3,620 matches
-
toamnă). Spațiul posac o lasă într-o solitudine în care ``plânge întrebarea``. Ideea de spațiu este revelatoare, subliniază natura eternă în contrast cu efemeritatea omului. Actualizează tema trecerii ireversibile a timpului cu un vizibil regret: ``O, timpul nu dispare, se grăbește / Sub leagăne de frunze în mișcare,/ Pictează siluiete cântătoare/ Și simte cum vremea, iar, se povestește`` (Gânduri de toamnă). Personificat, îmbrăcat în straie de sărbătoare, accentuează singurătatea și dorința de iubire : Un timp prea cald, prea-nalt, prea bleu/ Pe cer cu
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Domnului. Deși la naștere magii luminați și înțelepți de la răsărit veniseră să I se închine și să-I aducă daruri cum I se cuvin unui mare Impărat al lumii al cărui nume Il citiseră în stele, încă din fașă, din leagănul din staul, pe pruncul nevinovat îl urmărește teroarea politică, perspectiva morții. Iisus se naște cu umbra crucii răstignirii deasupra ieslei, astfel încât Sărbătoarea Nașterii Domnului este preludiul „sine qua non” al Sărbătorii Învierii Domnului, un eveniment îl explică și îl completează
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
flori multicolore pe care le întâlneam pe poteci neumblate. Mi se părea o lume de vis unde doar razele soarelui abia pătrundeau ascunse ca niște reflectoare mici pe unele din suprafețele scoarței copacilor. Așa mi se înfățișa pădurea de la Scorțaru-Nou, leagăn al copilăriei mele în toată splendoarea ei policromă, inepuizabil decor plăsmuit de sfânta natură. Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > LEAGĂN PENTRU MELCI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului călătoria melcului continuă și ar mai fi de spus printre punctele de pământ că orice chiriaș nedorit al potecilor ascultă umbrele își
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
adoarme în târâre, până când bucla în care și-a însemnat viața se dizolvă în ploaie. a mai trăit un melc - se aude vorba caldă a unui bătrân. stă pe banca veche din parcul în care cântecul copacilor seamănă cu un leagăn pentru melci. e loc pe portativul cântecului să scoți cornițele. soarele răsare mereu în cheia sol.... 26 iunie 2014 Referință Bibliografică: leagăn pentru melci / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
vorba caldă a unui bătrân. stă pe banca veche din parcul în care cântecul copacilor seamănă cu un leagăn pentru melci. e loc pe portativul cântecului să scoți cornițele. soarele răsare mereu în cheia sol.... 26 iunie 2014 Referință Bibliografică: leagăn pentru melci / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
lacrimi, plouă sărat peste țara în care materia visează; plouă în alb și negru peste destine deșarte, acoperite cu plapuma uitărilor de sine; stropii de ploaie se evaporă ușor pe aripi de îngeri - care fredonează în cor cântece line de leagăn. .................... asta am văzut aseară la știrile locale; eram prea obosit și iară n-am realizat eu care este țara aia dară; apoi am adormit și eu, fiind în starea mea precară... Referință Bibliografică: ȚARA ÎN CARE LUMEA DOARME / Liviu Pirtac
ŢARA ÎN CARE LUMEA DOARME de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362289_a_363618]
-
-n ceruri.Doamne, când reverși luminaCu ninsori în poala nopțiiSlobozește-le și tihna,Nu-i lăsa în voia sorții.Doar deschide podul lunii,Strânge-ți îngerii în cete,Prinși de setea rugăciunii,De lumină să se-mbete.... VI. PLÂNS IN LEAGĂNUL DURERII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Plânsul meu în toiul nopții E canonul unei zile, Când m-au strâns în dinții sorții Triști lachei cu minți agile. Plânsul meu e plâns de fiară
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
te-așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față ... Citește mai mult Plânge sufletul în noapteCât mai poate să îndure? Prins în chingile trăiriiPare tras prin roata lumii
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ce-i iubireaCând la capătul luminiiNu te-așteaptă veșnicia?Răstignit pe crucea viețiiși-nsetat de apă vieE purtat de efemerulTrup ce-și lasă-n lut zidirea.Își va aștepta verdictulCrunt sau dulce... cine-l știe?Pan’ atunci, la sânul luniiPlânge-n leagănul trufiei.Cerșetor de fericireVrea spălat în bucurieși putere să iubeascăPână trece-n nemurire.Va putea să facă față... XX. TELEFONUL SINGURĂTĂȚII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. ...Ce-o mai vrea bunica voastră?! Alo
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
tace Și dorurile-mi zboară către cer, Iar amintirea-n rouă se preface, Sunt lacrimi care niciodat` nu pier... VALURI DE CREDINȚĂ Valuri de credință, doruri pământești Au aprins tăcerea, noapte șerpuind, Pe un prag de stele tainic te cuprind, Leagăn de speranțe tu îmi dăruiești. Doar întreabă cerul într-un vis sclipind Unde e cașmirul lumii de povești, De-mi răspunzi în neguri, cum de îndrăznești Să te-ascunzi în zorii care trec plutind? Lasă-mi amintirea, frunză de stejar
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
primissimi anni? Pagăi îl dazio al sonno! Pagăi îl dazio ai sogni! però non potei raggiungere la terra promessa e nuoto più avânți all’acme della fatica, lancinante fatica di me stessa ! VAMA SOMNULUI Unde-aș putea găsi drumul copilăriei, leagănul mamei sau jocul desculț al prunciei? Am dat vama somnului! Am dat vama viselor! dar n-am putut trece în țară făgăduinței și înot mai departe în miezul oboselii, sfâșietoare oboseală de mine! QUANTE VOLTE ? Quante volte ho spiato i
VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIŢIE!/ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377790_a_379119]
-
acum de descoperirea gîndirii indiene. Amintim aici ca dată memorabilă anul 1608, cînd East India Company a primit de la împăratul Jahangir permisiunea de a închiria o casă care să servească drept sediu pentru băncile din Tapti în Surat: acesta era leagănul imperiului britanic în India. E adevărat că englezii veneau în India nu în calitate de colecționari sau exploratori, ci ca negustori, și erau puțin interesați de religia și cultura țării. Dar dintre ei nu lipseau și excepțiile: călătorii-negustori aduceau uneori și "marfă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al cugetătorilor în general, pentru descoperirea acestei noi lumi spirituale și culturale, ne putem imagina cum era cel al simplilor diletanți sau al celor de cultură medie, ca să spunem așa! Acum trebuia să fie aclamat miracolul pentru surprinzătoarea lume primitivă, leagănul umanității, în sfîrșit deslușită! În prima jumătate a secolului trecut, în pătura de cultură medie, se trăia cu convingerea că de acum fusese dezlegat misterul mult cercetatei limbi (= sanscrita), mamă a tuturor limbilor lumii și că, în limba respectivă trebuiau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și la Roma și a folosit pentru a-1 combate lucrarea despre Moldova și Țara Românească a germanului Engel (l 804), toate acestea trebuie înțelese ca fiind etape ale constituirii unei tradiții care se dorea circumscrisă unui spațiu precis Dacia, leagănul patriei, dar care se nutrea dintr-un mediu cultural mult mai vast. Kogălniceanu exprimă această dublă inspirație în următorii termeni: "Evenimentele, faptele de seamă ale înaintașilor noștri sînt, prin moștenire, ale noastre". "Istoria notează Al. Zub în comentariile la lucrarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formarea limbilor albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului trac, elimină celelalte dezbateri, cum ar fi acelea ridicate de datare și măsura influenței slave asupra românei. Interesul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționalităților sub formă de autonomii culturale. El se plînge că structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor Ghibu, redactor al ziarului Ardealul, face un istoric al legăturilor dintre Transilvania și Moldova: "Ardealul este nu numai leagănul întregului nostru popor, dar este și leagănul vostru deoarece moldovenii au venit din Ardeal în urmă cu aproape șase sute de ani". Ghibu revine la istoria originilor, la împăratul Traian, la suferințele trăite în fața invaziilor barbare... Deschisă la prînz, ședința se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se plînge că structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor Ghibu, redactor al ziarului Ardealul, face un istoric al legăturilor dintre Transilvania și Moldova: "Ardealul este nu numai leagănul întregului nostru popor, dar este și leagănul vostru deoarece moldovenii au venit din Ardeal în urmă cu aproape șase sute de ani". Ghibu revine la istoria originilor, la împăratul Traian, la suferințele trăite în fața invaziilor barbare... Deschisă la prînz, ședința se încheie la ora 8 seara. Sfatul își
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
argumente pornind de la dreptul popoarelor de a hotărî asupra lor rasele acest drept pe care îl agită patrioții Basarabiei și Transilvaniei pînă la dreptul istoric care trebuia să se impună prin revenirea Basarabiei la patria mamă și prin reîntoarcerea Transilvaniei leagănul Daciei -, România producea un discurs ideologic conform aceluia care orchestra Franța lui Clemenceau. Această adeziune la un fel de normalitate occidentală oculta trăsăturile specifice ale unei tradiții, bulversările economice și incertitudinile politice cu care se confruntau românii. A existat tendința
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
afirmațiilor reprezentantului Franței în România, Saint-Aulaire... În cursul conferinței din 12 iunie 1919, cu ocazia recepției responsabililor misiunii universitare franceze aleși membri de onoare ai Academiei Române, lorga declară: Păstrînd cu sfințenie depozitul sacra al civilizației orientale a Evului Mediu, devenit leagănul noului clasicism elenistic, țările române au îndeplinit și rolul de a transmite spiritul francez al veacului al XVIII-lea celorlalte națiuni din Sud-Estul european". Această interpretare nu este fără rost; în logica rolului jucat de Franța și în privința deschiderii proromâne
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care s-a aflat în fruntea partidului, nu numai că tovarășul Ceaușescu a vizitat de mai multe ori toate județele și orașele patriei, dar, pe de altă parte, el a adus un omagiu unic augustelor locuri care au servit de leagăn istoriei românești. Vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în aceste locuri istorice, care sînt martorii prezenței noastre milenare pe aceste pămînturi, ca și pasiunea sa pentru istoria națională și universală ocupă un loc privilegiat. Niciodată ca în epoca noastră, epoca Ceaușescu, poporul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și că acest cuvânt trebuie șters din dicționarul parlamentar roșu. Tot în fuga mare s-au votat alaltăieri și ieri legea care supune pe țăranii împroprietăriți la impozitul fonciar, apoi o însemnată adaogire la taxele ce plătește comuna Pitești, acest leagăn al libertății, legea care modifică art. 8 din legea biletelor ipotecare și, în fine, s-a luat în discuțiune și considerațiune legea care suprimă un oarecare număr de subprcfecturi și îndoiește aproape lefile acestor amploiați neprețuiți în manipularea liberelor alegeri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și nimic decât adevărul etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat al "partidului liberal" să vedem cum "Bacăul" cel năzdrăvan spune năzdrăvănii din leagăn, [î]și întinde programa la soarele libertății și din grai așa grăiește: Gazeta partidului liberal va merge pe urmele predecesorilor săi "Romînul" și "Te1egrafu", va căuta, ca și ei, să stârpească abuzurile și să susție legalitatea și dreptatea fără considerație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sus credem că publicul s-a luminat până i s-a urât. [ 25 martie 1880] CUM SE PETREC ALEGERILE ÎN ANGLIA, CUM ÎN ROMÎNIA? De bună seamă nu poate intra în spiritul nostru de-a adresa acelei țări mărețe, adevărat leagăn al libertăților politice, insulta că ea sau tronul ar putea suferi douăzeci și patru de ore măcar fără impunitate un guvern care și-ar permite acte de ignominie electorală ca acelea cari se petrec la noi. Pe de altă parte iarăși nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mijlocul unui teatru de farse. În afară de zidurile acestui {EminescuOpXI 370} stabiliment trece mulțimea deziluzionată, sărăcită, căreia i s-a răpit aspirațiile ei cele mai sfinte, începînd cu credința în altarul creștinătății și sfârșind cu speranțele ce le dura altădată la leagănul copiilor. Așadar, precum se vede din cele de mai sus, o cauză constituțională de retragere nu există, de vreme ce domnia virtuții californiane îi dă partidului roșu încrederea țării. O asemenea cauză ar fi rămas să fie neînțelegerile între membrii cabinetului în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]