6,066 matches
-
a podurilor, ridicarea caselor și implementarea sistemelor de canalizare”, trebuiau să vorbească o limbă comună, iar aceasta nu putea fi, practic vorbind, cea oficială, adică latina cultă, apanajul aristocrației romane. Au vorbit un timp, în paralel și combinat geto-daca și latina populară. Detaliind teoria oficială consacrată de lucrări de specialitate și de timp, autorul surprinde și supune atenției cititorului imperfecțiunile acesteia referitoare, în special, la momentul de impact al populației autohtone cu armata, administrația romană și coloniștii aduși în noua provincie
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Ledwit, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul din privilegiații care au avut acces la cei 230 Km de rafturi de cărți din arhiva Bibliotecii Vaticanului și care a făcut o declarație șocantă: „Chiar dacă se știe că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba românească e o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină sau, mai degrabă, limba
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
îl amintim pe Spătaru Milescu Câmu, cel care a tradus integral Vechiul Testament,la 1668 și care a călătorit în țările nordice și în Orient, în urma cărora a scris Jurnal de călătorie în China, Descrierea Chinei și Aritmologhia, eticași originalele lor latine. În aceste călătorii Milescu a făcut cunoscute unele tradiții, obiceiuri de pe la noi persoanelor cu care a tangențiat, inclusiv la curțile înalte unde a fost primit.Nu putem să-l uităm pe Dimitrie Cantemir, care a fost primul român primit în
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului PERSONAJE PE GOBLEN "Eu sunt mama lui Thomas*, Viitorul doctor- marionetă!. La nouă ani, cu chiu cu vai, A știut să citească, și- acum Dragostea și-o declama Într-o latină șchioapa." "Iar eu, sunt Madam Violeta* Și -mi vagabondează Somnul ,ca și banii, Și pace nu-mi dau. Am în cap un păianjen, Poate-o caracatiță; Dar sigur mă fac bine. Doctorul mi- a spus-o!" Madame Pernelle* se-apropie
PERSONAJE PE GOBLEN de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373064_a_374393]
-
balade, basme și doine Propagate ca o undă, sunt știute de oricine. De la multe pân’ la mare, din apus în răsărit, Te-nțelege orișicare, nu conteză de ce rit. Mulți pretind că ești adusă, de romani cu foc și pară... Dar latina nu-i pătrunsă, nici în propria lor țară! Alți-au încercat prin timpuri, limba să ne-o-nstrăineze, Slavi, tătari, sau pui de unguri, fură doar să eșueze. Limba noastră ne unește și acum și-n viitor, Sufletul pe românește
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
funcționarii, dar a rămas populația de odinioară” . Relevând rezonanța ideii de latinitate în conștiința noastră națională, savantul de renume mondial sublinia, cu legitimă mândrie patriotică, faptul că în toate provinciile aflate sub dominație străină, „fiecare cuvânt românesc în care răsună latina, constituia o mângâiere pentru trecutul neamului nostru și o speranță pentru viitorul său”, că „Limba română prin structura sa latină fost nestemata pe care nimeni n-a putut-o răpi. Limba și ideile sunt elemente ale unității poporului român” . Marele
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
rugăciune spusă din inimă. În suflet mi se așterne o liniște mântuitoare și iert toate deviațiile preoțești care m-au deranjat prin „cântarea” preoțească. Oare de ce? Am ascultat liturghii catolice. Preotul cântă ca și cel Ortodox toată slujba. Dar în latină pe care normal că nu o înțeleg. Variațiile de ton face aceste texte străine mai suportabile. Am de ce lăuda preotul „Ce frumos a cântat” Dar, pe la finele liturghiei preotul suie în amvon și ține o predica, în vorbire normală, eventual
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
de ce lăuda preotul „Ce frumos a cântat” Dar, pe la finele liturghiei preotul suie în amvon și ține o predica, în vorbire normală, eventual accentuată cu mici variații de ton cum face oricare conferențiar. Predica, după ce explică cele sfinte slujite în latină, critică sau laudă activitatea enoriașilor. Este înălțătoare o asemenea predică pe care tot omul o poate înțelege. La Protestanții Evanghelici liturghia este și mai simplă. În biserica fără zei (statui și icoane de sfinți), fără uși împărătești care să separeu
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
interiorizat, tânărul dezvălui subit nemulțumirea lui: n-avea cu cine să-mpărtășească poezia lui cu adevărat de valoare! Imprevizibil, distinsul domn râse ușurel, apoi îi spuse de ce boală suferă: vanitas paroxistica. Tânărul luă de bună alăturarea termenilor, căci bruma de latină studiată cândva în gimnaziu se ostoise prin cine-știe-ce unghere ale memoriei... Domnul se uită cu îngrijorare la ceasul de buzunar, scuzându-se că-l șicanase cu întrebările. Se ridică să plece. Dar nu făcuse nici câțiva pași, când se opri
CĂLIMARA CU CERNEALĂ SIMPATICĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379776_a_381105]
-
fel, gândurile și deciziile pe care le luăm/avem sunt temporare în mintea noastră, și mai mult, nu ne aparțin! De exemplu, pe numeroase monede și înscrisuri din perioada medievală, găsim alături de efigiile diferiților împărați și regi, cuvintele din limba latina DEI GRATIA. În traducere rezultă “prin harul lui Dumnezeu” (sau cu voia lui Dumnezeu). Cu alte cuvinte, chiar împărații și regii considerau că au ajuns în cea mai înaltă funcție din imperiu/regat, puși fiind de către oamenii din jur, însă
CE ESTE VIAȚA? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379300_a_380629]
-
asta! Mai fă de exemplu și curățenie!” Așadar, cutreierând toate vârstele și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Sali (Vai de el singur). Cu simțul umorului, ajunge și la constatarea Cât trăiești bârfești, o mică antologie în materie. Despre romanele sale, altădată! Dar despre ele, s-a pronunțat încă din 2007, regretatul Otavian Paler, precum și
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
monahismul occidental. Al doilea, Dionisie Smeritul (470-545), era “un mare erudit, cucernic, smerit și bun ca paginile Evangheliei” , căruia noi îi datorăm calculele astronomice ale începutului erei creștine. El a făcut, de asemenea, o serie de traduceri din greacă în latină, din Sfântul Chiril din Alexandria și Sfântul Grigorie de Nyssa, precum și o importantă colecție de texte patristice și canonice. O etapă foarte importantă pentru monahismul român, în special, și pentru cel ortodox oriental, în general, o găsim în mișcarea spirituală
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
sărac, bolnav etc., toate pornind de la premisa că divinul nu poate fi prezent acolo unde lipsesc puterea fizică, bogăția, sănătatea. Cu alte cuvinte, chiar dacă noțiunea "logică" de femeie, bolnav, copil etc., ar fi avut același conținut pentru limba greacă, cea latină și indiană veche, nu avea, însă, același conținut "moral-afectiv" pe care noțiunea respectivă îl are în lumea spirituală creștină. De aceea, se poate trasa, pînă la un punct, în primul rînd pe baza datelor lingvisticii sau ale gramaticii comparate, o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
numele, fără ca nimeni, de-a lungul cîtorva secole, să reușească să-și dea seama de straniul echivoc și să clarifice eroarea" [29]. Acest roman intitulat Viața lui Varlaam și a lui Iosafat a avut apoi un succes extraordinar: tradus în latină probabil în sec. al X-lea, a intrat în cele mai cunoscute culegeri hagiografice din Evul Mediu, printre care Strălucita legendă a lui Jacopo de Varazza (1230-1298), și, după alte cîteva secole, a numărat doar în Franța mai bine de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cele mai importante: una nouă, siriană, sec. XI-XII; una greacă, sec. al XI-lea, care a ocazionat diferite versiuni slave; pe cea italiană de Giulio Nuti, 1583, Despre cîrmuirea regatelor cu ajutorul exemplelor moralizatoare cu animale ce discută între ele; două latine; una germană; o primă versiune în ebraică din 1100 (care naște o primă versiune latină, 1263-1278, a lui Giovanni da Capua: Kalila și Dimna, directorium vitae humanae, care a favorizat și apariția versiunii Novus Aesopus a lui Baldo, sec. al
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a operelor sanscrite vechi, Upanisadele; versiunea a ajuns în mîinile unui alt renumit călător și om de știință francez, Anquetil Duperron (care, în 1771, descoperise și Avesta). Duperron a tradus-o într-un soi de limbă bizară, amestec de latină, greacă și persană, cu titlul: Oupnekhat, id est, secretum tegendum; opus ipsa in India rarissimum; apărută în 1801, opera a exercitat o influență considerabilă asupra filozofului german A. Schopenhauer și, prin el, asupra unei mari părți a culturii timpului. Înainte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Wilhelm Schlegel (1767-1845) [70], care a urmat cursurile de sanscrită și persană veche ale lui Chézy la Paris în 1815; el publicase deja o ediție critică a culegerii Bhagavad-gītă în germană în 1802, însoțită apoi (1823) de o traducere în latină a aceluiași text: "Bhagavad-gītă, id est θεσπέσιον μέλος sive Almi Chrishnae et Arjunae colloquium de rebus divinis" (ed. alt. auct. et emend. cura Chr. Lasseni, Bonnae, 1846). Importanța acestui text pentru cultura occidentală nu a fost și nu va fi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
menționată Bhagavad-gītă ce, alături de alte Upanisade, a stîrnit admirația extraordinară în cultura occidentală. Pînă acum ne-am referit [75] la versiunea engleză dată de Wilkins în 1785 a Bhagavad-gītă și la versiunea "într-un soi de jargon bizar de latină, greacă și persană", Oupnekhat, id est secretum tegendum; opus ipsa in India rarissimum dată de Anquetil Duperron în 1801 a 50 de Upanisade. În aceeași perioadă, mai exact în 1789, Sir William Jones, colaboratorul lui Wilkins, unul dintre cei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cealaltă" [108]. Iată ce spune Hegel: "Limba hindusă veche, sanscrita, nu este doar mama tuturor limbilor hinduse actuale, ci este și foarte asemănătoare cu cea persană veche; nu constituie doar temelia tuturor formelor în care au evoluat limbile europene, greaca, latina, germana, dar este și pe de altă parte în corelație cu limba egipteană. Un număr de rădăcini sînt comune limbilor germanice; și mai importantă este concordanța sistemului gramatical, mai ales al conjugărilor cu sistemul gramatical grecesc, latin, german. Cercetările în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
afirmațiile sale resimt limitele de timp, dar noi nu vom poposi acum pentru a le dezbate: este și normal, nu putea să treacă peste nivelul și prejudecățile culturale ale vremii. Astfel, de exemplu, considerația că sanscrita este o limbă-mamă a latinei și celei grecești [114] se resimte în fervoarea trezită la început de explorările sanscritei; la fel, remarca fie ea și șovăielnică precum că budismul este anterior brahmanismului [115] dovedește oscilația aproape integrală a datelor cronologice privitoare la fiecare din evenimentele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este în raport strîns cu Occidentul. Limba indiană veche, sanscrita, este nu doar mamă a tuturor limbilor indiene actuale, ci și înrudită cu persana veche și nu stă numai la baza tuturor formelor în care au evoluat limbile europene, greaca, latina, germana, dar este pe de altă parte în corelație cu limba egipteană. Are rădăcini comune cu limbile germanice; și mai importantă este concordanța dintre sistemul său gramatical, mai ales al conjugărilor, și cel al grecilor, latinilor și germanilor. Studiile în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai importantă este concordanța dintre sistemul său gramatical, mai ales al conjugărilor, și cel al grecilor, latinilor și germanilor. Studiile în acest domeniu s-au datorat profesorului Bopp. Actualmente, în India sanscrita este limba folosită de cărțile sacre, așa cum este latina în biserica catolică. Corelațiile cu limbile occidentale sînt întrerupte geografic de așa-zisele limbi armene, siriana și araba, ceea ce arată răspîndirea popoarelor dinspre Asia centrală. Totuși, chiar dacă India pare să fi constituit astfel punctul de iradiere pentru toată lumea occidentală, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
157-185. Intorno all' etimologia dei termini μέλιςςα ε ρJαψωδός, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 3, 1956, pp. 81-92. La Bibblia nella Roma augustea?, "Orbis" (Louvain) 5, nr. 2, 1956, pp. 468-477. Intorno alla lingua latina, "Clizia" (bari), 2, fasc. 10. 1956, pp. 33-35. Possibilita di diffusione del Cristianesimo nell' India attuale, "La Missione" (Milano), nr. 21, dicembre, 1956, pp. 7-11. L'origine indiana del pessimismo di Mihai Eminescu (în Română), "România" (New York) 1, nr. 8
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
di Ovidio a Tomi, "Atti del Convegno Internazionale Ovidiano" (Sulmona, maggio, 1958), I, Roma, 1959, pp. 29-47. 1960 Apollodorei e Teodorei, I, Storia della controversia, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 6, 1960, pp. 1-57. Latino "arcaico", latino classico, latino "volgare". Reflessioni, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 6, 1960, pp. 117 - extras amplicat, Bari, 1961. Abba, pater, in Hommages a Léon Herrmann, Bruxelles, 1960, (Coll. Latomus, 44), pp. 503-508. Il
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a Tomi, "Atti del Convegno Internazionale Ovidiano" (Sulmona, maggio, 1958), I, Roma, 1959, pp. 29-47. 1960 Apollodorei e Teodorei, I, Storia della controversia, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 6, 1960, pp. 1-57. Latino "arcaico", latino classico, latino "volgare". Reflessioni, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 6, 1960, pp. 117 - extras amplicat, Bari, 1961. Abba, pater, in Hommages a Léon Herrmann, Bruxelles, 1960, (Coll. Latomus, 44), pp. 503-508. Il poeta G.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]