era o armă cu două tăișuri, cu resort automat. Lama era plină de pete Întunecate. Pe atunci am Început să aud pe străzi povești pe seama unui individ care spărgea vitrinele librăriilor pe timp de noapte și ardea cărți. Alteori, ciudatul vandal se strecura Într-o bibliotecă sau În depozitul vreunui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mi l-a smuls. Cealaltă s-a aplecat peste mine. Mi-am dat seama că Îmi vorbește cînd i-am simțit răsuflarea În față. M-am așteptat să văd chipul lui Fumero ieșind În lumină și să simt pe gît lama cuțitului. O privire s-a fixat Într-a mea și, În timp ce vălul conștiinței Își lua zborul, am recunoscut zîmbetul știrb și supus al lui Fermín Romero de Torres. M-am trezit Îmbibat Într-o sudoare care Îmi opărea pielea. Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
zidurile despuiate, În căutarea lui Fumero, care poate că era postat lîngă intrare. Din zid se desprindea un obiect, la nici doi metri În dreapta mea. O clipă, mi s-a părut că se deplasa, Însă era doar reflexul lunii pe lamă. Un cuțit, probabil un pumnal cu două tăișuri, era Înfipt În perete. Fixa un dreptunghi de carton sau de hîrtie. M-am dus Într-acolo și am recunoscut imaginea țintuită de zid. Era o copie identică a fotografiei pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
am recunoscut imaginea țintuită de zid. Era o copie identică a fotografiei pe jumătate arse pe care un necunoscut o lăsase pe tejghea, În librărie. În fotografie, Julián și Penélope, adolescenți, zîmbeau către o viață ce le scăpase pe negîndite. Lama pumnalului străpungea pieptul lui Julián. Am Înțeles atunci că nu Laín Coubert sau Julián Carax lăsase acea fotografie ca pe o invitație. Fusese Fumero. Fotografia fusese o momeală otrăvită. Am ridicat mîna să smulg cuțitul, dar atingerea Înghețată a revolverului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mustind de sînge. Ignorînd durerea sau, poate, incapabil să o simtă, Carax Înșfăcă pumnalul. Îl desprinse brusc din perete și, sub privirile Îngrozite ale lui Fumero, țintui de zid Încheietura mîinii drepte a inspectorului printr-o lovitură brutală, care Înfipse lama În panou aproape pînă În plăsele. Fumero slobozi un urlet teribil de agonie. MÎna i se desfăcu Într-un spasm și revolverul Îi căzu la picioare. Carax Îi făcu vînt cu piciorul În Întuneric. Oroarea acelei scene se derulase prin fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
hârtie, Din cărți de joc castele fermecate, Eu nu ridic și nu sfărâm iluzii, Vorbesc ca un măgar, dar am dreptate . Știu zeci de mii de lucruri despre lume, Dar vezi tu, doamnă, nu sunt erudit, Și mintea mea e lamă ascuțită, Deși-s așa cum spui :un necioplit . Sunt sincer, doamnă, ce mai pot să pierd, De viață și de moarte nu îmi pasă, Sunt un banal ratat și mă complac, Nu poți schimba nimic, așa că lasă .
Răspuns. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_837]
-
adevărul În fiecare literă din text. Cum adevărul migra de la o buche la alta, scoțându-și capul său de vierme ba aici, ba colo, În paginile subțiate de atâta răsfoit, Oliver fu nevoit să le decupeze una câte una cu lama și apoi, adunându-le grămadă În clopotniță, să le dea foc. Făcând această operațiune, masterandul era ferm convins că adevărul ultim ascuns În Epistolele lui Pavel Își va arăta În flăcări adevărata sa față, iluminând tot schitul, Însă adevărul ultim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
sală: Furie crescândă. Spume. — Vă dau În brânci afară! Mușu: Semeție. — Noa, hai numa hai! Io mi-s moț, mă! Valerică: — Și vrai, bre, vrai o suticî, spune? În tot acest timp, ca o populație microbiană ce pulsează pe o lamă de microscop, cele câteva zeci de corpuri umane aflate pe ring au tot zvâcnit În ritm și În contra-ritm cu melodia din repertoriul internațional cântată de Johny Titilică. Pe ultimele acorduri ale șlagărului internațional, Zare a luat de pe una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
malul acestei ape curgătoare și fermecat de frumusețile grădinii, Roland a ajuns la castel ; intrând în castel, el a găsit-o pe stăpâna casei, îmbrăcată în alb, cu o coroană de aur pe cap, dând tocmai să se oglindească în lama paloșului fermecat. Roland a surprins-o mai înainte ca ea să poată fugi și apucând-o de coade o amenintă cu moartea dacă nu dădea pe loc drumul prizonierilor săi și nu deschidea porțile castelului.Vrăjitoarea se încăpățână însă să
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
o s-o fac atâta vreme cât pot mânui sabia, și i-a vârât vârful spadei sub nas. Monstrul a încercat să-l lovească cu unțăpoi, dar Rogero fiind mai iute decât el îi și vârî sabia în trup cu atâta putere, încât lama a ieșit de un lat de palmă prin spate. Dând frâu liber furiei sale, cavalerul a început să tragă în grămadă, spintecând de zor în dreapta și în stânga; dar ceata era atât de numeroasă și, în ciuda loviturilor, se îngrămădea cu atâta
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
dor... Adâncul din mine e plin de iubiri Și-n drumul pe care de-acum îl preiau, Pe care s-o las?...Pe care s-o iau? Pe care s-o șterg din priviri?... Adâncul din mine-i tăios precum lama Și-n bolțile lui oftează sonor, Ca zborul de noapte al unui cocor, Ce-mi poartă pe aripi năzuințe, de-avalma...
DILEM? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83785_a_85110]
-
alteori, ca domul, grav răsun... Nemulțumit și frământat de gânduri Ca vântul sunt, ca valurile sunt, Urăsc și-mi este drag orice cuvânt Când poartă-n el a zborului avânturi... Și de cuvânt mă tem, când veninos Se-apropie ca lama ucigașă, Mai de temut, decât o mâna lașă Și mai perfid, decât un păcătos... Iubiții mei dușmani dintotdeauna, Aș fi un mort, de voi n-ați exista Și printre vii, ca în mormânt aș sta Și fals, dezacordat, mi-ar
IUBI?II MEI... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83816_a_85141]
-
lui indică faptul că a fost odată. Doi: moartea a survenit între orele 1 și 2 noaptea, iar vânătăile de pe gât și de pe organele genitale au apărut post-mortem. Tăieturile de pe spate sunt tot post-mortem, fiind aproape sigur făcute cu o lamă ascuțită, atașată de o bucată de lemn de pin sau o stinghie de pin. Până acum e brutal, dar nu dincolo de limitele mele. Însă... Layman se opri. Vechiul truc al pauzei oratorice de la cursuri. Danny începuse să transpire, eliminând gradele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
i-au mai trebuit zece minute ca să pună omorul la cale și să-l săvârșească. Între 1 și 1 și jumătate noaptea. Asasinul își agresează victima post-mortem. Se joacă cu organele lui genitale până le învinețește, îi crestează spatele cu lama sau bisturiul, îi scoate ochii, îi ejaculează în orbite de cel puțin două ori, îl mușcă - sau pune un animal să-l muște - de stomac până la intestine, apoi îl curăță bine și îl transportă cu mașina pe Allegro Street, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
omor și a alcătuit un volum cu fotografii și specificații despre rănile provocate de atacurile umane. Am consultat cartea respectivă și tăieturile lui Martin Mitchell Goines sunt identice cu mostrele trecute la categoria „bățul zoot” - un băț scurt, cu o lamă sau niște lame atașate la un capăt. Bețele zoot se foloseau prin ’42-’43. Erau foarte folosite de găștile anti-mexicane, iar polițiștii de intervenție le foloseau pentru a tăia anumite elemente hispanice recalcitrante, care purtau costume zoot. Cercetează dosarele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
alcătuit un volum cu fotografii și specificații despre rănile provocate de atacurile umane. Am consultat cartea respectivă și tăieturile lui Martin Mitchell Goines sunt identice cu mostrele trecute la categoria „bățul zoot” - un băț scurt, cu o lamă sau niște lame atașate la un capăt. Bețele zoot se foloseau prin ’42-’43. Erau foarte folosite de găștile anti-mexicane, iar polițiștii de intervenție le foloseau pentru a tăia anumite elemente hispanice recalcitrante, care purtau costume zoot. Cercetează dosarele de la Omucideri și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
amicul lui lungan era Benavides, domnul Secretosul în hârtiile doctorului Lesnick, un tip cu un dosar extrem de plictisitor, cu excepția unei ședințe dedicate unui episod în care un Sammy de doisprezece ani își molesta sora de nouă ani, punându-i o lamă la beregată. Amândoi păreau nervoși și se bălăngăneau tăcuți. Musculosul zise: — Eu sunt Benavides. Mal arătă spre o ușă laterală, apoi duse mâna la acul de la cravată - un semn de cod LAPD care însemna Lasă-mă pe mine. — Numele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]